Linkuri accesibilitate

Peste 30 de ONG-uri atrag atenția că prin această candidatură România riscă să intre într-o spirală izolaționistă cu consecințe foarte grave pentru democrație.

Președintele Klaus Iohannis se distanțează de liberali, pe moment, cel puțin în ceea ce privește nominalizarea pe care au făcut-o pentru candidatura la primăria generală a Bucureștiului. Administrația Prezidențială a precizat că șeful statului “nu a propus, nu a susținut și nu a impus PNL această candidatură”.

Din punct de vedere oficial, președintele român nu face politică și nu este membru de partid.

Potrivit constituției, președintele „exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.

În realitate, fiecare președinte a continuat să aibă influență asupra partidului care l-a ajutat să ajungă la Palatul Cotroceni, impunându-și, pe dedesubt, favoriții în diferite funcții.

Klaus Iohannis a reușit, în acest fel, să aibă parte de o majoritate parlamentară pentru a-i valida în fruntea principalelor servicii secrete pe oamenii în care are încredere.

Înainte și după anunțarea desemnării lui Marian Munteanu ca opțiune liberală pentru fotoliul primăriei generale a capitalei, surse din presa centrală au anunțat că președintele Iohannis și șeful Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig n-ar fi fost străini de această nominalizare.

Președintele a simțit nevoia să ia distanță, fiindcă Marian Munteanu, devenit vinerimembru plin al Partidului Național Liberal, este acuzat din toate părțile de simpatii legionare, de ortodoxism, naționalism și chiar anti-occidentalism.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel este de părere că Marian Munteanu, fostul lider al studenților din anii ’90, care anima Piața Universității împotriva neo-comuniștilor, reprezintă acum „un motiv de îngrijorare”, fiindcă „promovează simbolistica extremismului de dreapta interbelic și face declarații publice cu scopul de a minimaliza sau a nega o serie de realități istorice actuale”.

Peste 30 de organizații neguvernamentale din România atrag atenția că prin această candidatură țara riscă să intre într-o „spirală izolaționistă, ce poate avea consecințe foarte grave pentru democrația românească”, fiindcă Marian Munteanu „a avut și are simpatii pentru curente de orientare fascistă, de care nu s-a dezis niciodată”

Grupul pentru Dialog Social consideră pe de altă parte că această candidatură a lui Marian Munteanu „subminează” și “compromite” atașamentul românilor față de valorile care definesc o societate „deschisă”.

În fiecare zi apar noi dovezi ale faptului că Marian Munteanu a evoluat în ultimii 25 de ani, cel puțin teoretic, spre ideile extremei dreapta din perioada interbelică.

Liderii liberali sunt, însă, optimiști și cred că întreaga vâlvă în jurul candidatului lor pentru primăria Bucureștiului e un semn prevestitor de succes.

Printr-o scrisoare de răspuns la criticile organizațiilor neguvernamentale, PNL precizează că „aceste acuze nu mai vin din partea partidului condus de Ion Iliescu”, primul șef de stat de după căderea comunismului, ci din partea „unor organizații și persoane care aparent consideră că dețin monopolul asupra ideii de societate civilă”

Alina Gorghiu, copreședinta liberalilor compară candidatura lui Munteanu, cu cea a lui Klaus Iohannis la președinția țării, numindu-le „greșeli fericite”.

Din punctul ei de vedere similitudinea ar fi evidentă, fiindcă și Iohannis, care „nu avea rădăcini în partid”, “a fost luat, introdus în PNL și în foarte scurt timp a ajuns nu doar președintele interimar al partidului, ci și președintele României”.

Așadar conducerea liberalilor are gânduri mari cu Marian Munteanu, dacă acesta va câștiga primăria generală a capitalei, considerându-l „un bun român”.

În particular, nu toți parlamentarii liberali sunt de acord cu susținerea acestei candidaturi, dar în public, opoziția e nulă, semn că ea are sprijinul unor persoane cu mare influență.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG