Linkuri accesibilitate


Taxarea averilor si veniturilor celor bogați este o chestiune extrem de complexă, cu elemente in același timp culturale, istorice, economice și ideologice.

Uneori țări vecine cum sunt Belgia și Franța, ambele de tradiție napoleoniană, pot avea poziții total diferite în chestiunea taxării celor bogați. In Franța, François Hollande căutase inițial să impoziteze cu 75% veniturile de peste un milion de euro - în vreme ce în Belgia impozitul pe avere este zero !...




In cele mai multe țări, impozitele pe avere sunt progresive, ele cresc pe măsură ce crește și numărul milioanelor averii taxate. Speriati de politica fiscală a socialistului François Hollande, tot mai mulți milionari francezi au început chiar să ceară în ultimii ani cetățenia belgiană. Unul din aceștia, care în cele din urmă a renunțat, este miliardarul produselor de lux Bernard Arnault, cel mai bogat om din Franța si al patrulea om cel mai bogat din lume!…

Cu o avere de 41 miliarde de dolari si venituri anuale de sute de milioane de euro, Bernard Arnault, patronul grupului LVMH, posedă o lunga serie din cele mai cunoscute mărci frantuzesti de lux, de la șampanii precum Dom Pérignon, pana la parfumurile Dior, lanțuri de magazine, presă si mari mărci de moda cum sînt Kenzo, Vuitton, Fendi sau Donna Karan. Mai poseda si 16% din grupul Carrefour, al doilea lanț de magazine de alimentate din lume ca importanță.

Acest sultan mondial al luxului este in primul rând un mare exemplu al succesului francez in afaceri. Felul in care el a reușit sa achiziționeze, una după alta, atâtea mărci de lux, i-a adus porecla "Îngerul exterminator", titlul unei biografii neautorizate din 2003.

Faptul ca Arnault ar fi dorit să părăsească definitiv Franța a produs un șoc in țara sa de origine. Promisiunea electorală a lui François Hollande de a instaura impozitul de 75% pe veniturile mari, văzută de mulți ca fiind absurdă, a fost considerată de la început ca fiind inaplicabila, ba chiar abuziva. Un expert belgian si profesor universitar de drept fiscal, Michel Maus, a numit-o chiar "o forma de expropriere".

Sigur, trebuie subliniat că un impozit nu-și spune întotdeauna numele. Astfel, în Belgia, cum am amintit, nu există, teoretic, impozit pe avere… In schimb, există o foarte ridicată taxă pe moștenire, mai ridicată decât oriunde altundeva in Europa… ceea ce înseamnă că acea avere va fi taxată la fiecare generație.

Mulți economiști, și dintre cei mai mari, argumentează de altfel mărind impozitele pe averile bogaților nu ar aduce mai mulți bani statului, sau, în orice caz, ar arduce mult mai puține venituri suplimentare decât, de pildă, dacă se ridică TVA cu un punct. Ca să nu mai vorbim de faptul că mulți bogați ar fi tentați să se mute, cum s-a văzut cu Arnault, sau cu actorul francez Gerard Depardieu, care a preferat să se exileze în Rusia și, din nou… în Belgia.

In sfârșit, pentru a reveni la cazul acelui Arnault care ar fi dorit să devină belgian, cuvântul final l-a avut un politician din Bruxelles care a spus cu mult umor: „Nu înțeleg de ce Arnault cere cetățenia noastră, când ar putea pur si simplu sa cumpere Belgia.”

***

Un impozit absolut nou pentru Republica Moldova, numit impozitul pe avere, ar urma să fie instituit în acest an odată cu votarea bugetului pentru anul curent. Cota impozitului va fi de 0,8 la sută şi va viza deocamdată doar categoria de cetăţeni înstăriţi, care au in proprietate case cu suprafeţe mai mari de 120 de metri pătrați şi estimate la peste un milion şi jumătate de lei. Expertul de la Institutul Economie de Piaţă, Viorel Gârbu spune că în premieră în sistemul fiscal moldovenesc apare o normă care, cel puţin teoretic, ar urma să contribuie la încetățenirea echitații sociale astfel încât cei bogaţi sa plătească mai mult decât cei săraci.

Viorel Gârbu: „Până acum în Moldova, politica bugetar-fiscală şi sistemul fiscal nu lua în abordare tot ce ţine de echitate fiscală atât la partea de cheltuieli, cât şi la cea de venituri. De exemplu, în Moldova persoanele care cumpăra lapte şi pâine plătesc TVA, iar cei care procură autoturisme nu plătesc. Ce fel de echitate socială este aici?! La partea de cheltuieli, de exemplu, ajustarea la aceeaşi mărime a pensiilor. Judecătorii cu pensia de 8000 şi pensionarul cu pensia de 800 de lei primesc acelaşi procent de ajustare, ceea ce înseamnă în mărime nominală creştere total diferită a surplusului la pensie. Abia acum acest concept a fost introdus. E ceva nou în Republica Moldova.”

Viorel Gârbu, dar şi alţi experţi, pune la îndoială funcționalitatea acestui nou impozit întrucât proprietarii inventivi nici până acum nu s-au arătat foarte ahtiați să plătească dările la stat:

„Impozitarea bunurilor imobile este un lucru foarte dificil şi nu există soluţii simple. Modalitatea care se vrea instituită acum în Moldova a fost deja aplicată în România. Nu a funcţionat foarte bine. Autorităţile de acolo încearcă deja să schimbe abordarea introducând momentul legat de poziționarea geografică propriu-zisă a imobilului fiindcă sunt foarte multe aspecte subiective. E spaţiul mare de corupţie: cine va evalua corect valoarea de cadastru. Vedem în declaraţiile de avere ale demnitarilor imobile care costă foarte puţin, dar experţii imobiliari zic că valoarea este de zeci de ori mai mare. E un pas înainte, dar proiectul avansat de Ministerul Finanţelor este foarte crud şi necesită a fi îmbunătățit.”

Expertul Eugen Ghileţchi ne spunea într-un interviu că acest sistem de impozitare ar putea fi lesne ocolit. Cum? Împărțind casa în două cote părţi, de exemplu.

Alte instrumente de presiune fiscală sporită pe categoriile avute ar fi, de exemplu, introducerea TVA pe autoturisme. Guvernul promitea să impună acest TVA până în 2015, dar ulterior şi-a abandonat intenţia, un alt exemplu ar fi taxarea progresivă a averii, în special a terenurilor sau taxarea progresivă a veniturilor, adică stabilirea unor cote diferențiate de impozitare funcţie de mărimea salariului obţinut.

L-am întrebat pe Viorel Gârbu de ce nu se doreşte o echitate socială mai largă în sistemul fiscal moldovenesc?

Viorel Gârbu: „Dacă consultăm declaraţiile de avere ale deputaţilor înţelegem cine sunt bogaţi în Republica Moldova. Cei care sunt înstăriţi fac politica în Moldova şi sunt dezinteresați să vină cu acest gen de instrumente. E un foarte mare lobby din partea agenţilor care activează în anumite domenii. Impozitul este un instrument de reducere a consumului. Agenţii economici doresc să mărească consumul şi atunci prin presiunea pe care o fac asupra deputaţilor nu permit promovarea acestui gen de măsuri. În acelaşi timp este o evaziune fiscală masivă şi îmi dau seama că autorităţile de toate nivelele participă în aceste acţiuni de evaziune fiscală. Sunt suficiente semnale în acest sens care apar în mass-media. Averi nedeclarate sau declarate la o valoare foarte mică sau acumulate în condiţii obscure.”

XS
SM
MD
LG