Linkuri accesibilitate

Experții se pronunță împotriva unei legislații bancare ce ar acorda prerogative nefondate Băncii Naționale


Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției: „Nu putem avea un stat în stat”.

Adoptarea în februarie, în prima lectură, a pachetului de legi privind întărirea sectorului bancar, este „mândria” guvernului Filip, deși mai mulți deputați și organizații neguvernamentale au atras atenția că are încă o serie de hibe. Care sunt obiecțiile experților de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției?

Banca Naţională (BNM) şi Comisia Naţională a Pieţii Financiare (CNPF) ar urma să obţină prerogative improprii care ar putea genera multiple abuzuri. Aceasta este principala obiecţie formulată de experţi. Ei cer Parlamentului să revadă pachetul de legi privind întărirea sectorului bancar.

Proiectul prevede, între altele, că nici o instituţie nu poate interveni în deciziile Bancii Naţionale, nu le poate suspenda şi nici contesta. La rândul său, BNM nu va mai fi obligată să-şi expertizeze juridic actele normative la Ministerul Justiţiei, aşa cum fac toate instituţiile publice, ceea ce poate deveni o norma abuziva.

Expertul Viorel Pârvan, de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, spune că BNM i se oferă prerogative nefondate: „Astfel de prevederi sunt exagerate şi acordă nejustificat împuterniciri pentru BNM, căreia şi aşa printr-o serie de modificări ale legislaţiei i-au fost acordate pârghii şi împuterniciri suficiente pentru a-şi exercita atribuţiile. Nu putem avea un stat în stat.”

Împuterniciri similare ar urma să obţină şi Comisia Naţională a Pieţii Financiare. Proiectul mai prevede scutirea de răspundere civilă sau administrativă a conducerii şi angajaţilor BNM şi CNPF pentru acţiunile sau omisiunile în activitatea lor, cu excepția cazurilor de neglijență sau rea-credință, care sunt greu de probat, spune Viorel Pârvan:
„Obţinem o situaţie bizară când pentru activităţile sau acţiunile funcţionarilor BNM şi CNPF care pot aduce anumite prejudicii individuale, de grup sau intereselor statului nu va răspunde nimeni.”

Atât BNM, cât şi CNPF au deplâns lipsă de intrumente de intervenţie în contextul furtului din sectorul bancar. În ce măsură modificările propuse le oferă pârghii suficiente pentru a preveni pe viitor fraude similare? Am întrebat-o pe preşedinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Galina Bostan:

„BNM întotdeauna a avut instrumente suficiente pentru a interveni. Privilegiu care se doreşte a fi acordat acum BNM-ului şi CNPF-ului cu certitudine este unul care va genera noi abuzuri, atât timp cât pentru noi este clar că BNM nu poate fi înzestrată cu astfel de privilegii întrucât până acum nu a demonstrat capacitate de a-şi îndeplini atribuţiile.”

O întrebare similară a fost formulată de liberal-democratul Vadim Pistriciuc la şedinţa în plen când viceguvernatorul BNM, Marin Moloşag, prezenta pachetul de legi. Întrebat dacă după adoptarea acestor modificări, BNM nu se va mai plânge de lipsă de pârghii şi instrumente, viceguvernatorul a răspuns: „Întrebările Dvs. sunt pertinente, dar nu sunt obiectul modificărilor propuse astăzi. Modificările ţin de două aspecte: fortificarea independenţei BNM şi CNPF şi elementul de creare a depozitarului central unic. Cât despre intrumente suficiente sau nu – într-adevăr s-a lucrat bine, s-au adoptat multe din propunerile noastre, dar impresia mea este că noi am alergat în urma trenului, multe dintre modificări s-au făcut cu întârziere când deja anumite probleme existau în sistem.”

Pachetul de legi a fost criticat de liberal-democraţi şi comunişti care au afirmat că celor două instituţii financiare li se oferă o autonomie mai largă, dar nu sunt prevăzute şi mecanisme de responsabilizare. Si asta după experiența nefasta care a făcut faima proastă nu doar guvernării de la Chișinău, ci Republicii Moldova în ansamblu. Pachetul de legi, urmează a fi votat în lectura a doua, după ce va fi discutat la comisia parlamentară de profil.

XS
SM
MD
LG