Linkuri accesibilitate

Organizația internațională Freedom House spune că democrația și reformele moldovene au stagnat în 2015.

Organizația internațională Freedom House, cu sediul la New York, spune că reformele aproape bat pasul pe loc în Republica Moldova, iar furtul din sectorul bancar, corupția endemică și situația regională tot mai rea vor afecta viața moldovenilor în 2016, chiar mai grav decât anul precedent. Avertismentul apare într-un raport proaspăt, Țări în Tranziție 2015, despre situația democrației în fostele țări comuniste. Valentina Ursu a discutat cu autorul capitolului despre Republica Moldova, politologul Leonid Litra:

Europa Liberă: Raportul descrie evoluțiile pe fiecare categorie în parte. Să pornim de la compartimentul corupție, că aici Republica Moldova a acumulat și mai puține puncte decât anul trecut. Cum se explică acest fapt?

Leonid Litra: „Da, într-adevăr, Moldova are un punctaj mai rău comparativ cu anul trecut, pentru faptul că organele de drept, Procuratura, Centrul Național Anticorupție, și alte instituții care sunt menite să supravegheze domeniul de combatere a corupției nu și-au făcut datoria într-un mod prevăzut în cazul furtului acelui miliard de dolari. Aceasta este cauza principală pentru care Moldova a primit un scor mai jos în combaterea corupției. După cum am văzut, în Moldova, doar anumiți pași pozitivi s-au făcut în combaterea corupției, prin cazul care încă este cumva discutabil vis-a-vis de fostul premier Filat. Dar noi nu putem să considerăm aceasta ca fiind o combatere a corupției eficientă, indiferent dacă se face sau nu domnul Filat vinovat de acest caz, pentru că, spre deosebire de alte situații, în Republica Moldova acest caz a fost declanșat în urma autodenunțului domnului Ilan Shor și nu în urma unor investigații făcute de Procuratură, făcute de Centrul Național Anticorupție. Posibil, aceste investigații au și existat, dar acest caz a fost pornit în special în urma autodenunțului domnului Ilan Shor. Cred că în Moldova în 2015 lupta cu corupția s-a făcut cu mâinile altora și pe anumite cazuri individuale. Pentru că, dacă e admitem că lupta cu corupția are loc cu adevărat, atunci nu poate fi o singură persoană responsabilă de ceea ce s-a întâmplat în sectorul financiar.”

Europa Liberă: La capitolul guvernare democratică – se pare că și aici Republica Moldova nu a evoluat prea mult?

Leonid Litra: „Republica Moldova a devenit mai vulnerabilă, din punct de vedere politic și din punct de vedere al riscurilor interne și externe, pentru că în 2015 s-au schimbat trei guverne, a existat o instabilitate politică continuă. Efectiv, abilitatea instituțiilor de a implementa reforme a fost foarte scăzută. Și din această cauză, Moldova în 2015 a fost văzută ca un stat inapt de a produce reforme. Și, ca rezultat, avem și vulnerabilitatea statului, dar și inabilitatea instituțiilor de a implementa reforme.”

Europa Liberă: Guvernarea locală democratică se pare că a câștigat, e unicul capitol unde se înregistrează un pic de creștere. Aceasta înseamnă că lucrurile se mișcă altfel în administrația publică locală?

Leonid Litra: „Mă refer aici, în special, la intrarea în vigoare a Legii privind finanțele publice locale, care schimbă sistemul de transferuri de la centru spre regiuni și care scoate de sub influența politică acest sistem de transferuri. Este un pas așteptat demult, este un pas important care a fost făcut pentru ca administrația publică locală să poată beneficia de mai multe competențe și de o gestiune proprie a fondurilor pe care le primeşte, fără a fi influenţaţi de puterea politică. Chiar dacă această influenţă rămâne încă văzută pe acest sector, anume de transferuri de la centru spre periferii, este un aspect foarte pozitiv care a avut loc în 2015.”

Europa Liberă: Societatea civilă din Republica Moldova continuă să joace un rol important, chiar un rol activ în monitorizarea guvernului. La acest capitol, evaluările rămân neschimbate. Nu aţi văzut anumite evoluţii?

Leonid Litra: „Am văzut anumite evoluţii. Bineînţeles că societatea civilă este foarte activă, dar ceea ce ne interesează nu este numai activitatea, ci şi rezultatele pe care societatea civilă le are. S-au înregistrat câteva rezultate, însă aceste rezultate nu au fost de ajuns ca să schimbe scorul care este în raport. Și nu reprezintă Freedom House, dar notele din acest raport sunt date împreună de autor, de consiliul Freedom House. Şi chiar putem compara cu capitolul de media independentă, care are acelaşi suport ca anul trecut, deşi eu am încercat să argumentez că ar fi cazul să schimbăm acest scor, de exemplu, pentru că am avut impresia că în 2015 au fost foarte multe încercări de a influenta mass-media, de a concentra mass-media în anumite mâini. Şi aceasta a fost argumentarea care deocamdată nu a fost acceptată, pentru că totuşi Freedom House are o emisiune regională a notelor care sunt oferite. Nu putem să fim pe aceeaşi undă cum este media, de exemplu, în Azerbaidjan. Pentru că trebuie să fie respectat cumva principiul comparabilităţii regionale, atunci când sunt oferite notele. Din această cauză există anumite domenii unde am putea crede că ar putea fi şi mai rău sau şi mai bine, în anumite cazuri, dar, păstrând proporţiile, încercăm să scoatem în evidenţă problemele principale în textul raportului şi să atragem atenţia guvernării că aceste probleme care au fost identificate sunt, într-un fel, o oglindă a ceea ce văd partenerii noştri externi, a ceea ce văd oamenii care poate doresc să investească în Republica Moldova, a ceea ce văd partenerii noştri europeni inclusiv. Şi sunt lucruri care vor fi, probabil, perpetuate şi în raportul viitor, dacă în acest an nu se va întâmpla nimic cu problemele care au fost menţionate în acest raport.”

Europa Liberă: A propos, dar pentru viitor ce previziuni aveţi?

Leonid Litra: „Anul 2016 va fi unul destul de dificil, având în vedere că vom avea un scrutin electoral de care nu a ştiut nimeni acum un an.”

Europa Liberă: Vă referiţi la alegerile preşedintelui Republicii Moldova?

Leonid Litra: „Da, la alegerea preşedintelui. Şi cred că acest eveniment va marca o agitaţie politică semnificativă, va marca schimbări de poziţie vis-a-vis de tot felul de actori care influenţează Republica Moldova. Am văzut cum, sub context cumva electoral, se schimbă dialogul cu Federaţia Rusă. În acelaşi context se fac anumite declaraţii privind cererea de aderare la Uniunea Europeană. Am impresia că toate aceste discuţii sunt iniţiate anume în contextul alegerilor prezidenţiale care urmează să aibă loc în toamnă. Şi, din această cauză, nu cred că va fi un an uşor. În acelaşi timp, cred că va fi relativ un an stabil, în măsura în care putem vorbi despre problemele din Republica Moldova ca de o stare de stabilitate. Dar atunci când vorbesc de stabilitate, mă refer la continuarea activităţii guvernului actual, de a-şi executa mandatul, cel puţin, până la alegerile prezidenţiale. După aceasta vom vedea dacă se va schimba semnificativ configuraţia politică și nemulţumirea în rândul societăţii va rămâne aceeaşi, iar criza politică va continua, nu cred că alegerile anticipate ar putea fi o chestiune doar teoretică. Eu cred că există această posibilitate, în cazul în care lucrurile vor fi blocate total în Moldova, aşa cum, a propos, se întâmplă în aceste zile în Ucraina.”

Europa Liberă: Care factori au influenţat mai mult situaţia social-politică din Moldova: cei interni sau cei din exterior?

Leonid Litra: „Din interior. Animozităţile sau lupta politică dintre partidele politice din Moldova, nemulţumirile vis-a-vis de acel miliard furat, nemulţumirile faţă de organele de drept şi scăderea performanţelor economice. Începând cu anul acesta, vom plăti acest furt care s-a făcut, şi din cauza aceasta, din interior, au apărut mult mai multe probleme decât cele din exterior. Anul 2016 se anunţă unul destul de dificil, pentru că, dincolo de faptul că vom avea alegeri prezidenţiale, există o situaţie economică defavorabilă, în acest moment. O creştere economică, dacă va exista, va fi foarte modestă şi există o opoziţie destul de puternică, în special este vorba de partidele pro-ruse care încearcă să genereze alegeri anticipate. Dar, pe lângă aceste probleme, există necesitatea foarte acută de a depolitiza instituţiile de forţă, justiţia şi, bineînţeles, instituţiile media. Încă un aspect important este şi deoligarhizarea, aş spune eu, a anumitor instituţii sau a anumitor procese, să nu uităm că există sectoare unde nu poate fi admisă, în niciun caz, influenţa oligarhilor asupra procesului, mă refer în primul rând la justiţie, mă refer în primul rând la organele de ordine ş.a.m.d. Pentru că, dacă în economie putem admite că pot exista oameni care fac afaceri, oameni bogaţi, oligarhi care fac afaceri, atunci în ceea ce priveşte influenţa statului, cred că aici trebuie să fim foarte expliciţi că nu se admit astfel de influenţe.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG