Anul viitor România va sărbători a 10-a aniversare a aderării la Uniunea Europeană. Bucuria ei nu va fi însă completă din cel puțin două motive: încă n-a fost primită în spațiul Schengen și este în continuare monitorizată de Comisia Europeană pentru neajunsuri în funcționarea justiției și în combaterea corupției. După un deceniu de supraveghere nemaiîntâlnită în istoria UE România, ca și Bulgaria vecină, dă semne tot mai limpezi că s-a cam săturat.
Societatea românească a demonstrat că este „matură și poate internaliza anumite procese” crede ministrul justiției, Raluca Prună, referindu-se la procesul de monitorizare a sistemului de justiție impus în 2007 de Bruxelles la primirea României în Uniunea Europeană.
Liderii români de toate culorile, inclusiv președinția, consideră de mai mulți ani că Bucureștiul nu ar mai avea nevoie de această monitorizare cunoscută sub numele de MCV: Mecanismul de Cooperare și Verificare. Premierul Dacian Cioloș susține, de pildă, că acest mecanism ar trebui „internalizat”, în vreme ce președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a ajuns la concluzia că monitorizarea Justiției de către Comisia Europeană plasează România în rândul „țărilor de rangul doi” din Uniunea Europeană. De asemenea, miniștrii Justiției din ultimii patru ani au declarat mereu că reformele anticorupție pot merge mai departe și fără asistență din partea Bruxelles-ului.
Pe de altă parte, un recent raport despre costul corupției, făcut de RAND Corporation, la cererea Parlamentului European, arată că România continuă să se situeze pe ultimele locuri în ceea ce privește acest fenomen. În plus, unul dintre exemplele date în această cercetare precizează că Bulgaria, Croația, România, și Letonia pierd fiecare anual 15% din Produsul Intern Brut din cauza corupției.
Raportul mai calculează că pentru întreaga Uniune Europeană, corupția s-ar ridica la circa un trilion de euro, adică un miliard de miliarde, până la 6 procente din Produsul Intern Brut al Uniunii.
Una dintre soluțiile sugerate de experții de la RAND Corporation pentru reducerea corupției este chiar generalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru toate statele Uniunii. Prin aplicarea acestei monitorizări, pe care au exersat-o până acum doar Bulgaria și România, corupția comunitară ar putea să scadă cu 70 de miliarde de euro anual. La pachet cu un MCV generalizat, RAND Corporation mai propune înființarea procurorului european și un sistem de licitații publice la nivelul Uniunii Europene.
Parlamentul European a aprobat încă de anul trecut înființarea Biroului Procurorului European, care ar urma să facă investigații penale și să trimită în judecată persoanele învinuite de comiterea infracțiunilor care afectează bugetele comunitare, dar deocamdată lucrurile rămân doar pe hârtie.
Așadar, în vreme ce la Bruxelles, ia în discuție centralizarea și aplicarea monitorizării sistemelor juridice pentru toate cele 28 de state ale Uniunii Europene, la București tendința este inversă, de ieșire de sub Mecanismul de Cooperare și Verificare. Poate și fiindcă mai multe state vestice au condiționat aderarea României la Schengen de ridicarea MCV.
Raluca Prună, ministrul justiției, susține că România dispune de propriile-i „mecanisme” prin care poate asigura monitorizarea pe care o făcea până acum Comisia Europeană și că unul dintre aceste mecanisme este chiar strategia națională anticorupție, care dacă va fi bine aplicată are și „măsuri” și „plase de siguranță” similare MCV.
