Linkuri accesibilitate

Directorul executiv ADEPT, invitatul emisiunii matinale de la EL.

Curtea Constituţională a calificat drept perfect legal decretul președintelui Nicolae Timofti privind desemnarea lui Ion Sturza in postura de candidat la funcția de premier, dar a obligat actualul si viitorii șefi de stat ca pe viitor să consulte toate fracțiunile parlamentare, dar si deputații din afara acestora înainte de a nominaliza pretendentul la funcția de șef al executivului. Tălmăcirea data normelor constituționale conține încă o recomandare, majoritatea parlamentara trebuie sa aibă acte în regulă şi nu doar intenții declarate ca să îşi impună candidatul pentru fotoliul de premier. Ce reacții a stârnit decizia Curții Constituționale? Discutăm cu analistul politic Igor Boţan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT.

Europa Liberă: Am să vă dau o mare noutate – societatea noastră iarăşi s-a împărțit în două. Unii stau ca la împărtăşanie în faţa Curţii Constituţionale şi spun bogdaproste de tălmăcire, alţii spun că nu e adevărat tot ce spun înalţii juraţi şi contenstă această decizie, o poreclesc în tot felul. Dvs. ce vedeţi îndărătul acestei tălmăciri date de Curtea Constituţională şi mai ales ce posibile tertipuri deschide pentru parlamentari ca să aranjeze pasiența așa cum le convine dânşilor?

Igor Boţan

Igor Boţan

Igor Boţan: „Curtea Constituţională, din punctul meu de vedere, s-a angajat într-un joc care o depășește. Având textul expres al Constituţiei, Curtea se lansează în explicaţii care îi depăşesc mandatul. Curtea Constituțională nu trebuie să creeze norme de drept, ci trebuie să interpreteze foarte loial textul Constituţiei. Lucrul care nu se întâmplă. Curiozitatea cea mai mare este că interpretarea Curţii Constituţionale avantajează anumite grupuri politice din Republica Moldova, grupuri care sunt angajate într-o luptă politică acerbă. Acest lucru ridică mari semne de întrebare. Să dau un exemplu pentru radioascultători. Curtea Constituţională zice că porneşte de la premise legate de doctrină, iar cetăţenii ştiu că textul expres al Constituţiei prevalează asupra preferinţelor doctrinale ale Curţii Constituţionale. Art. 85, de exemplu, din

Curtea Constituțională nu trebuie să creeze norme de drept, ci trebuie să interpreteze foarte loial textul Constituţiei...

Constituţie a fost răstălmăcit de Curtea Constituţională, acum câteva luni, de o manieră foarte curioasă. Prevederile exprese au fost ignorate, mă refer la art. 85, punct 4 care spune că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului președintelui. Textul spune expres că singura excepţie este cazul când la alegerea repetată a şefului statului deputaţii nu reuşesc să-l aleagă. Deci, este subliniată expres excepţia. Curtea practic anulează acest fragment al textului Constituţiei.”

Europa Liberă: Domnule Boţan, acestea sunt discuţii de facultate de drept. Pentru ascultători trebuie să fie clare, în acest moment, două lucruri, cel puţin – dacă de acum înainte domnul Timofti, în ipostaza sa de şef de stat, are mai multă libertate să insiste pe un candidat care îi pare lui mai potrivit sau este, de acum înainte, legat de mâini şi de picioare de această noţiune de majoritate absolută, care de altfel câţi deputaţi trebuie să întrunească?

Igor Boţan: „Iarăşi revin la textul Constituţiei, art. 98, care spune în mod expres că şeful statului consultă fracţiunile parlamentare şi are dreptul discreționar să numească candidatul pentru funcţia de premier.”

Europa Liberă: Multă lume zice că de acum încolo va fi obligat. Această majoritate care îşi va arăta muşchii va spune nu, asta e candidatul şi nu unul care-l vrei matale.

Preşedintelui practic i se refuză dreptul de a înainta, de a desemna o candidatură...

Igor Boţan: „Da şi aceasta este inovaţia Curţii Constituţionale. Din punctul meu de vedere, îi limitează dreptul discreționar al preşedintelui. Noi înţelegem cu toţii că preşedintele, potrivit Constituţiei, este responsabil pentru apărarea şi pentru securitatea statului. Deci, preşedintelui practic i se refuză dreptul de a înainta, de a desemna o candidatură luând în consideraţie şi alte atribuţii ale domniei sale. Dacă în parlament are loc ceea ce s-a întâmplat acum o săptămână când un grup de deputaţi fac un fel de traseism la pachet, adică 2/3 dintr-o fracţiune spun că nu mai vor să fie legaţi de programul electoral în baza căruia au primit mandatul pentru că şi-au schimbat viziunile asupra lumii, nu ştim din ce cauză şi-au schimbat viziunile asupra proceselor politice din Republica Moldova, atunci şeful statului, potrivit acestei hotărâri a Curţii Constituţionale, va fi obligat să numească candidatura pe care o impun în mod expres, printr-un document scris.”

Europa Liberă: Ați deschis un subiect pe care vreau neapărat să-l clarific. Înainte vreme şi multă vreme înainte traseiștii, aşa cum i-aţi numit Dvs., nu erau foarte agreaţi la parlament, la curtea Domnului, pentru că, exact cum spuneţi Dvs., intră în parlament sub o umbrelă, după care renunţă la ea, se duc sub altă umbrelă, dacă nu sunt primiţi, atunci sunt lăsaţi aşa de izbelişte drept neafiliaţi şi toată lumea se uita la ei ca la nişte leproși. Acum se creează impresia că legislatorul şi Curtea Constituţională îi înnobilează cumva. Le dă dreptul să fie şi ei la masa cea mare, să aibă o voce şi cu cât mai mulţi sunt, cu atât mai onorabili sunt. Dvs. cum credeţi, este tălmăcirea Curţii o protecţie exagerată pentru traseismul politic?

Igor Boţan: „Cred că exact aşa şi este. Aceşti traseişti, aceşti deputaţi au mandat din partea unui segment al poporului Republicii Moldova şi dacă ei au promis, de exemplu, că trebuie anulat Acordul de Asociere, ei acum părăsesc fracţiunea, adică se leapădă şi de anumite idei…”

Europa Liberă: … se leapădă de flamura lui Voronin.

Igor Boţan: „Da şi chipiurile salvează stabilitatea politică din Republica Moldova. Dacă stabilitatea politică într-o societate care este frământată de instabilitate pentru că aleşii poporului şi liderii partidelor politice reprezentate în parlament au participat la furtul miliardului, dacă această stabilitate este ceea ce trebuie salvat inclusiv prin hotărârea Curţii Constituţionale, părerea mea este că acest lucru este greşit. În al doilea rând, este curioasă hotărârea Curţii Constituţionale pentru că impune norme care nu există, nu sunt prescrise nici în Constituţie, nici în lege şi anume ca deputaţii să formeze o majoritate absolută, această majoritate absolută să identifice un candidat, să-l propună preşedintelui, iar preşedintele să fie obligat să desemneze anume această candidatură.”

Europa Liberă: Adică ceea ce discutau ieri şi constituționaliștii, nu tălmăcirea, ci crearea de norme.

Apar suspiciuni că această Curte Constituţională face parte din instituţiile statului puse sub controlul unei anumite grupări...

Igor Boţan: „Exact, Curtea Constituţională şi-a arogat dreptul parlamentului de a crea norme de drept, de a le impune. Culmea este că această hotărâre nu spune mai departe ce se întâmplă. Dacă deputaţii îl obligă pe preşedinte să-l desemneze, dar deputaţii nu sunt obligaţi cu nimic ulterior după ce candidatul desemnat şi echipa sa vin în parlament şi trebuie să fie votaţi, să primească învestitura de la Parlament. Apare întrebarea foarte curioasă: dacă impui candidatura, garantezi ca va fi votată în parlament. Dacă garantezi că va fi votată în parlament, care este sensul acestui joc. Este un cerc vicios pe care îl creează Curtea Constituţională. În mod peiorativ, această Curte Constituțională a fost şi este numită una novatoare, adică creează norme care sunt extrem de convenabile unui grup politic. Apar suspiciuni că această Curte Constituţională face parte din instituţiile statului puse sub controlul unei anumite grupări.”

Europa Liberă: Dacă e să vorbim despre actualul candidat desemnat. În opinia Dvs., care sunt şansele la zi ale lui Ion Sturza şi care sunt posibilele deznodăminte?

Igor Boţan: „Despre șansele candidatului Ion Sturza putem judeca foarte simplu pornind de la discuţiile pe care le-a avut sau nu le-a avut cu fracțiunile parlamentare. Ştim că unele fracţiuni şi grupuri parlamentare au refuzat să discute cu domnul Sturza. Limita de sus a şanselor domnului Sturza ar fi de 35 de voturi din cele 101 din Parlament.”

Europa Liberă: Decizia Curţii Constituţionale a fortificat poziţia majorităţii virtuale, i-a dat mai multe şanse lui Ion Sturza sau dimpotrivă a micșorat șansele?

Această hotărâre a Curţii Constituţionale ţinteşte în limitarea dreptului preşedintelui de a numi repetat candidatura lui Ion Sturza...

Igor Boţan: „Această hotărâre a Curţii Constituţionale ţinteşte în limitarea dreptului preşedintelui de a numi repetat candidatura lui Ion Sturza.”

Europa Liberă: Iar impeachment-ul despre care tot se vorbea, e posibil acum sau nu?

Igor Boţan: „Această noţiune de impeachment este una forţată. Cred că şeful statului are dreptul discreționar pentru că trebuie toată lumea să înţeleagă că şeful statului are împuterniciri. Faptul că Curtea Constituțională afirmă că reforma constituțională din 2000 nu a fost dusă până la capăt este interpretarea Curţii.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG