Linkuri accesibilitate

Iulian Groza: „Cel mai mult mă îngrijorează lipsa unei voinţe politice clare de a pune în aplicare reforme concrete”


Iulian Groza

Iulian Groza

Despre ultimele evoluții în dialogul RM-UE, de vorbă cu moderatorul pentru politici de integrare europeană de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Europa Liberă: Ne-aţi oferi un prilej ideal pentru a vorbi despre relaţiile guvernării de la Chişinău cu Uniunea Europeană, de rând cu participanţii la referendumul olandez. Vom ajunge şi la subiectul acesta. Raportul pe care l-aţi făcut astăzi public spune că viteza, obiectivele, seriozitatea, concreteţea nu sunt cele pe care le-ar aştepta Bruxellesul. Şi aţi dat o radiografie foarte exactă. Dacă aţi spune în câteva cuvinte ce vă nemulţumeşte, ca pe un fost viceministru la Externe, ce ar fi trebuit să facă mai repede, mai bine şi mai profund guvernarea, dincolo de faptul că ar fi trebuit să se sfătuie cu societatea civilă, aşa cum a promis.

Iulian Groza: „Cel mai mult mă îngrijorează lipsa unei voinţe politice clare de a pune în aplicare reforme concrete în domenii cheie, precum este justiţia, combaterea corupţiei la nivel înalt, reforma sectorului financiar-bancar. Aceştia sunt trei piloni-cheie care trebuie să asigure o anumită schimbare în Republica Moldova. Trebuie să recunoaştem că, pe de o parte, dialogul Republicii Moldova cu Uniunea Europeană la începutul anului curent a avut o axă mai specială de evoluţie, la începutul anului foarte multe îngrijorări, foarte multe mesaje de încurajare, de creare a unei guvernări care să fie capabilă să scoată Republica Moldova din criza în care a fost aruncată în anul trecut. După care am văzut crearea unei guvernări, o majoritate parlamentară care a fost creată într-un fel sau altul pe ascuns, inclusiv a fost investită în aşa fel. Practic în următoarea zi Parlamentul European a emis o rezoluţie privind implementarea Acordului de Asociere de către Republica Moldova.”

Europa Liberă: Vorbim de 21 ianuarie.

Iulian Groza: „Da, 21 ianuarie. Moldova, Georgia şi Ucraina. Şi dacă citim conţinutul acestei rezoluţii, atunci vom vedea că la Republica Moldova sunt mai multe cuvinte care s-ar asocia cu îngrijorări şi chemări de schimbare de situaţie în Republica Moldova.”

Vasile Botnaru

Vasile Botnaru

Europa Liberă: Chiar aţi subliniat că în acea rezoluţie se conţine sintagma deloc favorabilă „acapararea statului”.

Iulian Groza: „Exact. Este încă un indiciu că de la istoria de succes a Republicii Moldova, cu care atât ne-am mândrit şi s-a discutat, şi s-a promovat, am ajuns treptat-treptat la stat capturat. Şi mai recent am auzit şi despre stat mafiot. Tendinţa aceasta de a cădea în jos nu este foarte fericită. Pe această situaţie se pliază inclusiv abordarea relaţiilor cu Uniunea Europeană. Vom vedea că, deşi Uniunea Europeană a fost nevoită să aibă nişte mesaje de încurajare a creării guvernului, pare că a fost o abordare mai mult bazată pe considerente practice, pragmatice. Având în vedere că Moldova se află într-o situaţie foarte complicată, din punct de vedere financiar, din punct de vedere al reformelor, din punct de vedere al performanţelor instituţiilor publice, al instituţiilor politice şi a fost nevoită practic să se mulţumească cu promisiunea de stabilizare a situaţiei Republicii Moldova, ceea ce a promis guvernul Filip.”

Europa Liberă: Şi atunci guvernul Filip nu e logic să se comporte ca un copil răsfăţat, care se gândeşte că „oricum nu au ce să ne facă, dacă tot ne-au mângâiat pe cap”?

Iulian Groza: „Dacă să ne uităm pe ceea ce face guvernul în ultima perioadă şi ce face Parlamentul, am putea să spunem că guvernarea înţelege că nu are de ales, că guvernarea înţelege că Uniunea Europeană nu va crede promisiunilor. De fapt, concluziile Consiliului miniştrilor spun foarte clar, dar şi mai mult, după reuniunea Consiliului de Asociere, în comunicatul de presă după Consiliul de Asociere este scris foarte clar negru pe alb: pentru a restabili încrederea Uniunii Europene în Republica Moldova este foarte important să vedem care vor fi rezultatele concrete de reforme. Putem constata anumite lichidări de restanţe de anul trecut, dar, din păcate, aceste lichidări se opresc la capitolul acţiunilor legislative. Or, ceea ce este important să existe în Republica Moldova – să se treacă de la declaraţii de acestea că „noi am depăşit toate restanţele, că adoptăm legi, că e foarte bine, lucrurile se normalizează, implementăm Acordul de Asociere”. Să se treacă la implementare, fiindcă să ne uităm cum se aplică în practică legea, spre exemplu, în sectorul justiţiei, când se numesc candidaţii pentru funcţia de judecători în Curtea Supremă de Justiţie.”

Europa Liberă: „Ziarul de Gardă” îi ia în colimator cu nişte fapte destul de reprobabile.

Iulian Groza: „Spre exemplu, să luăm chiar ultima discuţie în Parlament, în comisia parlamentară, la care, a propos, au accentuat atenţia şi colegii din societatea civilă de la Centrul de Resurse Juridice, despre discuţia cu privire la candidatul la funcţia de judecător în Curtea Supremă de Justiţie, un candidat care într-adevăr, cum aţi spus şi dumneavoastră, se presupune că ar avea anumite probleme de integritate. Când revenim la ceea ce se scrie în concluziile Consiliului de miniştri, când vorbim despre independenţa justiţiei, eficienţa acesteia, promovarea judecătorilor pe baze de merite, luarea în consideraţie a opiniei publice cu privire la integritatea acestor persoane, vedem că există anumite disproporţii în evaluare.”

Europa Liberă: Adică una vorbim şi alta fumăm.

Iulian Groza: „Aprobarea de legi e bine, este un pas important, s-au adoptat nişte legi pe sectorul energiei, legi restante de mulţi ani, care vin să armonizeze legislaţia noastră la Pachetul energetic III. S-a votat legea Procuraturii, lege care demult stă pe agenda parlamentară, multe discuţii, aviz de la Comisia de la Veneţia. Aduceţi-vă aminte inclusiv cu această lege ce istorie am avut, s-a încercat de a promova anumite amendamente la această lege, care veneau în contradicţie.”

Europa Liberă: Da, o dădeau peste cap.

Iulian Groza: „Şi până la urmă totuşi au votat-o. Dar chiar şi cu această lege, ea s-a votat, ea va fi pusă în aplicare la 1 august, conform dispoziţiilor finale. Totodată, sunt anumite acţiuni care trebuie îndeplinite până a pregăti implementarea. Spre exemplu, noul procuror general care la moment nu există şi trebuie votat, există o dezbatere acum în ce bază de legi să fie votat noul procuror general. Dacă ne uităm după prevederile legii, ar fi trebuit să fie votat după legea veche. Atunci ce fel de schimbare? Vă dau un exemplu. Noi recent am publicat o analiză pe dezoffshorizare.”

Europa Liberă: Înainte de Panama gate?

Iulian Groza: „Practic cu o săptămână înainte am invitat instituţii publice, autorităţi, am scos în evidenţă un subiect destul de important, din punctul nostru de vedere, şi am arătat în ce măsură fenomenul offshore afectează la moment Republica Moldova, din punct de vedere al sectorului achiziţii publice, din punct de vedere al sectorului financiar-bancar, deja aceasta ştim foarte clar că a fost aplicat.”

Europa Liberă: Şi simţim.

Iulian Groza: „Şi simţim acest lucru. Sectorul asigurărilor este un alt sector care este sub risc. Atacurile raider despre care am auzit de foarte multe ori anterior sunt iarăşi un efect al utilizării instrumentelor offshore. Dar cel mai important este modul în care se face evaziune fiscală. Şi deja ce am citit noi în Panama Papers, se confirmă acest lucru. Practic foarte mulţi politicieni, oameni de afaceri din diferită lume aleg să folosească offshore-urile pentru a-şi ascunde veniturile şi pentru a face alte operaţiuni. Şi am văzut ce s-a întâmplat în Islanda, când premierul islandez, fiind vizat, a fost nevoit sub presiunea străzii să-şi dea demisia.”

Europa Liberă: Am o întrebare care rezultă din acest raport al dumneavoastră. De la 1 ianuarie 2016 Transnistria a intrat sub umbrela Zonei de Liber Schimb. Uniunea Europeană recomandă cu insistenţă Chişinăului să aibă grijă să unifice standardele. Or, nu prea se vede că Transnistria ar fi foarte ahtiată şi încântată să unifice standardele vamale şi fiscale cu Chişinăul. Astfel încât cred că în vară deja Uniunea Europeană va întreba cum staţi la acest capitol.

Iulian Groza: „Vreau să vă spun că Uniunea Europeană nu aşteaptă vara, Uniunea Europeană atent monitorizează acest sector, acest domeniu. Nu numai monitorizează, dar şi încearcă să creeze condiţii pentru ca armonizarea acestor rigori să se petreacă. În general soluţia care s-a găsit pentru a asigura extinderea aplicării Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană a fost una creativă, ea vizează aspectul de a crea condiţii de comerţ facilitar pentru agenţii economici din regiunea transnistreană. Or, interesul prioritar în acest sens a fost de a nu sista comerţul existent destul de înalt al agenţilor economici din regiunea transnistreană cu Uniunea Europeană şi în general cu partea de vest.”

Europa Liberă: Dar până la urmă acesta e un mijloc de a încuraja reglementarea. Pentru că nu se face comerţ de dragul comerţului.

Iulian Groza: „Evident. Aceasta de fapt a şi fost un fel de nu că trade-in, dar aceasta a fost şi înţelegerea. Sigur că interesul oamenilor de afaceri din regiunea transnistreană, aşa cum este firesc să fie nu numai al celor din regiunea transnistreană, dar şi din toată Republica Moldova, este o chestiune importantă, dar ea vine cu anumite, nu pot să le spun condiţii, dar anumite reguli care trebuie asigurate. Şi aici vorbim despre politica fiscală, fiindcă sunt nişte prevederi în regiunea transnistreană, ei continuă să taxeze produsele importate din Uniunea Europeană, ceea ce este în contradicţie cu prevederile Acordului de Asociere.”

Europa Liberă: Dar cum altfel, dacă în Rusia în general este „импортозамещение”, filiala transnistreană să aibă altă atitudine faţă de caşcavalul olandez?

Iulian Groza: „Nu. Dar, având în vedere că totuşi nu comparăm în cifre, dar în procentaj, să comparăm comerţul care exista cel puţin anul trecut al agenţilor economici din regiunea transnistreană cu Uniunea Europeană, arăta că peste 30% din comerţ, de export se face în UE, 40% este comerţul în interiorul Republicii Moldova, exporturile în Rusia sunt foarte mici. Deci, practic chiar şi importurile din Uniunea Europeană în regiunea transnistreană sunt la nivel de 7%, majoritatea importurilor sunt din Rusia. Practic ceea ce se întâmplă în mare parte materia primă se importă din Est, se prelucrează, se exportă pe piaţa Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Atunci când Uniunea Europeană a dat acest bonus, probabil, a contat pe faptul că acest strat al oamenilor de afaceri va impune politicienilor o altă atitudine. S-a întâmplat aceasta? Sau există şansa ca oamenii interesaţi de bunele relaţii cu Uniunea Europeană să determine factorul politic să gândească altfel?

Iulian Groza: „Eu cred că da, acesta va fi un efect care trebuie să aibă loc. Dar pe de altă parte, vreau să spun că şi autorităţile de la Tiraspol trebuie să se gândească foarte atent. Până la sfârşitul lunii octombrie Comisia Europeană trebuie să facă evaluarea şi să prezinte Consiliului Uniunii Europene în ce măsură se asigură implementarea Zonei de Liber Schimb pe întreg teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar Moscova o va lăsa pe administraţia transnistreană să gândească în termenii aceştia?

Iulian Groza: „Eu cred că, din punct de vedere practic şi neoficial, Moscova ar fi încurajat acest comerţ. Vă spuneam că totuşi ei importă din Est şi se asigură exporturile în UE.”

Europa Liberă: Adică e o poartă bună. E un fel de Belarus. Ultima întrebare pe care aş vrea să v-o adresez şi revenim la portocaliul olandez. Rezultatele acestui plebiscit pot fi citite ca un cartonaş roşu dat nu doar ucrainenilor? Chişinăul ar trebui să se gândească la acest avertisment?

Iulian Groza: „Eu vreau să vă spun că am încercat să analizez puţin situaţia cu referendumul din Olanda, cu privire la Acordul de Asociere cu Ucraina.”

Europa Liberă: Fază pe care Moldova a trecut-o.

Iulian Groza: „Da, a trecut-o. Dar şi Ucraina în principiu a trecut-o, fiindcă parlamentul olandez a ratificat Acordul de Asociere cu Ucraina. Ce s-a întâmplat în Olanda este punerea în aplicare a practicilor democraţiei. Ce s-a întâmplat e că opoziţia a reuşit să adune suport necesar pentru a organiza un referendum cu privire la un fapt consumat. Trebuie să privim această acţiune mai mult ca o acţiune care are o anumită tangenţă şi cu un anumit populism şi este legată inclusiv de anumite sentimente de reticenţă a unor cetăţeni din Europa de Vest cu privire la noi valuri de extindere, cu privire la diferite crize cu care se confruntă Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Refugiaţii etc.

Iulian Groza: „Şi s-a încercat practic cu această ocazie să se folosească Acordul de Asociere cu Ucraina pentru a crea un anumit precedent, dacă doriţi. Eu nu m-aş uita la această acţiune, chiar dacă rezultatul este unui negativ, nu aş aprecia acest lucru doar prin prisma performanţei autorităţilor din Ucraina. Este un element important care ţine de percepţia din Olanda în cazul dat cu privire la extindere în general. Şi era foarte riscant subiectul acesta la referendum, dar este un indiciu, indiciu foarte clar.”

Europa Liberă: De acord, un cumul de factori. Dar tocmai în sensul acesta vă întrebam dacă nu cumva şi autorităţile de la Chişinău ar trebui să înţeleagă că niciodată nu există o pernă pe care te poţi culca şi să te ducă trenul în Uniunea Europeană.

Iulian Groza: „Cu siguranţă.”

Europa Liberă: Oricând se poate întâmpla un declic care schimbă datele problemei. Şi, în sensul acesta, aş vrea, a propos, să vă întreb în acest sens oare regimul de vize pe care l-a obţinut Republica Moldova este garantat în veşnicie Republicii Moldova? Or, tot aşa autorităţile ar trebui să se gândească că, dacă va continua diluarea procentului de suporteri ai Uniunii Europene, dacă în fruntea statului va apare un om care va arăta direcţia spre Vladimir Ilici Lenin, atunci Uniunea Europeană, începând de la Olanda şi poate chiar terminând cu România, ar avea motive să spună: „Dar poate să revizuim această decizie liberală”?

Iulian Groza: „Cu siguranţă, ceea ce s-a întâmplat în Olanda trebuie să ridice mari semne de îngrijorare în general pentru politicienii din Republica Moldova cu privire la modul în care ei înţeleg să-şi realizeze politicile, reforma, performanţele, schimbarea ţării.”

Europa Liberă: Adică iar decalogul de la Bruxelles.

Iulian Groza: „Exact. Şi acesta trebuie să fie un semnal puternic, mai ales în situaţia în care, spre exemplu, am auzit că liderul Partidului Democrat a anunţat că în anul 2019 eventual Moldova ar depune cerere de aderare deja.”

Europa Liberă: Adică până atunci va fi totul pregătit?

Iulian Groza: „Până atunci totul se realizează, am rezolvat toate problemele, justiţia s-a rezolvat, corupţia la nivel înalt s-a combătut, sistemul financiar-bancar s-a rezolvat, funcţionează foarte bine, nu avem funcţionari publici, demnitari cu probleme de integritate.”

Europa Liberă: Deci, fantastic – „пятилетку за три года”?

Iulian Groza: „Totul s-a rezolvat şi atunci depunem cererea de aderare. Este un deziderat, este o declaraţie foarte ambiţioasă. În general noi trebuie să susţinem această abordare. Problema este realităţile din Republica Moldova. Nu putem compara situaţia anului curent cu situaţia anului 2014, când cel puţin atunci eram pe un val de anumite rezultate, realizări legate de circulaţia liberă a cetăţenilor în spaţiul Uniunii Europene fără vize, Acordul de Asociere, ne pregăteam pentru Zona de Liber Schimb.”

Europa Liberă: Atunci chiar Angela Merkel credea că Moldova e poveste de succes.

Iulian Groza: „Erau declaraţii şi ale lui Merkel. Vreau să vă spun că erau şi discuţii la nivelul Comisiei Europene şi cu comisarul european pentru vecinătate şi extindere, la sfârşitul anului 2014, chiar începutul anului 2015 spunea că în principiu, chiar dacă în perioada de mandat nu vom reuşi să depunem o cerere de aderare, dar cel puţin am putea discuta despre un calendar de depunere a cererii de aderare legat de anumite rezultate, de acţiuni concrete. Şi acum, ca să răspund la întrebarea dumneavoastră legată de vize şi legată de riscurile de lipsa unor rezultate concrete. În general aceste riscuri există, dar vreau să vă spun că regimul fără de vize a fost decis nu pentru o anumită guvernare sau alta, el a fost decis pentru ca cetăţenii din Republica Moldova să aibă posibilitatea să circule în regim fără vize în spaţiul Uniunii Europene. Şi decizia respectivă a fost una corectă, având în vedere că acum mai mult de jumătate de milion de cetăţeni din Republica Moldova au această posibilitate, respectă regulile şi, prin urmare, ei sunt beneficiari ai acestei decizii a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar după ce ei circulă liber şi vin acasă şi spun „Dar totuşi hai să mergem în Uniunea Rusia-Belarus”, s-ar putea să fie cumva deranjant.

Iulian Groza: „Acesta este şi efectul modului în care se guvernează ţara. Dar dacă vreţi un exemplu concret de schimbare a atitudinii Uniunii Europene în raport cu Republica Moldova, vă dau exemplul suportului direct bugetar pentru Republica Moldova, care anul trecut din cauza situaţiei în sectorul financiar-bancar, din cauza diminuării încrederii instituţiilor europene în capacitatea instituţiilor din Republica Moldova de a guverna, a decis să suspende suportul direct bugetar pentru Republica Moldova. După această decizie şi Banca Mondială a decis să suspende suportul direct bugetar, sunt practic trei miliarde de lei pe care Republica Moldova i-a ratat anul trecut. Acesta este un exemplu în care Uniunea Europeană a decis să aplice un instrument nu de pedeapsă, dar cel puţin de ridicare a unui steag roşu. Acelaşi lucru acum îl vedem, atunci cât citim retorica Uniunii Europene: întâi reforme, întâi rezultate concrete, uitaţi-vă pe sectoarele prioritare, justiţie, corupţie, facem evaluarea de sistem. Ştiţi că acum există o misiune a Uniunii Europene care face evaluarea de sistem pe sectorul justiţiei, pe sectorul anticorupţie, care urmează să prezinte nişte recomandări care trebuie să fie preluate de către autorităţile de la Chişinău, pe sectorul financiar-bancar ş.a.m.d. Condiţionările sunt foarte clare şi, respectiv, reluarea suportului direct bugetar ar putea avea loc doar dacă Republica Moldova va avea un acord încheiat cu FMI.”

Europa Liberă: Dacă mi-aş permite să fac o concluzie, poate simplistă, a raportului dumneavoastră şi a discuţiei noastre, aş spune: coşul cu morcov s-a terminat, Uniunea Europeană are doar biciuşca.

Iulian Groza: „Dacă aşa înţeleg cei de la Chişinău, probabil că trebuie să fie aplicată, cu siguranţă.”

Europa Liberă: Dacă ar fi măcar eficient.

Iulian Groza: „Eu cred că trebuie să fie eficient, fiindcă altfel se pune în pericol tot efortul care s-a depus mai mulţi ani. Şi deja, dacă ne uităm la percepţia opiniei publice, la sondajele de opinie, este îngrijorător faptul că suportul pentru opţiunea europeană scade. Şi ceea ce trebuie să vedem mai mult noi astăzi: mai puţine declaraţii, mai puţine acţiuni populiste, mai multe rezultate vizibile care să demonstreze cu adevărat o nouă voinţă politică. Dacă această clasă politică care este la guvernare acum nu reuşește să o facă, să o demonstreze, atunci să dea voie altor elite politice să vină şi să-şi pună cuvântul, şi să pună în aplicare o agendă de reforme care să ducă până la capăt Republica Moldova, într-o situaţie în care să fie privită ca o ţară stabilă, cu democraţie, cu instituţii de drept funcţionale, stat de drept, pregătită pentru a fi acceptată în familia europeană.”

Europa Liberă: Dar vedeţi cum spune ex-spicherul şi preşedintele Partidului Democrat: „Dar nu are cine altcineva, domnule. Suntem nevoiţi să ne sacrificăm noi”.

Iulian Groza: „Vom vedea.”

XS
SM
MD
LG