Linkuri accesibilitate

Ce a provocat criza valutară, în toiul luptelor politice dintre liderul administrației Evgheni Șevvciuk și Sovietul suprem?

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Regiunea transnistreană se confruntă cu un deficit acut de valută. Ce a provocat criza declanșată în toiul luptelor politice dintre liderul administrației Evgheni Șevvciuk și Sovietul suprem? Opinii ale experților și locuitorilor din stânga Nistrului. Și… un interviu cu ex-președintele Republicii Moldova Petru Lucinschi despre relația cu Rusia și influența ei în regiune.

Mai întâi însă buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

George Balan

George Balan

Vicepremierul pentru reintegrare George Balan a declarat că întâlnirea sa cu negociatorul din partea Tiraspolului Vitali Ignatiev, programată pentru vineri, 11 marite, nu a avut loc din motive tehnice. George Balan a dat asigurări că dialogul în așa-zisul format 1+1 va continua cu siguranță, transmite agenția rusă Ria Novosti. Balan a spus că i-a trimis o scrisoare lui Ignatiev în care l-a anunțat că nu va putea participa la întâlnire din cauza agendei sale de vineri, când era programată şi şedinţa comună a Guvernului cu Parlamentul. Între timp, presa transnistreană l-a citat pe Vitali Ignatiev cu declaraţia că de fapt Chişinăul nu doreşte restabilirea dialogului. Totodată, Ignatiev a accentuat că autorităţile de la Chişinău doar imită reluarea discuţiilor care au stagnat mai mult de 5 luni.

Ministrul Apărării, Anatol Șalaru, consideră că Republica Moldova este ținta unui război hibrid al Federației Ruse, care însă nu este reflectat în proiectul noii Strategii de securitate. „Când noi spunem că un post de televiziune sau un ziar care apare în Rusia, dar apare și în Moldova, a început un atac la adresa suveranității din Republica Moldova, unii spun că, „domnule, e dreptul la cuvânt!”. Dar în realitate nu este așa”, a declarat Anatol Șalaru într-un interviu cu Europa Liberă. Ministrul Apărării s-a arătat nemulțumit și de faptul că noua Strategie de securitate, prezentată cu aproape o jumătate de an întârziere, „nu face față riscurilor și cerințelor zilei”. Anatol Șalaru a criticat şi faptul că documentul nu definește drept o amenințare prezența trupelor rusești în regiunea transnistreană a țării. „Noi avem pe teritoriul Republicii Moldova o armată de ocupație”, a mai declarat ministrul apărării.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat într-un interviu publicat joi în revista The Atlantic, că Ucraina va fi vulnerabilă în fața dominaţiei militare ruseşti, indiferent ce vor face Statele Unite. În interviu, președintele american a lăsat să se înţeleagă că Ucraina nu se află în centrul intereselor americane, dar ea se află în centrul intereselor Rusiei. Întrebat „ce s-ar întîmpla dacă Putin ar amenința să acționeze împotriva Moldovei” și dacă „nu ar fi de ajutor pentru Putin să creadă că Obama ar putea deveni furios și irațional în această situație?”, președintele Obama a respins ideea că o politică americană mai „aspră” sau „angajarea în anumite acţiuni militare” ar putea influenta deciziile pe care le ia Rusia sau China. O astfel de idee, în opinia lui Barack Obama, „este contrară tuturor dovezilor pe care le avem de 50 de ani”. Există, în opinia liderului de la Casa Albă, modalități de a descuraja anumite actiuni, dar trebuie precizat foarte clar dinainte pentru ce merită să mergi la razboi și pentru ce nu. „Dacă există cineva în Washington care să susţină că ar trebui să începem un război impotriva Rusiei pentru Crimeea sau estul Ucrainei, aceia ar trebui să spună clar şi limpede acest lucru”, a declarat președintele Statelor Unite.

Comisarul european pentru migrație Dimitris Avramopoulos a anunțat miercuri seară, la Bruxelles, că a fost înaintată propunerea de liberalizare a regimului de vize pentru cetățenii georgieni. Propunerea Comisiei va fi examinată de Consiliul European și de Parlamentul European, iar odată aprobată, a explicat Avramopoulos, cetățenii georgieni cu pașapoarte biometrice vor putea călătorii fără viză în țările spațiului Schengen, unde nu vor avea însă și dreptul de lucru. Comisarul european și-a exprimat speranța că regimul liberalizat de vize va intra în vigoare la începutul acestei veri. S-ar putea ca o propunere similară privind cetățenii ucraineni să fie înaintată luna viitoare, odată ce Ucraina îndeplinește toate condițiile.

***

Europa Liberă: Administrația transnistreană spune că se confruntă cu o criză acută de valută. Dolarul american practic nu mai poate fi cumpărat în bănci sau la punctele de schimb valutar. Absența dolarilor afectează în primul rând importatorii, dar și companiile exportatoare care au nevoie de valută să cumpere materia primă din străinătate. Europa Liberă a încercat să afle cum îi afectează deficitul de valută și pe locuitorii din rând au regiunii?

Мы ничего не думаем, потому что у нас нет таких денег. Мы не меняем деньги. У нас одни приднестровские; Мы простые люди, поэтому мы даже не думаем о долларах, у нас то, что зарплату получили – то и потратили. Выживаем, как можем. Работы нигде нет, ни устроиться, ничего. Уехать. Мы думали об этом, и даже в ближайшее время, наверное, так и сделаем. Потому что уже нет сил здесь дальше оставаться, что-то делать.

У меня кредитка, я не могу снять в долларовом эквиваленте. Все время надо заказывать. А меня это не устраивает. Раньше можно было снять в кассе, пошел и снял сразу, сейчас же это невозможно.

Слышал, что нет долларов, чтобы купить их. Ну, проблема, я бы не сказал, что это проблема сейчас прямо такая глобальная, серьезная, пока она только в зародыше, можно сказать, но если так все пойдет и дальше, потом будет серьезнее. То, что цена за доллар будет не как сейчас, 11,15, курс начнет расти, как сейчас в России, например, 71 рубль за доллар, так и у нас может быть аналогичная ситуация. Люди станут беднее, если у нас доллар начнет расти, и так ситуация сложная, а станет еще сложнее.

А зачем нам нужна валюта? Мы в ПМР живем, и у нас свои рубли. Вот так мы должны жить и работать, в том числе и Россия так должна. А надо нам 5 долларов за границу поехать, вот придете в банк, возьмете и поедете...

Потому что так наше правительство работает. Люди не виноваты. А что делать? Они должны работать нормально, чтоб было в пользу людей, а не только себе в карман. Я так считаю. Люди простые не виноваты, а правительство. В первую очередь такие, как я, и страдаем.

Да нет, не сталкивался, по крайней мере, на данный момент. Я студент, в принципе, мне с валютой операции… я не пользуюсь валютой на данный момент, получаю стипендию – и все. Мне достаточно местных рублей.

Связано с тем, что люди паникуют. Слух пошел, что сейчас будут поднимать рубль приднестровский, будут скидывать на 20 рублей. Пошел такой слух. Люди паникуют и покупают валюту. Вот и все. А на самом деле такого не будет.

Нехватка долларов. Ажиотаж такой, что постоянно обменные пункты заходят, спрашивают, есть доллары или нет. Постоянно говорят „нет”, даже, бывает, улыбаются в лицо. Хотя - я так предполагаю, это мое мнение – что доллары есть, но почему-то они не хотят менять. Это все создается искусственно.

Можно сказать, что это плохо, потому что, например, когда выезжаешь за границу, в ту же самую Украину, там и вещи, и товары дешевле и просто невозможно купить доллары, чтоб поменять. Для нас это неудобно и невыгодно.

Europa Liberă: Opinii culese pe străzi din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Ce a provocat criza de valută în regiunea transnistreană care a incitat, se pare, și mai mult lupta politică dintre administrația lui Evgheni Șevciuk și Sovietul suprem? Și ce spun experții despre consecințele deficitului valutar asupra economiei regiunii? A încercat să afle mai multe, Lina Grâu:

Banca centrală de la Tiraspol

Banca centrală de la Tiraspol

După criza economică profundă, regiunea transnistreană este afectată acum și de o criză de valută străină, în special de dolari. Criza afectează atât agenții economici care fac importuri, cât și marii producători din regiune care lucrează în baza materiei prime aduse din străinătate. Populația practic nu mai poate cumpăra valută, iar pe piața neoficială prețul dolarului și euro este mult peste cursul afișat de casele de schimb valutar, care oricum nu mai au ce vinde.

Administrația regiunii nu a ascuns că menține artificial nivelul rublei transnistrene, pentru a evita o sărăcire bruscă a populației. În condițiile în care și în Ucraina, și pe malul drept al Republicii Moldova valuta națională s-a depreciat destul de mult în ultimul an, produsele alimentare au devenit mai scumpe în Transnistria, iar oamenii au început să meargă pentru cumpărături în Ucraina sau pe malul drept al Nistrului.

În doar șase luni, din 1 octombrie 2015 până pe 1 martie 2016, rezervele valutare ale Transnistriei au scăzut cu aproape două treimi, de la 34,3 milioane dolari la 12,3 milioane dolari. Doar în luna februarie rezervele valutare au scăzut cu aproape 6,4 milioane dolari, potrivit datelor oficiale de la Tiraspol.

Președintele Băncii centrale transnistrene, Eduard Kosovski, a declarat în cadrul unei întâlniri cu Evgheni Șevciuk că în Transnistria se resimte un deficit accentuat de valută, iar cauza ar fi, în opinia sa, scăderea cererii pentru mărfurile exportate din regiune și reducerea prețului la curentul electric livrat malului drept al Republicii Moldova. Asta, în pofida faptului că deficitul de valută se accentuează în ultima jumătate de an, iar prețul la curentul electric nu s-a schimbat încă, noul contract urmând să intre în vigoare din 1 aprilie.

După întrevederea cu șeful Băncii centrale, Evgheni Șevciuk a semnat un decret cu privire la măsurile de stabilizare a situației de pe piața valutară, prin care Banca centrală este obligată să organizeze licitații pentru procurarea valutei doar o dată pe săptămână. Până acum, licitații de acest fel erau organizate în fiecare zi. Iar agenții economici vor putea cumpăra valută pentru achitarea contractelor doar dacă vor primi avizul pozitiv al unei comisii interdepartamentale. Din componența comisei vor face parte reprezentanți ai departamentelor de economie și de sănătate, ai comitetului de comerț, ai băncii centrale și ai KGB-ului. Sovietul suprem este invitat și el să delege un reprezentant în comisia care va aproba eliberarea de valută.

Iată ce spune Dmitri Boltrușko, responsabilul de dezvoltarea economică a regiunii transnistrene:

„În primul rând, nu avem cum în acest moment să satisfacem cererea tuturor doritorilor de a cumpăra valută. Iată de ce Evgheni Șevciuk, prin decretul său, practic a introdus un nou mecanism de vânzare a valutei – o comisie interdepartamentală va decide care dintre achiziții sunt prioritare.”

Responsabilul transnistrean a mai spus că anul trecut veniturile de pe urma exporturilor au fost de 611 milioane dolari, dintre care 227 milioane, sau aproape 40 al sută, au fost venituri de pe urma vânzării de curent electric către consumatorii de pe malul drept al Nistrului. Noul contact de livrare de energie electrică, chiar dacă are în vedere o reducere cu 28 la sută a prețului, totuși a fost un colac de salvare pentru regiunea transnistreană. Dacă contractul nu ar fi fost prelungit, pentru Transnistria ar fi fost o catastrofă, spune Boltrușko:

„Această reducere de preț a fost una obiectivă, pentru că la începutul lui 2016 Ucraina a decis să reia livrările de curent electric în Republica Moldova și Belarus. Belarusul a refuzat oferta, așa că ucrainenii erau foarte interesați să intre pe piața Moldovei și au propus prețuri destul de mici”.

Astfel, spune responsabilul, după reducerea prețului de livrare către malul drept, regiunea transnistreană va avea un minus la veniturile bugetare de 65-70 milioane dolari, ceea ce va accentua criza de valută.

Rețelele de socializare au reacționat deja la situația de pe piața valutară – oamenii se plâng că nu mai pot face transferuri în străinătate de pe conturile lor bancare, iar atunci când primesc bani din afară, băncile le dau nu valută, ci contravaloarea transferului în ruble transnistrene. Alți utilizatori semnalează că pe piața neagră dolarul, care este menținut oficial la 11,1 ruble, urcă la 12,5 ruble.

Iar unul dintre deputații Sovietului suprem, Andrei Safonov, spune că singura soluție pentru depășirea crizei este demisia lui Evgheni Șevciuk. Safonov spune că decretul cu privire la reglementarea pieței valutare va lovi puternic în mediul de afaceri care nu-și va putea onora exporturile, iar unele voci spun că astfel Șevciuk ar încerca să-și elimine oponenții, în situația în care principalul său contracandidat pentru alegerile așa-zise prezidențiale de la sfârșitul acestui an ar urma să vină din zona mediului de afaceri și a holdingului Sheriff.

Andrei Safonov spune că economia și sfera socială ar putea colapsa ca urmare a ambițiilor „celor care vor să se mențină la putere”. „Sunt total de acord cu cei care spun că se creează un deficit artificial de valută pentru importatorii transnistreni, pentru cei care cumpără printre altele și alimente. Calculul este de a provoca o criză în importuri și a acuza apoi Sovietul suprem și oamenii de afaceri. Părerea mea este că pentru ca Transnistria să nu cadă în prăpastie trebuie ca Evghenii Șevciuk să-și dea binevol demisia, necondiționat, așa cum a făcut-o Boris Elțin”, scrie Andrei Safonov pe pagina sa de Facebook.

***

Europa Liberă: Despre deficitul de valută și impactul acesteia asupra economiei transnistrene, Lina Grâu a stat de vorbă și cu economistul de la Tiraspol Serghei Melnicenko.

Centrala electrica de la Cuciurgan

Centrala electrica de la Cuciurgan

Serghei Melnicenko: „În ceea ce privește curentul electric, putem constata doar faptul că companiile rusești, din cauza felului în care au acționat companiile ucrainene – unii spun că au procedat în stil dumping – au fost nevoite să scadă prețurile pentru a nu pierde piața, pentru că în caz contrar activitatea Centralei electrice de la Cuciurgan, care se află în proprietatea rușilor, își pierdea sensul. Și înțeleg că s-a decis să se facă o cedare mai mică pentru a nu pierde totul. Dar în general, reiese că Ucraina, companiile energetice ucrainene, din nou au făcut un deserviciu Transnistriei și acest lucru poate fi calificat drept una din verigile în lanțul blocării activității economice externe a Transnistriei. O pierdere de preț de aproape o treime este un lucru îngrijorător pentru buget, pentru că Centrala de la Cuciurgan este cel mai mare plătitor de impozite în acest moment și asta va avea un impact direct asupra acoperirii capitolelor sociale din buget.

În același timp, nu avem cum să nu recunoaștem că au avut de câștigat consumatorii din Republica Moldova. Aici au jucat regulile pieței – raportul cerere-ofertă-preț.”

Europa Liberă: Care este situația cu valuta în Transnistria, poate fi aceasta cumpărată și ce se întâmplă în general pe piața valutară?

Serghei Melnicenko: „În ultimele cinci luni situația de pe piața valutară s-a acutizat foarte mult în Transnistria. Câteva cifre – recent au fost publicate datele oficiale ale Băncii centrale din Transnistria, care spun că rezervele de aur și valută la 1 octombrie 2015 au fost de 34,3 milioane dolari, iar către 1 martie 2016 au scăzut la 13,3 milioane dolari.

Există câteva cauze obiective – scăderea exporturilor care s-a accentuat anul trecut și în primele două luni ale acestui an, dar și faptul că livrările de energie electrică către malul drept al Republicii Moldova acum se vor face la prețuri considerabil mai mici. Prețurile, față de contractul anterior, s-au redus cu 28 la sută. Astfel, bugetul Transnistriei va încasa cu 50-70 de milioane de dolari mai puțin. Totul va depinde și de volumele de livrări. Aici este important și să fie menținute volumele de livrări pe malul drept. Dar se pare că principala cauză este totuși faptul că s-au redus volumele schimburilor comerciale ale Transnistriei. Despre asta vorbesc toate datele statistice și evenimentele reale care au loc în economia Transnistriei.

Legat de asta, Banca centrală a inițiat emiterea unui decret de către liderul regiunii, Evgheni Șevciuk, potrivit căruia licitația interbancară va avea loc acum doar o dată pe săptămână. Agenții economici care au nevoie de valută vor putea participa la licitație doar prin intermediul unor bănci acreditate. Dar chiar și în aceste condiții aceștia nu vor putea cumpăra liber valuta pentru desfășurarea activității economice externe, pentru că acum prioritățile în distribuirea acestor sume vor depinde de deciziile unei comisii interdepartamentale. Din Comisie vor face parte reprezentanți ai ministerului dezvoltării economice, ai celui de finanțe, ai Sovietului suprem, ai Băncii centrale și ai altor organe financiar-economice.

Dar, care este specificul Transnistriei? Deficitul de valută se simte exclusiv în raport cu dolarul american. Și pentru persoane fizice, și pentru agenții economici este relativ ușor să cumpere ruble rusești, hrivne ucrainene, lei moldovenești și euro. Dar aceste valute sunt mai puțin cotate în Transnistria și mai puțin folosite.

Pe de altă parte, Banca centrală a atras atenția băncilor comerciale la marja prea mare dintre cursul de vânzare și cel de cumpărare al acestor valute, în afară de dolar, și a amenințat băncile comerciale că regulatorul poate interveni în acest proces și fixa diferența maximă dintre cursul de vânzare și cel de cumpărare al valutelor.

Încă o dată, se poate trage concluzia că deficitul de valută, deficitul de dolari americani, este în primul rând în legătură cu factorii obiectivi, negativi, care au loc în comerțul extern.”

Europa Liberă: Ați amintit despre cauzele a ceea ce se întâmplă. Ce consecințe vor avea aceste procese pentru agenții economici din regiune? Se știe că pentru importuri trebuie de plătit în valută străină.

Serghei Melnicenko: „Pot spune cu certitudine că asta va face mai dificilă activitatea comercială externă atât pentru cei celor care se ocupă de importuri, dar și pentru întreprinderile care plătind cu valută – dolari sau euro – cumpără materie primă pentru necesități de producere. Acești producători vor fi afectați cel mai mult. Va fi afectată negativ îndeplinirea obligațiilor contractuale, pierderea reputației, acest lucru va duce la pierderea piețelor de desfacere. Iar neonorarea obligațiilor contractuale este cel mai grav lucru în mediul de afaceri.

Iar în ceea ce privește populația, aceasta pare să fie în general scoasă din orice fel de calcule, pentru că este total lipsită de posibilitatea de a cumpăra dolari. Dacă înainte se mai dădeau câte 300 de dolari de persoană și de dimineața încă se mai putea cumpăra valută la schimburile valutare, atunci acum lucrul acesta nu mai este posibil. Banca centrală chiar nu mai dă nimic pentru intervenții valutare băncilor subordonate, nici măcar SberBank-ului.

Situația poate fi legată și de faptul că multă valută este scoasă din Transnistria de persoane fizice pentru organizarea „shopping-ului alimentar” – este un termen nou apărut în Transnistria, atunci când oamenii merg în localitățile învecinate din Ucraina pentru procurarea de produse alimentare, care, din cauza deprecierii hrivnei și a leului au ajuns să fie considerabil mai mici decât în Transnistria. Un alt rol negativ l-au avut taxele vamale foarte înalte, restrictive, care au fost fixate anul trecut pentru produsele de import, cu scopul susținerii producătorului autohton.”

Europa Liberă: Cât adevăr există în speculațiile celor care spun că ceea ce se întâmplă poate fi efectul unei lupte politice care are loc în Transnistria în perspectiva alegerilor așa-zise prezidențiale? Sunt voci care spun că puterea executivă vrea să creeze astfel probleme mediului de afaceri și Sovietului suprem, care a redus în ultimul timp multe din cheltuielile prevăzute de buget pentru puterea executivă, în special pentru administrația prezidențială și pentru băncile cu capital public.

Serghei Melnicenko: „Concluzii univoce eu nu pot face la acest capitol. Eu nu cred că ochii celor care participă la activitatea politică, sau la lupta politică, sunt într-atât de închiși încât să facă rău în mod intenționat și să folosească pârghiile economice și sfera socială în lupta politică. Cine face asta pot spune că este sinucigaș politic. Da, poate că ar putea câștiga o bătălie, dar va pierde sigur lupta pe viitor, adică va rămâne într-un spațiu devastat. Nu văd premize pentru așa ceva. Aș spune că aici totuși principalii factori ai crizei sunt de ordin obiectiv, sunt legile economice și nu factori ale luptei politice.”

Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol Serghei Melnicenko.

***

Europa Liberă: Reprezentanți ai administrației transnistrene au afirmat că deficitul de valută se va accentua urmare a reducerii veniturilor Centralei de la Cuciurgan, care a prelungit, în martie, contractul de livrare a curentului electric pe malul drept al Nistrului, dar la un tarif mai mic cu 28%. Centrala de la Cuciurgan ar fi compania care aduce cea mai multă valută în Transnistria. La concursul pentru livrarea curentului în Moldova au participat și două companii din Ucraina. Nu s-a anunțat oficial care au fost ofertele, dar presa de la Chișinău a relatat că cele două companii ucrainene au fost respinse deși ar fi propus un preț mai avantajos decât cel oferit de Tiraspol. Livrările de la Cuciurgan nu se efectuează în mod direct, ci prin intermediul unei companii de la Tiraspol – Energokapital. Toamna trecută, fostul premier Valeriu Streleț a cerut procuraturii să verifice dacă prezența unui intermediar prejudiciază bugetul. Despre pierderile suportate de Moldova în urma unor înțelegeri obscure cu Tiraspolul s-a vorbit și în comunitatea de experți. Colegii mei Alexandru Canțîr și Alla Ceapai au discutat cu expertul în energetică Sergiu Tofilat, de la Institutul de Reforme şi Politici Europene.

Europa Liberă: Aţi afirmat la sfârșitul anului trecut că cetățenii Republicii Moldova sunt jefuiți anual de 150 de milioane de dolari printr-o schemă, iar banii ar fi împărțiți între un lider transnistrean şi un lider formal sau informal de la Chişinău. Acum, cu diminuarea preţului, ar reieşi că se vor împărţi mai puţini bani?

Sergiu Tofilat

Sergiu Tofilat

Sergiu Tofilat: „Cu siguranţă, da. Republica Moldova anual procură din exterior peste 80 la sută din consumul intern de energie – 3,2 miliarde KWh. Întrucât Ucraina în noiembrie 2014 a încetat exportul de energie, din cauza deficitului de cărbune urmare a războiului din Donbas, unica sursă de energie rămânea Centrala Electircă de la Cuciurgan. Dacă ne uităm pe toată perioada de activitate a acestei centrale şi de relaţiile cu ea, atunci observăm că formarea preţului la energia electrică nu ţine nicidecum de structura costului. Centrala produce energie pe bază de gaz, potrivit rapoartelor publicate pe site. Gazul în Transnistria, după cum ştim, vine de la compania moldovenească MoldovaGaz. Ei niciodată nu au achitat acest gaz. Noi continuă să livrăm gaz Transnistriei, iar datoria se acumulează la MoldovaGaz. Având în vedere faptul că gazul în Transnistria vine pe gratis, acesta practic nu are nici o pondere în structura costului energiei electrice produsă de Centrala de la Cuciurgan. Ei au doar costuri de procesare.

Am calculat, reieşind din datele oficiale din surse publice, că unica sursă de venit a centralei este vânzarea energiei. Ei nu fac alte produse. Uitându-ne pe rapoartele financiare ale acţionarului, companiei INTER RAO, şi raportând cifra de vânzări la cantitatea de energie vedem că costurile de procesare în 2015 a fost în jur de 1,7 eurocenți, însă în preţul energiei pe care îl plătim noi, de aproape 6,8 eurocenţi, transnistrenii includ şi componenta gazului. Aceşti bani nu ajung însă la MoldovaGaz, dar sunt distribuiții după bunul plac al companiei Energokapital care acum livrează energia. Aceşti bani fie ajung în bugetul transnistrean şi noi finanţăm regimul separatist, fie, nu exclud faptul că, acţionarii Energokapitalului, companii off-shore, mai transferă şi ceva bani peste hotare, în off-shore-uri.”

Europa Liberă: Nu mai e populism, este deja o crimă, aţi afirmat, dacă aţi fost citat corect. De ce ar fi o crimă, mai exact? Pentru că se finanţează o entitate separatistă într-un mod mai îndoielnic sau la ce v-aţi referit?

Sergiu Tofilat: „M-am referit la faptul că, prin procurarea energiei de la centrala din Cuciurgan din Transnistria, consumatorii din Republica Moldova sunt impuşi să achite şi componenta gazului care este inclusă în preţ, însă aceşti bani nu ajung la MoldovaGaz ca să fie achitaţi către Gazprom, dar ajung în bugetul transnistrean. Noi suntem obligaţi de Guvernul Filip să finanţăm separatismul la noi în ţară. De fapt această schemă cu Energokapital a apărut în perioada octombrie-decembrie 2014 când domnul Adrian Candu era ministrul economiei.”

Europa Liberă: Această companie, Energokapital, s-a anunţat că şi de această dată a câştigat concursul. Oferte au venit şi de la două companii ucrainene. De ce credeţi că nu s-a semnat contract cu una din aceste companii din Ucraina, care poate că nu au propus un preţ mai mic, dar cel puţin transparenţă mai mare?

Sergiu Tofilat: „Foarte bună întrebare. Dacă ne uităm la briefingurile organizate de domnul Filip, el de zeci de ori repeta cuvântul transparenţă. Or ceea ce se întâmplă în realitate este exact contrariul. Tarifele la gaze au fost aprobate de ANRE în şedinţă închisă. Organizarea acestui tender s-a făcut total netransparent. Nu cunoaştem care au fost ofertele companiilor ucrainene. Dacă ne uităm la afirmaţiile companiei DTEK Power Trade din Ucraina, ei sunt foarte interesaţi pentru a exporta energie electrică. Ei menționau la sfârşit de februarie că în „bugetul” energetic al Ucrainei pentru 2016 sunt prevăzuţi circa 8 miliarde de KWh pentru export, inclusiv pentru Moldova şi Belarus. Zilele trecute, Belarus a declarat că nu este interesată să cumpere energie din Ucraina.

Noi rămâneam practic unica piaţă de desfacere pentru energia ucraineană. La ei consumul intern a scăzut drastic. Prin urmare ei ar fi fost gata să negocieze un preţ de procurare a energiei destul de convenabil pentru noi. Ţinând cont de faptul că este foarte necesar să nu procurăm energie din Transnistria pentru că cresc datoriile la gaz şi banii ajung nu la MoldovaGaz, dar în bugetul transnistrean, este necesar să procurăm energie din alte surse.”

Europa Liberă: Aţi vorbit despre necesitatea urgentării interconectării reţelelor electrice cu România. De ce până acum nu s-a făcut?

Sergiu Tofilat: „Presupun că guvernările au încercat să conserveze situaţia actuală, adică să procurăm din Transnistria pentru că există interese comerciale. Cineva are beneficii din existenţa acestor companii intermediare la achiziţie de energie. Acesta ar fi unicul răspuns.”

Europa Liberă: Opinia expertului în energetică Sergiu Tofilat de la Institutul de Reforme şi Politici Europene.

***

Europa Liberă: Radio Europa Liberă a lansat un nou proiect intitulat „Rusia şi eu” - un serial de interviuri cu 12 foşti conducători ai statelor post-sovietice, care vorbesc despre atitudinea lor faţă de Rusia şi politica promovată de ea. Interviurile au fost realizate pe parcursul a jumătate de an de corespondenta serviciului belarus al Europei Libere, Anna Sous. Primul din seria celor 12 pe care le vom difuza în emisiunile noastre, este interviul cu fostul președinte al Republicii Moldova Petru Lucinschi. La câțiva ani după destrămarea Uniunii Sovietice fostul membru al Biroului politic al Comitetului central al Partidului Comunist al URSS, Petru Lucinschi, a devenit cel de al doilea președinte al Moldovei. El a ocupat această funcție din 1996 până în 2001. Anume Lucinschi a fost cel care a inițiat îndepărtarea Moldovei de CSI și reorientarea acesteia către Europa. Astăzi, în virtutea incertitudinilor politice din țara sa, Lucinschi susține că cel mai înțelept este să existe o atitudine în egală măsură respectuoasă atât față de Rusia, cât și față de Europa. Potrivit ex-președintelui de 76 de ani, legăturile strânse cu Moscova au permis să fie evitate multe situații de criză în Moldova, inclusiv sărbătorirea Revelionului în apartamente neîncălzite. Interviul a fost înregistrat în mai 2015.

Anna Sous, RFE/RL: Cum este Rusia Dumneavoastră? Puteți numi trei politicieni ruși, numele cărora reprezintă pentru Dvs. Rusia?

Petru Lucinschi: Am lucrat în Rusia în total cam 12 ani. Până la acel moment îmi începusem viața în comsomol, motiv pentru care mergeam cu lunile acolo la tot felul de conferințe și întâlniri. Odată, într-o discuție cu generalul Lebedi legată de Transnistria i-am spus: „Stai așa, eu în fața Rusiei am nu mai puține merite decât tine”. Și el a fost de acord. Noi eram împreună cu Rusia într-un singur stat, iar oriunde am fi mers peste tot reprezentam Rusia.

Aș menționa numele lui Boris Nikolaevici Elțin. Am făcut cunoștință în momentul în care el lucra în Sverdlovsk și așa a fost să fie că am stabilit o relație bună și așa a fost până la sfârșitul vieții lui. Trebuie să vă spun că el întruchipa Rusia și era un om uimitor din acest punct de vedere. Și în pofida faptului că era o persoană foarte autoritară, el a reușit să se transforme în condițiile din Rusia și să devină un democrat. Noi cu Elțin am găsit mereu limbaj comun în momentele când trebuia adoptată o anumită poziție.

Al doilea nume este Evgheni Primakov. Ne cunoaștem din tinerețe și am fost mult timp apropiați, am fost prieteni de familie. Apoi am plecat în alte părți, dar am menținut legătura.

Iar al treilea nume, dintre cei apropiați, ar fi Leonid Vasilevici Tiagaciov, fostul președinte al Comitetului olimpic al Rusiei.

Anna Sous, RFE/RL: Fotografiile cu Boris Elțin și cu Evgheni Primakov stau la loc de cinste pe peretele din biroul Dvs. Dar dacă ar fi să vă amintiți de simboluri negative, ați putea numi trei persoane care reprezintă pentru Dvs. Rusia în lumină negativă?

Petru Lucinschi: Știți, din păcate sunt mulți și din ăștia. Ca să nu dau nume, voi spune pur și simplu că în ultimul timp în Rusia s-au înmulțit adepții de a vorbi cu restul lumii - și acest lucru este în mod special simțit de fostele republici sovietice – de pe o poziție de forță, de sus, de pe poziția fratelui mai mare. Nu voi da nume, pentru că acum aceste persoane sunt în politică…

Anna Sous, RFE/RL: Aveți și fotografiile lor pe perete în biroul Dvs.?

Petru Lucinschi: Nu, ei nu sunt aici. Sunt oameni care consideră că trebuie să fii puternic pentru că ei înșiși recunosc doar forța și am în vedere în primul rând forța militară, presiunea. Pentru că există și putere economică… Din păcate, îi cunosc pe unii dintre ei destul de bine.

Anna Sous, RFE/RL: Nu vreți să ne dați și nume?

Petru Lucinschi: Nu le voi spune numele. Lăsați-i să se lămurească singuri între ei.

Anna Sous, RFE/RL: Cândva, publicația rusească „Kommersant” v-a calificat ca fiind unul dintre cei mai pro-ruși politicieni după, poate, Alexandr Lukașenko și Emomali Rahmonov. Asta, chiar dacă prima Dumneavoastră vizită în calitate de președinte, spre deosebire de Lukașenko care după fiecare alegeri zbura în primul rând la Moscova, a fost în Ucraina, după care în România și abia a treia vizită a fost în Rusia…

Petru Lucinschi: Dacă e să vorbim despre Rusia, sunt pentru ca să avem cele mai strânse și apropiate relații cu Rusia. Trebuie să constat că din ziua fondării Moldovei independente în parlament, în toate partidele, inclusiv în cele care optează pentru unirea cu România, mereu se sublinia că vrem să avem relații bune cu Rusia. Noi avem semne de întrebare în raport cu CSI. Această organizație există, ea permite să ne întâlnim, și deja este bine, dar ea nu este funcțională și nu este eficientă. Însă cu Rusia noi vrem să avem relații bune.

Anna Sous, RFE/RL: Iar cu această apreciere din „Kommersant”, precum că ați fi un politician pro-rus, sunteți de acord?

Petru Lucinschi: Cel mai interesant este că e exact ca în cazul lui Rokossovski – pe el polonezii îl considerau rus, iar rușii – polonez. La fel și în cazul meu. Și oamenii cu o culoare națională mai pronunțată mă consideră pro-moscovit, pro-rus. Nu, eu sunt pro-moldovean, sunt pro-rus, sunt pro-european. Sunt pentru ca Moldova să aibă relații foarte largi în primul rând cu vecinii și cu lumea în cadrul acelor posibilități de care dispune.

Anna Sous, RFE/RL: Moldova, dacă e să o comparăm cu Georgia și Ucraina, este cea mai apropiată de Uniunea Europeană în acest moment. Și în același timp calea pro-europeană nu a costat Moldova atât de scump cum plătește acum Ucraina. Și Mircea Snegur, și Dvs., și Vladimir Voronin pe vremuri ați fost funcționari de partid, dar în același timp ați promovat reforme de piață, ați adoptat cursul de integrare a Moldovei în comunitatea europeană. Cum credeți, acesta este specificul Moldovei, care face ca foștii și actualii comuniști, vrând sau nevrând, să o ducă către Europa?

Petru Lucinschi: La modul obiectiv, suntem cu toții în Europa. Am vorbit cu rușii, inclusiv cu Vladimir Vladimirovici Putin: „Ascultă, dar unde a fost Rusia tot timpul? În secolele 18,19, unde a fost? În Europa. Asta fără a aminti de Petru Întâi.

În Valdai ne-au dat o cercetare sociologică despre cine răspunde cel mai bine aspirațiilor poporului rus. Păi, iată actualii conducători au primit 12 la sută, Lenin – 10 la sută, Stalin – 9 la sută, iar Petru Întâi – 33 la sută. Aceasta este istoria, fără să mai spunem despre istoria culturii și literaturii… Iată de ce ne-am pomenit cu toții în Europa… Geografic am fost mereu acolo, dar acum… Cum să procedeze Moldova? Să zicem că sunteți președinte. Cine neagă că Europa este leagănul culturii, economiei, civilizației? Spuneți-mi, cum pot să procedez altfel în fața poporului meu și să nu aspir să devin membru deplin al acestei familii? Au început să se deschidă uși în Europa, în toate domeniile, începând cu tineretul… Mai ales acum, când Moldova are regim de intrare liberă, fără de vize. Într-un singur an 700 de mii de persoane au folosit acest drept. Acesta să fie un lucru rău? Suntem doar oameni civilizați. Cunosc mulți adepți ai revenirii la secolul 15. Doar prin forță, trebuie toți presați, trebuie ca toți să se teamă de noi. Să fie asta politica? Noi nu dislocăm niciun fel de baze militare pe teritoriul nostru. În afară de trupele ruse care sunt în Transnistria. Care este problema? De ce noi trebuie să trezim careva suspiciuni Rusiei? Dar aceste suspiciuni se amplifică prin faptul că am vrea să aderăm într-acolo și nouă ni se spune – sau încolo, sau încoace.”

Anna Sous, RFE/RL: Ați fost președintele unei țări mici, nu foarte bogate, prin care trece gazoductul rusesc și care avea la vremea ei o dependență foarte mare economică de Rusia. Rusia este o țară foarte mare cu potențial militar, cu pârghii de influență. Despre asta nu întotdeauna se vorbește cu voce tare, dar v-ați temut vreodată pentru Dvs., pentru soarta țării, a micii Moldove în comparație cu marea Rusie?

Petru Lucinschi: Niciodată. Nu s-a ajuns la așa ceva. Cel puțin atâta timp cât am lucrat eu am găsit mereu limbă comună cu Rusia în toate problemele. Am discutat mereu. Pentru asta există limbă, există politică. Și poporul moldovenesc nu a avut niciodată această frică. Și slavă Domnului am trăit cu Rusia împreună de secole. Ce trebuie să fie? Atunci război. Dacă va începe războiul, va fi cel mai teribil război. Va fi cel de al treilea război mondial, iar un al patrulea nu va mai fi. Nu, frică nu există.

Anna Sous, RFE/RL: După anexarea Crimeii de către Rusia și conflictul militar din estul Ucrainei mulți analiști fac prognoze pesimiste despre ce țară ar putea deveni următoarea după Ucraina. Unii vorbesc despre Belarus, unii despre țările Baltice, iar unii – despre Moldova. Moldova poate fi următoarea? Conflictul nesoluționat din Transnistria poate deveni din nou punct fierbinte?

Petru Lucinschi: În capetele unor politicieni din Rusia acest lucru există. Dar eu exclud posibilitate ca aceasta să fie poziția oficială a Rusiei.

Anna Sous, RFE/RL: Pe timpul președinției Dvs. care a fost ziua cea mai proastă, cea mai grea, cea mai complicată în relațiile cu Rusia? Și care a fost ziua cea mai bună?

Petru Lucinschi: Pot numi chiar ziua. Sunt ales și încă nu am intrat în funcție. Pe 30 decembrie MoldovaGaz primește o telegramă de la Gazprom prin care se anunță că pentru neplată suntem deconectați de la gaze. Atunci se plătea prost, trebuie să recunoaștem. Și eu l-am găsit pe Cernomîrdin, cu care am lucrat împreună în Comitetul Central cândva. Și i-am spus: „Ascultă, uite care este situația, acum e Revelionul. Dar ne vom lămuri.” Și el mi-a spus: „Bine că m-ai sunat, exact acum e Gazprom-ul la mine”. Vă puteți imagina ca de Revelion să se fi oprit gazul… A mai fost și un alt caz, când o istorie similară s-a întâmplat cu Boris Nikolaevici Elțin. Karaulov îmi lua un interviu și în momentul acela m-a sunat Boris Nikolaevici – îl căutasem mai devreme, iar el a revenit. Era o chestiune de două minute, dacă nu de un minut.

Iar ziua fericită a fost în 1999. La Istanbul avea loc summitul OSCE și atunci Rusia a scris în actul final că se angajează să-și retragă echipamentele militare din Transnistria în decurs de trei ani. Jumătate a fost retras, jumătate a rămas. În jur de o mie de militari ruși până în prezent păzesc depozitele. Spuneți-mi, oare asta este normal? Și această fâșie, separat, este un non-sens în vremea de azi. Este un fel de obsesie prostească. Să mă scuzați. Pentru ce este asta, dacă noi oferim orice statut. L-am discutat și l-am pus la punct într-o vreme, dar revenim din nou și asta nu e clar pentru nimeni. Mai ales mie îmi este neclar de ce unele forțe în Rusia consideră că la noi în Moldova în Găgăuzia, în Transnistria, de exemplu, există oameni care îi susțin și astfel ei pot face presiuni asupra Chișinăului pentru ca acesta să ocupe o poziție comodă pentru Rusia. Deși eu deja nu mai știu ce poziție trebuie să mai adopte Moldova că să fie considerată incomodă. Asta nu este adevărat, pentru că tot poporul moldovenesc nu este anti-rus. Această susținere trezește mereu nedumerire… chiar și cu acest embargou. Din Găgăuzia se poate, iar din alt raion unde, poate, vinul e mai bun, nu se poate. Sunt lucruri ridicole.

În ceea ce privește situația din Ucraina… Vrem să credem… Pentru că nu există niciun sens nici pentru Rusia, nici pentru Ucraina, nici pentru restul lumii. Mai ales că și Rusia suferă foarte mult din cauza asta. Cu atât mai mult Ucraina suferă. Pentru mine de exemplu este foarte dureros ceea ce se întâmplă, pentru că este dezechilibrată această țară. Acolo un focar, aici un focar… La noi tot sunt unele zone pro-ruse, păi cum, peste tot trebuie susținute doar acestea? Iar Ucraina – aceasta este istoria, este mentalitatea… Este imposibil de întins asta mai departe, pentru că această tensiune ajunge deja până la ură. Eu sper, pentru că nu există altă cale. Dar trebuie depuse anumite eforturi. Sunt, de exemplu, 20 de mii de oameni activi, care vor ca Luhansk și Donețk să fie în componența Rusiei, fie chiar și 2 milioane de oameni. Și vedeți ce probleme creează aceștia pentru 140 de milioane de oameni în Rusia, pentru că au pornit sancțiunile și așa mai departe. Vorbiți cu oricare – prețurile, una, alta, a treia, toți suferă. Pai cum, pentru asta să-i susții pe acești oameni? Și cum atunci cu cei 140 de milioane? Mie mi se pare că trebuie de gândit mai profund la perspective și de încetat asta.

Anna Sous, RFE/RL: Există țări post-sovietice unde nu există foști președinți. În Asia Centrală, în afară de Kîrgîzstan…

Petru Lucinschi: Acolo nu sunt.

Anna Sous, RFE/RL: Nici în Belarus nu există foști președinți. Ce sfat le-ați putea da actualilor conducători „longevivi” care sunt la putere de 20 de ani și nu vor să plece, se tem să plece, nu pot să plece? Cum le-ați explica de ce e bine să fii un fost președinte?

Petru Lucinschi: Există un răspuns. Chiar și la oamenii simpli. Sunt avantaje mari. Eu nu trebuie să mă trezesc conform unui grafic, pot spune tot ce cred despre orice. Pot refuza o vizită, o rugăminte, pot călători oriunde, fac mai puține greșeli decât făceam altădată… Există o mulțime de avantaje.

Europa Liberă: Fostul președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, într-un interviu realizat de colega noastră de la Serviciul belarus al Europei Libere, Anna Sous, în cadrul proiectului „Rusia mea”. Pe care-l puteți găsi integral pe pagina noastră de internet la europalibera.org, pe sub-pagina de limbă rusă.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG