Linkuri accesibilitate

Opinii ale economistului rus Alexandr Auzan, membru al Consiliului Economic de pe lîngă Președintele Federației Ruse, despre perspectivele economice ale țării.

Decanul Facultății de economie a Universității de stat de la Moscova, membru al Consiliului economic de pe lângă președintele Federației Ruse prognozează o oprire a căderii economiei ruse în 2017, din 2018 aceasta urmând să stagneze pentru o perioadă nedeterminată, până în momentul în care se vor schimba condițiile politice și economice din Rusia.

„În 2016, bineînțeles, scăderea se va menține, iar pentru 2017 prognozele vorbesc despre ieșirea la nivelul 0. Problema însă nu este asta - problema constă în faptul că după criză poate veni recesiunea - adică Rusia se poate „culca” pe această linie de „creștere 0” și rămâne acolo multă vreme”, a declarat Alexandr Auzan în cadrul unei emisiuni de la Radio Svoboda, moderate de Mihail Sokolov.

Conflictele din Ucraina și Siria au fost provocate de Rusia inclusiv pentru a-și demonstra noile tehnologii militare și a-și impune dominarea pe piața de armament, iar investițiile imense care au loc în acest domeniu arată că Rusia ar vrea, astfel, să se poziționeze ca unul dintre cei mai importanți exportatori de armament, spune economistul.

Alexandr Auzan: „Rusia are câteva domenii potențiale pentru poziționare pe plan mondial. În afară de cele tradiționale, legate de resursele naturale, mai este spațiul – este cea mai mare țară a lumii și respectiv are potențial de zonă de tranzit – de exemplu dintre China și Europa sau zonele transpolare. Rusia mai are încă două domenii pentru poziționare mondială – potențialul uman, pe care îl aruncă în permanență în lume, unde acesta crește și dă roade, și potențialul tehnico-militar. Actualul trend al Rusiei a dat nu doar o creștere a cheltuielilor economice, dar și o nouă posibilitate de a se poziționa pe plan mondial. Piața de armament este unul din cele trei domenii de export al Rusiei, în rând cu energia atomică și cu exportul agricol. Iată de ce, da, potențialul tehnico-militar poate constitui o poziție importantă pentru Rusia.

Dar, din punctul meu de vedere, trebuie făcute câteva corecturi. Prima ține de faptul că economia noastră este prea slabă pentru ca pe ea să poată sta un potențial tehnico-militar atât de mare - nici măcar URSS nu reușea să mențină acum 30 de ani exact această greutate. Noi constituim 1,7% din PIB-ul mondial, ceea ce este foarte puțin. Ar putea Rusia ca din contul economiei militare să-și crească rolul în lume?

Încerc să văd care sunt domeniile concrete și în afară de comerțul cu armament mai văd comerțul cu servicii militare – adică soluționăm sarcini militare în diverse puncte fierbinți ale lumii, și, eventual, istoria mai spune că pot exista venituri de pe teritoriile ocupate. Dar nici URSS nu primea venituri de pe teritoriile pe care le controla, din contra, investea acolo. Așa că eu nu prea cred în perspectiva economică a acestei căi. Iată de ce cred că actualul moment va fi unul de cotitură către altceva - și deja vedem o scădere de 5 la sută a bugetului pentru apărare în 2016.”

Rusia supraviețuiește acum, în condițiile sancțiunilor internaționale, doar datorită „pernei de siguranță” create prin Fondul de rezervă în perioada în care prețurile la petrol erau mari. Iar unii economiști spun că această „marjă de confort” amână realizarea unor reforme importante în Rusia. Recent, autoritățile ruse au redus din finanțarea pentru sistemul de educație și de sănătate, redirecționând banii către alocațiile sociale și fondul de pensii, dar și către domeniul militar. Economistul explică acest lucru prin faptul că investițiile în educație și sănătate aduc beneficii puterii în cam 10 ani, în timp ce plățile sociale sunt necesare pentru o susținere imediată din partea populației.

Prognoza lui Alexandr Auzan constă în faptul că până în luna septembrie, când vor avea loc alegerile în Duma de Stat a Rusiei, se va duce o politică de pompare a banilor către domeniile sociale – cheltuielile la aceste capitole nu vor fi reduse, chiar dacă în aprilie trebuia revizuit deja bugetul, planificat în baza unui preț de 50 dolari pentru barilul de petrol, un preț cu mult mai mare decât cel real.

Alexandr Auzan: „Revizuirea bugetului nu s-a făcut din raționamente politice, pentru că vin alegerile. Dar cred că după alegeri va avea loc o serie de transformări rapide, dure, nepopulare – de genul majorării vârstei de pensionare. Adică lucrurile care ar fi trebuit făcute încet și treptat timp de 15 ani vor fi făcute în câteva luni. Iar în 2017 vor fi luate măsuri de stimulare a creșterii economice, pentru a da un tablou pozitiv către alegerile prezidențiale din 2018. Din rezervele guvernului de peste 9 trilioane de ruble, dar și din cele ale Băncii Naționale, vor fi făcute injecții în economie pentru a îmbunătăți un pic tabloul către alegeri, dar asta nu va însemna o schimbare radicală. Așa că linia după care se va mișca mai departe Rusia va fi clară abia după 2018.

Va fi o stagnare atâta timp cât nu ne vom determina linia de dezvoltare și sursele creșterii economice. Pentru că surse pentru creștere nu sunt doar banii din rezerva guvernului, despre care am amintit. Resurse și mai importante are și businessul, dar pentru a investi businessul are nevoie de două lucruri – de îmbunătățirea climatului de afaceri, lucru pe care guvernul îl înțelege, și de dezamorsarea tensiunii politico-militare și a confruntării geo-politice, lucru pe care guvernul probabil de asemenea îl înțelege, dar nu-l spune. Pentru că fără asta nu există acces pe piețele internaționale de capital, iar businessul se simte rău fără accesul la piețele internaționale de capital. Așa că primul pas, din punctul meu de vedere, este ca procesul de la Minsk să fie pus în legătură cu îmbunătățirea situației economice în Europa și restabilirea legăturilor economice dintre UE și Rusia. Soluționarea conflictului politico-militar din Ucraina este un lucru necesar pentru dezvoltarea economică a Rusiei.”

XS
SM
MD
LG