Ştiri
Traversare solitară a Oceanului Pacific de către un britanic
Britanicul John Beeden a devenit primul om care a traversat de unul singur Oceanul Pacific, vâslind 7400 de mile marine. Astăzi, el a ajuns în nordul Australiei după o călătorie de la San Francisco. În vârstă de 53 de ani, el a vâslit aproximativ 15 ore pe zi în cele 209 zile, cât a durat călătoria începută la 1 iunie, într-o barcă de șase metri lungime.
Vezi ultimele știri ale zilei
Compania low-cost Eurowings a revenit pe Aeroportul Chișinău
Compania aeriană low-cost Eurowings a revenit pe Aeroportul Internațional Chișinău, de pe 1 mai, cu zboruri spre orașul Köln, din vestul Germaniei.
Eurowings va efectua zboruri pe cursa directă Köln-Chișinău-Köln de două ori pe săptămână, în fiecare zi de miercuri și sâmbătă.
De pe 18 mai, va fi operată și cursa directă regulată Stuttgart-Chișinău-Stuttgart, în fiecare zi de marți și sâmbătă, transmite Moldpres.
Aeronava companiei Eurowings a fost întâmpinată în mod festiv pe Aeroportul Chișinău, cu emblematica arcă din jeturi de apă formată de autospeciale, iar pasagerii au fost primiți cu pâine și sare.
„Prin această lansare mult-așteptată, pasagerii noștri vor avea posibilitatea să călătorească în mod accesibil și flexibil spre/din orașele Cologne (corect: Köln, n. red.) și Stuttgart din Germania, direct, fără escale”, a precizat administrația aerogării, citată de agenție.
Eurowings aparține grupului german Lufthansa, care a revenit din 29 aprilie pe Aeroportul Internațional Chișinău, operând zboruri către Frankfurt, Germania.
- Te-ar putea interesa și: Compania aeriană Lufthansa a revenit în R. Moldova
În decembrie 2023, o altă companie low-cost, Wizz Air, a revenit la Chișinău cu zboruri către Londra, Milano și Roma.
La începutul lunii aprilie, alte trei companii aeriene au anunțat că vor opera curse de pe Aeroportul Internațional Chișinău către Turcia și Egipt.
Aducerea a cât mai multe companii aeriene la Chișinău este una din prioritățile declarate ale guvernării PAS.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Expert ONU: distrugerile din Gaza, mai mari decât cele din Ucraina
În Fâșia Gaza sunt mai multe ruine și moloz decât în Ucraina, a spus miercuri șeful operațiunilor de deminare ONU, amintind pentru perspectivă că frontul ucrainean măsoară 1000 km, iar Gaza – 40 km.
Mungo Birch, șeful programului UNMAS (United Nations Mine Action Service) din teritoriile palestiniene, a mai spus că volumul molozului din Gaza era estimat la jumătatea lunii aprilie la 37 de milioane de tone, sau 300 de kilograme pe metru pătrat.
Birch a mai spus – potrivit AFP – că operațiunea de curățire în Gaza este riscantă nu doar din cauza proiectilelor neexplodate, dar și a materialelor toxice. Potrivit expertului ONU, în ruinele din Gaza s-ar afla, de exemplu, 800.000 de tone de azbest, un mineral cancerigen.
Într-o altă declarație, marți, un oficial de la UNRWA, agenția ONU criticată de Israel care ajută refugiații palestinieni, a spus că distrugerile din Gaza sunt imposibil măcar de evaluat, darmite de reparat.
Louise Wateridge, ofițer de comunicații la agenție, a spus după întoarcerea dintr-o vizită în Gaza că „este devastator să vezi morminte fără nume” chiar și pe locul instituțiilor din subordinea UNRWA distruse în războiul care durează de aproape 7 luni.
Recent, UNRWA a anunțat că va cere o anchetă internațională asupra persecutării și uciderii de către trupele israeliene a angajaților și colaboratorilor săi.
Israelul neagă asemenea acuzații și a acuzat el însuși angajații agenției că ar fi colaborat cu milițiile Hamas, considerate teroriste inclusive în SUA și Uniunea Europeană.
Un recent raport internațional coordonat de fosta ministră de Externe a Franței, Catherine Colonna, nu a găsit dovezi pentru acuzațiile israeliene, care au făcut multe țări donatoare ONU să-și retragă finanțarea pentru UNWRA.
Între timp, țări ca Germania sau Franța au anunțat că reiau cooperarea cu agenția ONU.
Atacul Hamas din 7 octombrie asupra unor localități din Israel s-a soldat cu 1200 de morți și luarea a 250 de ostatici, dintre care mulți sunt mai departe captivi. Riposta militară israeliană a făcut peste 34.000 de morți palestinieni, alungându-i din casele lor aproape pe toți locuitorii din Gaza.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Chișinăul și Londra și-au intensificat „Dialogul Strategic”
Dialogului Strategic moldo-britanic s-a intensificat după invazia Rusiei în Ucraina, mai cu seamă în domeniile securității și apărării, este una din concluziile celei de a treia reuniuni a acestei platforme care a avut loc la Londra, pe 30 aprilie.
Evenimentul a fost găzduit de ministrul britanic pentru Europa, Nusrat Ghani, și a inclus participarea secretarului de stat pentru afaceri externe, Commonwealth și dezvoltare, Lordul David Cameron, și a ministrului britanic pentru Forțele Armate, Leo Docherty.
Delegația moldoveană a fost condusă de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Carolina Perebinos, și a inclus participarea ministrului de externe, Mihai Popșoi, și a secretarului de stat al Ministerului Apărării, Valeriu Mija.
Dialogul Strategic moldo-britanic prevede un parteneriat revigorat în domeniul securității și apărării, prin consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor cibernetice, prin creșterea cooperării în domeniul justiției penale, a schimburilor de informații pentru combaterea criminalității și a sprijinului pentru reforma în domeniul apărării, se spune, între altele, în declarația finală a reuniunii.
Dialogul a fost instituit în cadrul Acordului de parteneriat strategic, comerț și cooperare între Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, semnat la sfârșitul anului 2020.
Acesta implică, de asemenea, sprijinul britanic pentru reforma politică și economică a Republicii Moldova, în special în ceea ce privește securitatea energetică, lupta împotriva corupției, consolidarea democrației, dezvoltarea sectorului privat și mass-media independentă. Dialogul Strategic include și un program umanitar pentru refugiații ucraineni stabiliți temporar în Republica Moldova.
La Londra, s-a discutat și despre viitorul Acordului de liber schimb dintre Regatul Unit și Republica Moldova, care urmează să expire pe 31 iulie 2024 și prevede, între altele, liberalizarea temporară a tarifelor. În discuție se află și încheierea unui acord privind conversia permiselor de conducere și a unui acord de returnare.
În timp ce Moldova se pregătește să organizeze alegeri prezidențiale și un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană în această toamnă, Regatul Unit și-a reafirmat angajamentul său „de neclintit” de a apăra „alegerea democratică” a Moldovei, se mai spune în declarația finală a reuniunii.
Ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, efectuează o vizită la Londra în perioada 30 aprilie – 1 mai. El s-a întâlnit cu consilierul premierului britanic pentru securitate națională, Tim Barrow, cu care a discutat despre situația internă din Republica Moldova și securitatea regională, potrivit unei postări pe rețele a oficialului moldovean.
Despre securitatea regională, sprijinul britanic pentru consolidarea instituțiilor moldovene, dar și despre reforme și integrarea europeană s-a vorbit și la întrevederea lui Mihai Popșoi cu ministrul de externe al Marii Britanii, David Cameron, și cu ministrul pentru Europa, Nusrat Ghani.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Rusia mărește producția de armament, după ce SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina
Ministrul Apărării din Federația Rusă a ordonat miercuri mărirea producției de armament și a spus că livrările pentru războiul din Ucraina trebuie să fie mai rapide, pentru menținerea ritmului actualei ofensive.
Declarația lui Serghei Șoigu, citată de Reuters, vine la puțin timp după ce președintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat la 24 aprilie legea ce deblochează un ajutor american de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev.
Rusia avansează în prezent în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea specială” din Ucraina, dar se teme că sprijinul american înnoit va da un nou impuls forțelor ucrainene.
„Ca să menținem ritmul corespunzător al ofensivei..., este necesară mărirea volumului și calității armelor și echipamentelor militare puse la dispoziția trupelor, în primul rând armele”, a spus Șoigu într-o adresare către comandanți ruși de rang înalt, la Moscova.
Directorul CIA, William Burns, a spus luna trecută că fără ajutor militar american suplimentar, Ucraina riscă să piardă bătălia, dar cu acest ajutor forțele Kievului pot rezista pe cont propriu, anul acesta.
Luni, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că armamentul american începe să sosească deja, însă în cantități mici, insistând că livrările trebuie accelerate.
Într-o altă evoluție din războiul din Ucraina, Kievul a anunțat miercuri că a atacat cu drone o rafinărie rusească de la Riazan, la sud de Moscova, într-o nouă lovitură dată sistemului energetic rusesc.
Tot miercuri, un atac rusesc cu rachete la Odesa a ucis trei oameni, rănind alți trei. Guvernatorul Oleh Kiper a spus că a fost avariată infrastructura civilă.
Doi oameni au fost uciși miercuri și într-un sat de lângă Harkiv, în nord-estul Ucrainei, când o rachetă rusească a lovit mașina în care se aflau. Potrivit guvernatorului regiunii, Oleh Siniehubov, în aceeași localitate a fost lovită o casă particulară.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
R. Moldova și România își extind cooperarea militară. Chișinăul vrea să se alăture EUFOR ALTHEA
Guvernul României a aprobat modificarea unui acord de cooperare militară cu Republica Moldova prin care cele două țări se vor sprijini în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.
Memorandumul aprobat de guvernul de la București, pe 30 aprilie, are ca temă aprobarea negocierii și semnării Protocolului de amendare a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău, la 20 aprilie 2012, și amendat prin Protocolul semnat la București, la 1 decembrie 2016, potrivit unui comunicat al executivului.
„Prin acest memorandum, se modifică Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, în sensul introducerii unei prevederi prin care cele două părți se vor sprijini, în condiții de reciprocitate și pe bază de oportunitate, în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce privește sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie și internet, sprijinul financiar, medical și evacuarea în situații de urgență”, precizează sursa citată.
- Te-ar putea interesa și: Transnistrenii se tem de consolidarea Armatei Naționale. Experții spun că n-au motive
De asemenea, sprijinul și serviciile se vor acorda în aceleași condiții ca și cele aplicabile propriului personal participant la misiuni sau operații desfășurate în afara teritoriului celor două state.
Amendarea acordului moldo-român privind cooperarea în domeniul militar vine în contextul în care Republica Moldova se pregătește să trimită, în luna octombrie, un contingent din 32 de militari pentru participarea la operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina, EUFOR ALTHEA.
Militarii moldoveni ar urma să participe la EUFOR ALTHEA în componența contingentului din România, care, la rândul său, face parte din Batalionul Multinațional (o unitatea militară de manevră), dislocat în Tabăra Butmir, la Saraievo, și care mai include trupe din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia, se spune într-o notă informativă publicată de guvernul de la Chișinău.
Contingentul de militari al Armatei Naționale a Republicii Moldova va executa misiuni de patrulare, de extracție/evacuare a personalului EUFOR ALTHEA, a membrilor comunității internaționale, misiuni internaționale și misiuni de securizare a aeroportului din Sarajevo, precum și a depozitelor de armament și muniții de pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei, etc.
Se preconizează ca asigurarea logistică să fie asigurată de contingentul României, la aceleași standarde cum este asigurat personalul României cu mijloacele și capabilitățile avute la dispoziție.
Comandamentul operațiunii este dislocat la Sarajevo, la EUFOR ALTHEA participând 22 de state din UE și din afara comunității, cu un număr total al personalului de aproximativ 1100 persoane.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
La Guvern a avut loc un exercițiu strategic de securitate cibernetică
Guvernul de la Chișinău a găzduit un exercițiu strategic de securitate cibernetică. Exercițiul „Cyber Flood 2024” a testat răspunsul autorităților la eventuale incidente cibernetice, dar și la scenarii de risc și crize ce afectează securitatea națională.
În timpul exercițiului din 30 aprilie a fost simulat un scenariu de criză care afectează un șir de entități naționale și servicii critice, fiind testat modul în care răspund diferite instituții relevante. Acest tip de exercițiu ajută instituțiile să își planifice mai bine activitățile viitoare și să fie pregătite pentru situații reale, precizează un comunicat de la Guvern.
Exercițiul strategic de securitate cibernetică a avut loc în aceeași zi în care Agenția Servicii Publice și-a sistat pentru mai multe ore prestarea serviciilor publice, pe întreg teritoriul țării, invocând „deficiențe tehnice” ale Sistemului Guvernamental de plăți electronice MPay. Sistemul MPay ar fi funcționat cu intermitențe și zilele trecute, când s-au produs mai multe atacuri cibernetice asupra site-urilor unor instituții publice.
Reprezentanții ASP au declarat pentru televiziunea publică „Moldova 1” că asemenea probleme tehnice sunt dese, în ultima perioadă, dar au ezitat să spună dacă de data aceasta ar fi vorba despre un atac cibernetic.
- Te-ar putea interesa și: Institutul „Cybercor” a primit un prim lot de echipamente de la USAID
Exercițiul „Cyber Flood 2024” a fost organizat și găzduit de Agenția pentru Securitate Cibernetică și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Exercițiul a fost monitorizat de Academia de e-Guvernare, în cadrul Programului de Asistență Rapidă UE-Moldova pentru securitate cibernetică, în cooperare cu Programul de Dezvoltare Profesională NATO-Republica Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Proteste în SUA: intervenție polițienească la New York, bătăi între protestatari la Los Angeles
Polițiștii americani au arestat marți seară zeci de demonstranți pro-palestinieni care se baricadaseră într-o clădire din campusul Universității Columbia din New York și au îndepărtat corturile studenților participanți la protestele prelungite.
La scurt timp după intervenția poliției, președinta universității, Minouche Shafik, a dat publicității o scrisoare în care cere poliției să rămână în campus cel puțin până la 17 mai – două zile după absolvire – „ca să mențină ordinea și să prevină refacerea taberei”.
Între timp, miercuri dimineață (ora Moldovei), televiziunile americane au relatat că la Universitatea din Los Angeles (UCLA) a loc ciocniri între protestatarii pro-Palestina și cei pro-Israel.
Ziarul UCLA a relatat că demonstranții pro-Israel ar fi atacat violent tabăra de corturi pro-palestiniană. Primăria metropolei californiene a spus că poliția va interveni imediat, în urma cererii conducerii UCLA.
La New York, protestatarii au fost îndepărtați din campus după o operațiune de trei ore, potrivit unui purtător de cuvânt al poliției, care a mai spus că au fost reținuți „zeci de protestatari”.
Reuters a relatat că studenții de la Columbia, universitate cu lungă tradiție de activism politic și social, au scandat „Rușine!”
„Columbia va fi mândră de acești studenți, peste câțiva ani”, a spus una din organizatoarele protestului, Sueda Polat.
În ajun, universitatea le dăduse ultimatum studenților să pună capăt protestelor, altfel urmând să fie suspendați.
Tensiuni în creștere la universitățile americane. Studenții pro-palestinieni au ocupat o clădire la Columbia
Studenții de la Columbia, dar și de la numeroase universități americane, protestează împotriva a ceea ce percep a fi sprijinului guvernului SUA și al marilor corporații pentru bombardamentele israeliene din Gaza, în care au murit - potrivit palestinienilor - peste 34.000 de civili.
Războiul a început după atacul anti-israelian din 7 octombrie - soldat cu 1200 de morți și 250 de ostatici - al organizației Hamas, considerată teroristă în SUA, Israel sau Uniunea Europeană.
Mulți studenți evrei de la Columbia și de la alte universități unde au loc asemenea proteste s-au plâns că ar fi fost ținta unor atacuri fizice și verbale. Protestele au fost condamnate de numeroși politicieni americani cu vederi pro-israeliene și de guvernul israelian. Studenții protestatari spun că incidentele antisemite au fost din vina unor persoane care au folosit manifestația legitimă pro-palestiniană în alte scopuri decât cele pe care le au în vedere organizatorii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Zeci de persoane arestate la Tbilisi la un nou miting împotriva „legii rusești”
Poliția din Georgia a reținut în primele ore ale zilei de miercuri 63 de participanți la un miting împotriva unui proiect de lege considerat de protestatari de inspirație rusească. 6 polițiști au fost răniți.
Mii de oameni au blocat, în seara zilei de 30 aprilie, unul dintre bulevardele capitalei georgiene Tbilisi, în fața Parlamentului. Protestatarii au cerut din nou retragerea unui proiect de lege controversat cu privire la „transparența influenței străine” (numit inițial „legea agenților străini”) și au încercat să-i împiedice pe aleși să părăsească clădirea Parlamentului.
Poliția a încercat să împrăștie manifestanții și a folosit mai întâi spray-uri cu piper și bastoane de cauciuc, iar apoi gaze lacrimogene.
În ciuda intervenției forțelor de ordine, mii de manifestanți au rămas în stradă. Cel puțin două incidente în care o persoană mascată a lovit manifestanții cu pumnul în față au fost înregistrate de un reporter al Europei Libere la fața locului. Poliția a făcut și arestări, însă nu se cunoaște numărul persoanelor reținute.
Demonstrația a fost cea mai recentă dintr-o serie de proteste în masă din ultimele două săptămâni, împotriva unei legi inițiate de partidul de guvernământ, „Visul Georgian”.
Georgienii „mărșăluiesc pentru Europa” împotriva „legii rusești” a agenților străini
Criticii numesc proiectul de lege „legea rusă”, iar președintele Salome Zurabișvili, care s-a distanțat de politicile partidului de guvernământ, a promis că se va folosi de dreptul său de veto dacă va fi adoptat oficial într-o a treia lectură, așa cum este de așteptat.
Pe 17 aprilie, majoritatea Parlamentului Georgiei a aprobat documentul în primă lectură. Partidul „Visul Georgian” susține că proiectul de lege are ca scop stimularea transparenței organizațiilor neguvernamentale și mass-media finanțate din străinătate.
Pe 30 aprilie, proiectul de lege a fost înaintat parlamentului georgian în a doua lectură, însă liderul majorității parlamentare, Mamuka Mdinaradze, susține că dezbaterile pot dura câteva zile.
Parlamentarii au încheiat sesiunea de pe 30 aprilie fără vot, iar dezbaterea va fi reluată pe 1 mai.
Manifestația de seara trecută a avut loc la o zi după ce partidul „Visul Georgian” a organizat o mare contrademonstrație în fața clădirii Parlamentului în sprijinul proiectului de lege, la care au fost aduși oameni din toată țara.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Regele Charles revine în viața publică în timp ce se tratează de cancer
Mulțimi de simpatizanți l-au întâmpinat marți pe regele britanic Charles al III-lea, care și-a făcut prima apariție în public de când a fost diagonsticat cu cancer. Doctorii spun că sunt „încurajați” de răspunsul lui la tratament.
Charles și soția lui Camilla au vizitat Centrul Oncologic Macmillan de la University College Hospital, la Londra, pe care suveranul britanic în vârstă de 75 de ani îl patronează.
Cei doi au zâmbit și au făcut cu mâna celor veniți să-i vadă, înainte să intre ca să discute cu doctori, pacienți și familiile acestora, relatează AFP. La ieșire au făcut o nouă „baie de mulțime”.
Charles și-a suspendat cea mai mare parte a îndatoririlor în februarie, după ce doctorii i-au găsit cancer în timpul unui control de rutină la prostată. Nu s-a spus public de ce fel de cancer este vorba.
Nora lui, Catherine, Prințesă de Wales, de 42 de ani, a fost supusă unei operații abdominale în ianuarie, anunțând public în martie că merge la chemoterapie.
Nici în cazul lui Kate nu s-au dat detalii.
- Te-ar putea interesa și: Prințesa de Wales a anunțat că are cancer și face chimioterapie
- Palatul Buckingham a spus că vizita perechii regale, marți, este primul dintr-o serie de evenimente publice plănuite pentru săptămânile următoare, și a avut ca scop popularizarea avantajelor diagnosticării timpurii a cancerului.
Serviciul Național de Sănătate din Anglia (NHS) a spus că de când a fost diagnosticat regele, numărul celor care au cerut să fie consultați cu probleme de prostată a crescut de 11 ori.
- Te-ar putea interesa și: Ce se întâmplă când un șef de stat se îmbolnăvește? Cazul Regelui Charles al III-lea, bolnav de cancer
După ce a aflat că este bolnav, Charles a fost văzut mergând la biserică și la unele întâlniri în format restrâns.
Vineri, Palatul Buckingham a spus că doctorii sunt „foarte încurajați” de mersul tratamentului și „pozitivi” în ce privește însănătoșirea.
Tratamentul ambulatoriu va continua, iar programul regelui va fi ajustat în funcție de starea sănătății, a mai precizat un purtător de cuvânt. Charles și Camilla ar urma să primească în mai vizita cuplului imperial al Japoniei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Compania aeriană Lufthansa a revenit în R. Moldova
Compania aeriană germană Lufthansa a revenit pe Aeroportul Internațional Chișinău (RMO), operând zboruri către Frankfurt, Germania.
Din 29 aprilie, compania va opera patru zboruri pe săptămână, iar din 23 mai - cinci zboruri săptămânale spre Frankfurt, de luni până vineri.
„Pasagerii care călătoresc către și dinspre Republica Moldova se pot bucura acum de serviciile premium oferite pentru mai mult de 300 de destinații din Europa, dar și restul lumii. Noua cursă Chișinău-Frankfurt-Chișinău va opera de până la 5 ori pe săptămână cu aeronave de tip A 319”, au declarat reprezentanți ai Aeroportului Chișinău, citați de jurnal.md.
- Te-ar putea interesa și: Negocieri la Budapesta pentru întoarcerea Wizz Air în R. Moldova
La începutul lunii aprilie, alte trei companii aeriene au anunțat că vor opera curse de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Din 30 aprilie, Air Anka și Mavi Gök Airlines vor avea zboruri spre Antalya, Turcia, iar Sky Vision - pe direcția Hurghada și Sharm el Sheikh, Egipt.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Autoritățile locale vor avea dreptul să înființeze monumente de for public
Autoritățile publice locale din R. Moldova, inclusiv cele din autonomia găgăuză, vor avea competența să înființeze monumente de for public pe terenurile ce le aparțin. Guvernul a decis, miercuri, să descentralizeze aceste competențe, prin amendarea legii monumentelor de for public.
Totuși, autoritățile locale vor putea lua decizii numai cu avizul pozitiv al Ministerului Culturii. Până acum, pentru înălțarea unor asemenea monumente la nivel local era nevoie de aprobarea Guvernului.
- Te-ar putea interesa și: Statui, iconoclastie și simboluri politice
Totodată, executivul va putea să ceară desființarea unui monument de for public, dacă acesta contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. Atribuirea statutului de protecție națională unui monument va rămâne în competența Parlamentului. Agenția de Inspectare a Monumentelor va asigura respectarea legislației în domeniul ocrotirii monumentelor de for public.
Potrivit unei note informative a guvernului, monumentele de for public reprezintă bunuri imobile opere de artă plastică monumentală. Este vorba despre compoziții spațial-volumetrice ca statui, busturi, plăci comemorative cu relief sculptural, troițe și cruci, împreuna cu terenul delimitat pentru ele, având caracter decorativ, comemorativ sau religios. De obicei, acestea sunt amplasate în spații publice, pe terenuri aflate în domeniul public al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Zeci de bărbați ucraineni au murit încercând să fugă de război
Aproximativ 30 de bărbați ucraineni au murit încercând să treacă ilegal granițele țării ca să nu meargă la războiul declanșat prin invazia rusească din 2022.
Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al poliției de frontieră a Ucrainei, a spus că asemenea tentative au loc în fiecare zi, iar majoritatea au ca țintă granița cu Moldova și România.
„Unii și-au pierdut viața încercând să treacă râuri sau munți”, a mai spus Demcenko, citat de Reuters.
Cu unele excepții, bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani au interdicție de ieșire din țară, fiind gata de mobilizare, potrivit legii marțiale ucrainene.
- Te-ar putea interesa și: Rada Supremă a Ucrainei a aprobat noua lege privind mobilizarea
Luni, Paza de Stat a Frontierei ucrainene a spus că 24 de bărbați au murit numai încercând să traverseze râul Tisa, care formează un segment al graniței româno-ucrainene.
Andrii Demcenko a spus că de la începutul războiului au fost descoperite cam 450 de grupări de traficanți specializate în trecerea graniței.
El a spus că în vreme ce spre Moldova și România se fuge prin păduri sau pe câmpuri, la granița cu Polonia predomină încercările de trecere cu documente false.
În România, Digi24.ro a informat că Serviciul Salvamont din Maramureș, în nordul țării, este solicitat frecvent să salveze astfel de fugari din Ucraina.
Săptămâna trecută, Ucraina a suspendat serviciile consulare pentru bărbații ucraineni de vârstă militară aflați în străinătate, până la 18 mai, criticându-i pe cei din „diasporă” că vor servicii de la stat în vreme ce ei înșiși nu-și oferă serviciile statului.
În noiembrie, un reportaj BBC informa, pe baza datelor culese la granițele Ucrainei cu România, Moldova, Polonia, Ungaria și Slovacia, că aproape 20.000 de bărbați au fugit pe acolo din Ucraina de la începutul războiului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
R. Moldova va putea exporta carne de pasăre proaspătă în Uniunea Europeană
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w250_r1_s.jpg)
Republica Moldova a obținut, în premieră, dreptul de a exporta carne de pasăre proaspătă în Uniunea Europeană, a anunțat premierul Dorin Recean, în ședința de miercuri a Guvernului.
„Avem o veste bună pentru exportatori. Noi am obținut ca nu doar carnea procesată, dar și carnea proaspătă (congelată) să poată să fie exportată în UE. Este un semn că, atunci când instituțiile se mobilizează, pot obține aceste rezultate”, a spus premierul.
Producătorii de carne de pasăre (în stare refrigerată și congelată) din Moldova au obținut dreptul de a exporta în UE după ce Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a promovat cu succes, în ultimii doi ani, mai multe misiuni de audit din partea Comisiei Europene. Între timp, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a asigurat armonizarea cadrului legislativ la cel european.
- Te-ar putea interesa și: De ce legumele crescute în serele din Moldova nu ajung pe rafturile magazinelor și nu sunt exportate în UE
În martie 2023, Republica Moldova a fost listată, pentru prima dată, în regulamentele UE, obținând dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum (categoria A), precizează un comunicat de presă al ANSA, din 30 aprilie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
R. Moldova construiește o nouă linie electrică de interconectare cu România
Republica Moldova va construi o a treia linie electrică de înaltă tensiune ce va interconecta sistemul său energetic cu România și Uniunea Europeană.
Ministerul Energiei a semnat un memorandum cu Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) pentru construcția unei linii de înaltă tensiune de 400kV, prin stațiile electrice Strășeni (Moldova) și Gutinaș (România), cu o lungime estimativă de 190 kilometri.
La ceremonia semnării acordului, care a avut loc la Strășeni, pe 30 aprilie, au fost prezenți ambasadorul SUA în Moldova, Kent Longsdon, administratoarea adjunctă a USAID, Isobel Coleman, și ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov.
„Asistăm la un eveniment istoric”, a declarat ministrul Energiei, adăugând că, spre sfârșitul anului 2028, Republica Moldova se va putea integra și în piața energetică europeană, prin intermediul pieței românești.
Construcția propriu-zisă a liniei va începe la sfârșitul anului 2025, după efectuarea mai multor studii de fezabilitate, iar finalizarea construcției este așteptată la începutul anului 2029, potrivit memorandumului.
- Te-ar putea interesa și reportajul: Lucrările la linia electrică Vulcănești-Chișinău înregistrează întârzieri
Construcția liniei de înaltă tensiune 400 kV Strășeni-Gutinaș face parte dintr-un efort mai amplu al USAID de a îmbunătăți securitatea și independența energetică a Moldovei, prin conectarea sistemului electroenergetic de transport a țării cu sistemele electroenergetice de transport europene, precizează un comunicat al Ministerului Energiei.
În anii următori, sunt planificate investiții de 220 de milioane de dolari pentru creșterea stabilității sistemului electroenergetic al Republicii Moldova și a oportunităților de generare internă, inclusiv prin folosirea resurselor de energie regenerabilă.
Recent, Guvernul de la Chișinău mai făcuse un pas spre interconectarea rețelelor electrice din Moldova și România, aprobând un împrumut de la BERD, în valoare de 30,8 de milioane de euro, pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV Bălți-Suceava.
Autoritățile moldovene consideră că proiectul este „un pas important” pentru asigurarea securității energetice a țării. Totodată, acesta ar oferi oportunități pentru dezvoltarea altor surse de energie, inclusiv din surse regenerabile.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | De ce a fost amânată din nou construcția liniei care va aduce curent din România?
Construcția liniei electrice aeriene de interconexiune de 400 kV Bălți-Suceava face parte din Planul național de dezvoltare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2026.
O altă linie electrică aeriană de 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău, care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României (ocolind regiunea transnistreană), urmează să fie construită până în anul 2025. Proiectul a fost aprobat în 2019, însă lucrările propriu-zise au demarat abia în martie 2024.
Președinta Maia Sandu declara, în luna martie, că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Estonia acuză Rusia că violează regulile aviatice cu bruiajul GPS
Guvernul estonian a acuzat marți Moscova că încalcă regulile privind spațiul aerian interferând cu semnalul GPS, iar ministrul de Externe de la Tallinn a spus că va ridica problema la NATO și UE.
„Rusia violează regulile internaționale”, a scris pe X șeful diplomației estoniene, Margus Tsahkna.
Este prima dată când un guvern acuză pe față Rusia că ar fi în spatele bruiajului raportat de piloții avioanelor civile în zona Mării Baltice și Mării Negre.
În ajun, compania aeriană finlandeză Finnair a anunțat că suspendă pentru o lună zborurile spre orașul estonian Tartu, din cauza bruiajului GPS, dar nu a spus cine s-ar putea afla în spatele acestei activități.
- Te-ar putea interesa și: Finnair suspendă zborurile spre Tartu, Estonia, din cauza bruiajului GPS rusesc
Luna aceasta, premierul britanic David Cameron, reacționând la informații din presă despre bruiaj, a spus că dacă se adeverește că de vină este Rusia, comportamentul rușilor ar fi „iresponsabil”.
Kremlinul nu a reacționat până acum la asemenea informații.
Ministrul de Externe estonian a spus că a discutat deja aceste evoluții cu colegii din Letonia, Lituania, Suedia și Finlanda și va continua discuțiile în cadrul NATO și Uniunii Europene.
El nu a spus ce dovezi are că tocmai rușii ar fi de vină.
- Te-ar putea interesa și: Scandalul avioanelor bruiate de Rusia. Zonele afectate din România și Moldova
Reuters relatează că luna aceasta Germania a indicat că problemele cu GPS în zona Mării Baltice ar putea avea legătură cu enclava rusă puternic militarizată Kaliningrad.
Experții români și moldoveni contactați într-o investigație recentă a Europei Libere au confirmat că bruiajul GPS a fost înregistrat pe teritoriul celor două țări, și unul dintre ei, de la Chișinău, a spus că fenomenul are legătură cu războiul din Ucraina.
Specialiștii spun că bruiajul nu reprezintă un pericol direct și acut pentru aviație și nu pare îndreptat împotriva aeronavelor civile, dar complică munca piloților și controlorilor de trafic, făcându-i să folosească alte metode de pilotaj.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Banca Mondială oferă un împrumut pentru reabilitarea drumurilor din R. Moldova
Banca Mondială a anunțat aprobarea unui împrumut de aproape 106 milioane de dolari pentru reabilitarea unor drumuri din Republica Moldova și modernizarea unor puncte de trecere a frontierei cu România.
Consiliul directorilor executivi al Băncii Mondiale a aprobat decizia pe 29 aprilie. Pachetul de finanțare este destinat proiectului „Conectivitate rurală în Moldova” (MRCP), care va ajuta țara să-și îmbunătățească conectivitatea rutieră rezilientă la schimbările climatice în comunitățile rurale, să sporească traficul de tranzit rutier prin punctele de trecere a frontierei cu România și să reacționeze prompt și mai eficient la crize și situații de urgență, potrivit unui comunicat al băncii.
MRCP va finanța reabilitarea și modernizarea a circa 95 de kilometri pe trei drumuri locale prioritare. Lucrările includ măsuri de siguranță rutieră în proximitatea școlilor și a localităților. De asemenea, lucrările vor include dezvoltarea infrastructurii pentru mijloacele de transport nemotorizat de-a lungul și în proximitatea drumurilor.
O altă componentă a proiectului vizează îmbunătățirea funcționalității punctelor de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România. Astfel, la Ungheni va fi construit un nou punct de trecere a frontierei dotat cu o infrastructură vamală modernă de procesare, de cântărire și de scanare. Din acest proiect mai face parte și modernizarea punctelor de trecere a frontierei de la Giurgiulești și Leușeni.
- Te-ar putea interesa și: La sfârșit de an, România deschide noi tronsoane de autostradă
„Drumurile locale sunt esențiale pentru mediul rural din Moldova, deoarece fermierii au nevoie de drumuri pentru a-și comercializa produsele, copiii și profesorii – pentru a merge la școală, iar persoanele în vârstă – pentru a vizita instituțiile medico-sanitare”, a declarat Inguna Dobraja, directoarea de țară a Băncii Mondiale pentru Moldova. „Îmbunătățirea căilor de circulație rutieră conduce la costuri mai reduse de transport și accesibilitate sporită, inclusiv în zonele adiacente punctelor de trecere a frontierei, fapt ce deschide ușile spre intensificarea comerțului internațional.”
Se preconizează ca MRCP să ofere avantaje directe pentru circa 42.000 de persoane, 133 de întreprinderi, 27 de instituții medico-sanitare și 84 de școli situate de-a lungul coridoarelor rutiere rurale selectate pentru reabilitare. Se așteaptă, de asemenea, ca proiectul să faciliteze între 350.000 și 400.000 de transporturi de mărfuri grele pe an. De aceste avantaje vor beneficia, în principal, transportatorii din Moldova, Ucraina, și România ale căror mărfuri intră, pleacă sau tranzitează Moldova prin punctele de trecere a frontierei deschise traficului rutier.
Din anul 1992, când Moldova s-a alăturat Băncii Mondiale, au fost alocate peste 2,1 miliarde de dolari SUA, având ca destinație mai mult de 70 de operațiuni din țară. Actualmente, portofoliul Băncii Mondiale include 13 proiecte active cu un angajament total de 742,9 milioane de dolari SUA, potrivit comunicatului citat.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Maia Sandu la Bruxelles: „UE are nevoie de un buget pentru pace”
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat Uniunea Europeană să „investească decisiv” în pregătirea țărilor candidate la aderare, dar și a comunității însăși pentru următoarea fază a extinderii. Maia Sandu a vorbit luni, la Bruxelles, la reuniunea dedicată bugetului anual al UE.
„Uniunea Europeană are nevoie de un buget pentru pace, un buget care să faciliteze extinderea Uniunii - acesta a fost mesajul meu la Conferința anuală privind bugetul UE”, a scris șefa statului, într-un mesaj pe rețeaua X (fosta Twitter).
În opinia sa, o „investiție strategică în pace” prin intermediul bugetului UE este, în cele din urmă, o investiție în prosperitatea tuturor națiunilor europene.
„Pentru a ne transforma aspirațiile în realitate, vom avea nevoie de mai mult sprijin din partea UE, din următorul buget, pe măsură ce ne pregătim pentru aderare”, a spus Maia Sandu, în discursul rostit la conferință, potrivit Moldpres.
Președinta a menționat că sprijinirea țărilor candidate precum Moldova înseamnă nu numai consolidarea economiilor, ci și a societăților din acele state - prin investiții în buna guvernare și reforma justiției, dar și în infrastructura de securitate.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Charles Michel: Noile membre în UE s-au îmbogățit; extinderea trebuie să continue
„Banii care sunt disponibili sunt la fel de importanți ca orice descurajare militară. Ei ne pot ajuta să dezvoltăm reziliența, să ne pregătim pentru aderarea la UE și să ne apere de cei care doresc să ne impună un mod de viață diferit - represiunea împotriva libertății democratice”, a spus Maia Sandu.
În opinia sa, „investițiile” UE într-o Europă „mai bună și pașnică” este o contribuție importantă pentru prosperitatea viitoare.
Președinta Maia Sandu efectuează în perioada 28-29 aprilie o vizită la Bruxelles pentru a participa la Conferința anuală privind bugetul UE. Duminică, șefa statului s-a întâlnit, tot la Bruxelles, cu reprezentanți ai diasporei moldovene din Belgia și Luxemburg.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Finnair suspendă zborurile spre Tartu, Estonia, din cauza bruiajului GPS rusesc
Compania națională aeriană a Finlandei a anunțat că va suspenda pentru o lună zborurile spre aeroportul estonian Tartu din cauza „tulburărilor” sistemului de navigație GPS. Asemenea probleme s-au semnalat nu doar în zona Mării Baltice, ci și a Mării Negre. Experții spun că de vină este Rusia.
„Finnair va suspenda zborurile zilnice spre Tartu, Estonia, de la 29 aprilie până la 31 mai, astfel ca la aeroportul din Tartu să se poată instala o soluție de apropiere la aterizare care nu presupune folosirea semnalului GPS”, se arată într-o declarație de presă citată de Reuters.
Finlandezii spun că două curse de săptămâna trecută au fost nevoite să revină la Helsinki după ce interferențele GPS le-au împiedicat să aterizeze la Tartu.
Aeroportul din Tartu se află la doar câțiva kilometri de granița estoniano-rusă.
Problemele cu GPS în navigația civilă au fost semnalate mai întâi de avioanele civile din mai multe țări vestice deasupra Mării Baltice, inclusiv în preajma enclavei rusești puternic militarizate Kaliningrad, fiind puse pe seama rușilor. Ministrul de Externe britanic, David Cameron, a numit practica rușilor, în cazul în care informațiile se confirmă, „extrem de iresponsabilă”.
Rusia nu a comentat aceste acuzații.
Ziarul britanic Sun a spus că din august până în martie au semnalat asemenea probleme peste 2.300 de zboruri Ryanair, 1.300 Wizzair, 82 British Airways, 4 Easyjet.
O investigație a Europei Libere a arătat luna aceasta că bruiaje similare au fost semnalate de experți și în România și R. Moldova.
Un expert de la Autoritatea Aeronautică Civilă a R. Moldova ne-a declarat sub condiția anonimatului că în 2024 s-au semnalat 13 cazuri de bruiaj GPS în spațiul aerian al R. Moldova, după vreo 22 în 2022 și peste 50 în 2023.
El ne-a mai spus că fenomenul, care este mai degrabă „neplăcut pentru piloți”, a început odată cu invazia rusească pe scară largă din Ucraina: „Până în 2022, noi nu am avut niciun raport despre pierderea de către piloți a semnalului GPS”, a declarat expertul.
El a adăugat că România și R. Moldova nu sunt singurele state afectate: „În mare parte, lucrul acesta se întâmplă în tot bazinul Mării Negre, începând de la Iran, Turcia, Bulgaria (...) - deci, tot ce înconjoară zona asta de război”.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Bruiaj rusesc? Noi pericole în regiunea Mării Negre
Anterior, Autoritatea Aviației Civile (CAA) din Marea Britanie, prima care s-a ocupat public cu acest fenomen, a spus că bruiajul este adesea asociat cu activități militare, dar nu înseamnă că avioanele comerciale sunt vizate direct.
Glenn Bradley, șeful operațiunilor de zbor la CAA, a declarat: „Aviația este una dintre cele mai sigure forme de călătorie și există mai multe protocoale de siguranță în vigoare pentru a proteja sistemele de navigație de pe aeronavele comerciale.”
„Blocarea GPS nu are un impact direct asupra navigației unei aeronave și, deși este o problemă cunoscută, aceasta nu înseamnă că o aeronavă a fost blocată în mod deliberat”, a completat el.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Charles Michel: Noile membre în UE s-au îmbogățit; extinderea trebuie să continue
Înaintea celei de-a 20-a aniversări a primei mari extinderi spre est a Uniunii Europene, președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus luni că țările primite la 1 mai 2004 au recuperat mare parte din decalajul economic față de membrele vechi.
Vorbind la o conferință de presă la Bruxelles, Michel a spus că în urmă cu 20 de ani noile membre UE aveau în medie cam jumătate din Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al organizației, iar acum procentul a ajuns la 80%.
El a pomenit acest salt în indicatorii prosperității ca pe o dovadă că extinderea este un factor de progres pentru țările implicate, și merită continuată.
„Din cauza războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei, există un nou impuls, o revigorare a strategiei de extindere a UE”, a mai spus Michel.
Politicianul belgian aflat la capăt de mandat european, înaintea „europarlamentarelor” din iunie, și-a atras laude, dar și critici vara trecută, când a vorbit la un forum de discuții din Slovenia de anul 2030 ca an când UE ar trebui „să fie gata pentru o nouă extindere”.
Politicieni din țări candidate au salutat menționarea unui termen, dar oficiali din alte instituții de la Bruxelles, în frunte cu Comisia Europeană, s-au distanțat de orice fel de calendar, dând de înțeles că Michel nu i-a consultat înainte.
Michel a repetat luni ideea că până în 2030 ar trebui să fie gata reformele necesare în interiorul UE, care să facă posibilă o nouă extindere.
- Te-ar putea interesa și: MAI: La aniversarea extinderii UE din 2004, se aud chemări pentru noi primiri
„Este o provocare. Dar care ar fi alternativa? Alternativa ar fi o teribilă, iresponsabilă greșeală din partea UE”, a spus oficialul european.
Aderarea la UE în jurul anului 2030 este obiectivul declarat al guvernării R. Moldova pentru aderarea la organizație. Ucraina a avansat în ce o privește termeni și mai optimiști.
La 1 mai, UE sărbătorește împlinirea a două decenii de la cea mai ambițioasă extindere din istoria ei, când a primit opt foste țări comuniste (Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și două din sudul continentului (Malta și Cipru).
Bulgaria și România, care deja se aflau în plutonul candidatelor, au fost amânate până în 2007. Croația a devenit cea mai nouă membră UE în 2013.
De atunci, UE a mai înregistrat o premieră: plecarea unei țări membre din organizație, în urma referendumului din 2016 din Marea Britanie, rămas în istorie ca Brexit.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Institutul „Cybercor” a primit un prim lot de echipamente de la USAID
Instituția ce va pregăti specialiști în domeniul apărării cibernetice din Republica Moldova a primit un prim lot de echipamente din partea guvernului Statelor Unite.
Tranșa oferită de Agenția americană pentru Dezvoltare Internațională (USAID) include computere, servere, centre de procesare a datelor, dispozitive de rețea și alte componente, și este parte a unei donații totale de 600 mii de dolari, precizează un comunicat al Guvernului de la Chișinău.
La eveniment au fost prezenți premierul Dorin Recean, administratoarea adjunctă a USAID, Isobel Coleman, ambasadorul SUA în Moldova, Kent Logsdon, și alți oficiali.
Institutul National de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor” este construit pe teritoriul Universității Tehnice din Moldova și va fi dotat cu laboratoare pentru simularea amenințărilor și exerciții de securitate cibernetică. Institutul ar urma să-și înceapă programul academic în toamna anului 2024.
„Odată cu amplificarea utilizării instrumentelor cibernetice de către inamici, este foarte important să avem cunoștințele și echipamentele necesare ca să ne protejăm serviciile publice și datele private”, a spus premierul Dorin Recean, la ceremonia de transmitere a lotului de echipamente.
- Te-ar putea interesa și: Guvernul vrea o instituție nouă care să se ocupe de securitatea cibernetică: „La acest capitol, suntem varză”
Premierul a mulțumit guvernului SUA și companiilor private pentru sprijinirea acestui proiect. Valoarea totală a investiției făcute de USAID, Suedia și Marea Britanie, prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului, este de 1,3 milioane de dolari. Dintre aceștia, 600 de mii pentru echipamentul IT și 700 de mii pentru infrastructura esențială, precizează sursa citată. Totodată, Google a anunțat că va avea o contribuție de 700 mii de dolari pentru conținuturile educaționale ale „Cybercor”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Fermierii polonezi au pus capăt blocadelor la granița cu Ucraina. Kievul salută decizia
Ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solski, a spus marți că negocierile pentru încetarea blocării punctelor de trecere a frontierei „nu au fost ușoare”, dar este bine că „s-a ajuns la un rezultat”.
Protestul a durat două luni, fiind provocat în primul rând de temerile polonezilor că importurile de alimente mai ieftine din Ucraina le strică afacerile, făcând să scadă prețurile pe piața locală.
Disputa a tensionat relațiile dintre Varșovia și Kiev, chiar dacă Polonia a fost și a rămas unul din cei mai entuziaști suporteri ai înarmării Ucrainei în fața agresiunii ruse, începută cu invazia pe scară largă din februarie 2022.
„Circulația prin toate trecerile de frontieră (cu Ucraina) este posibilă”, a anunțat luni Michal Derus, purtător de cuvânt al vămii din regiunea estică poloneză Lublin, citat de AFP, după ce fermierii au pus capăt ultimei blocade, la punctul de trecere Hrebenne.
Frontiera s-a deschis la Hrebenne după ce autoritățile locale au refuzat să prelungească autorizația pentru protestul de la graniță.
„Toate camioanele au permisiunea să treacă atâta timp cât nu transportă bunuri supuse sancțiunilor”, a mai spus purtătorul de cuvânt, referindu-se la importurile de grâne ucrainene, pentru care Polonia are mai departe embargou.
- Te-ar putea interesa și: MAI: În Polonia, fermierii au reluat protestele. UE aprobă un acord preliminar pentru scutirea de taxe a importurilor din Ucraina
Într-un efort de ajutorare a Ucrainei invadate de ruși, mai ales după ce Moscova a blocat căile de navigație în Marea Neagră, Uniunea Europeană a renunțat la tarifele pentru importurile de produse din Ucraina transportate rutier.
Măsura ar fi trebuit să ajute și țările din afara UE spre care mergeau grânele ucrainene.
Dar Polonia, ca și alte țări vecine cu Ucraina, s-au plâns că grânele care ar fi trebuit doar să le tranziteze s-au acumulat pe teritoriul lor, influențând prețurile în dauna producătorilor locali.
Fostul guvern naționalist de la Varșovia a folosit asemenea tensiuni în retorica sa pre-electorală, care a căpătat accente anti-ucrainene. Guvernarea pro-europeană instalată după alegerile din toamna trecută a purtat negocieri cu Kievul, încercând totodată să nu-și irite prea mult propriul electorat rural.
Protestele fermierilor din Polonia și alte țări din estul UE, inclusiv cele care au dus la blocarea granițelor, s-au combinat uneori cu cele ale transportatorilor locali. Ei s-au plâns că ar fi victimele concurenței incorecte din partea camionagiilor ucraineni, care au beneficiat la rândul lor de înlesniri din partea UE, pe fondul războiului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Cehii au confirmat că agenții ruși le-au aruncat în aer un depozit de muniții în 2014. Nu-i pot însă judeca
Poliția din Cehia a finalizat ancheta legată de exploziile produse în 2014 la un depozit de muniții în estul țării. Anchetatorii au confirmat că au fost provocate de agenții GRU din Rusia, care au vrut să împiedice transportarea materialului militar spre țări ca Ucraina sau Siria, unde luptă rușii.
Într-un comunicat al poliției cehe se spune că operațiunea rusească de la depozitul de la Vrbětice, soldată cu moartea a doi cehi și evacuarea a peste o mie de locuitori, nu a fost un incident izolat, ci a făcut parte dintr-o „acțiune de lungă durată a serviciilor secrete rusești pe teritoriul UE și al Ucrainei”.
Deși poliția nu îi numește în comunicat pe suspecții principali, în trecut ei au fost numiți de anchetatori drept Anatoli Cepiga și Aleksandr Mișkin.
Șeful serviciului cehesc de contrainformații, Michal Koudelka, a confirmat aceste nume pentru radioul public cehesc, spunând că ei au fost ajutați și de alți ruși.
Unul dintre ei avea pașport moldovean fals pe numele Nicolae Popa, al doilea pașaport fals tadjik, sub numele Ruslan Tabarov.
Ancheta cehească este însă blocată acum, pentru că principalii suspecți se află în Rusia, iar autoritățile de acolo nu vor să colaboreze cu cehii. „Din această cauză, poliția nu poate obține informații care să ducă la începerea acțiunii penale”, se spune în comunicatul poliției cehe.
În prima din seria de explozii, la 16 octombrie 2014, au fost aruncate în aer 58 de tone de muniții și au murit doi angajați ai depozitului deținut de un om de afaceri bulgar. Prima variantă luată în calcul de autorități și de președintele pro-rus de atunci al țării a fost eroarea umană. Exploziile au continuat mai multe zile la rând, iar anchetatorii au început să cerceteze versiunea actului criminal deliberat.
Ancheta cehească a căpătat o nouă dimensiune în 2019, după ce britanicii au făcut publică identitatea celor doi agenți ruși care au încercat să-i omoare în Anglia pe fostul agent Serghei Skripal și pe fiica lui Iulia – dovedindu-se că erau aceiași care au pus la cale exploziile din estul Cehiei.
Exploziile de la Vrbětice au tensionat mult relațiile dintre Cehia și Rusia, făcând ca Praga să impună sancțiuni și să expulzeze diplomați ruși înaintea invaziei rusești pe scară largă din Ucraina. Cehia s-a numărat printre primele țări trecute de Kremlin pe lista statelor „neprietenoase”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Reguli mai stricte la intrarea în aeroportul Chișinău, de pe 1 mai
Poliția moldoveană a anunțat reguli de acces mai stricte în Aeroportul Internațional Chișinău pentru perioada 1-16 mai. În aeroport vor putea intra numai pasagerii cu bilete, dar nu și persoanele care vin să-i întâmpine ori să-i petreacă pe călători.
Măsurile sporite de securitate sunt luate în contextul sărbătorilor de la începutul lunii mai, inclusiv a sărbătorii Paștelui, când se atestă un flux mare de pasageri, a anunțat la un briefing, pe 29 aprilie, șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca.
Potrivit lui, restricțiile sunt menite să asigure fluidizarea traficului de pasageri și siguranța cetățenilor.
Totodată, pentru degajarea traficului rutier și prevenirea ambuteiajelor la aeroport, pasagerii sunt sfătuiți să se prezinte cu cel puțin trei ore înaintea zborului.
Autoritățile au anunțat că vor suplimenta numărul polițiștilor de frontieră la aeroport și a echipajelor specializate.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Informații utile pentru cetățenii moldoveni, după intrarea României în spațiul Schengen
La aceeași conferință de presă, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că poliția va activa în regim special pentru asigurarea ordinii publice în preajma și în timpul sărbătorilor din următoarele două săptămâni – pe 1 mai (Ziua Muncii), 5 mai (Paștele), 9 mai (Ziua Victoriei) și pe 12-13 mai (Paștele Blajinilor).
În contextul evenimentelor dedicate zilei de 9 mai, Viorel Cernăuțeanu a amintit că purtarea panglicii negru-oranj, numită și panglica Sf. Gheorghe, dar și comercializarea și păstrarea acesteia, precum și a altor simboluri ale agresiunii rusești în Ucraina este interzisă și se pedepsește cu amenzi severe.
La manifestațiile de 9 mai din 2023, poliția a depistat peste 180 de persoane care purtau simboluri interzise, inclusiv nouă deputați, dar și cinci demnitari din autonomia găgăuză.
„Rugăm să evitați mesajele cu tentă politică și provocatoare, situațiile de conflict, mesaje care instigă la agresiune sau violență”, a îndemnat șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Vicepreședinta Radei de la Kiev mulțumește Chișinăului pentru sprijinul oferit refugiaților
Ucraina este recunoscătoare Republicii Moldova pentru sprijinul acordat de la începutul războiului, inclusiv pentru miile de refugiați cărora le-a oferit protecție și un adăpost temporar, a declarat vicepreședinta Parlamentului de la Kiev, Olena Kondratiuk, aflată într-o vizită la Chișinău.
„Știu că mulți dintre ei ar dori să lucreze, să se adapteze condițiilor de aici și să învețe limba”, în timp ce multe femei ucrainene au reușit chiar să deschidă afaceri în Moldova, a spus Kondratiuk, la un briefing, susținut împreună cu vicepreședinta Parlamentului moldovean, Doina Gherman, pe 29 aprilie.
Kondratiuk a îndemnat autoritățile moldovene să continue și chiar să extindă programele de susținere pentru femeile și copiii ucraineni care se află temporar în Republica Moldova. „Sănătatea copiilor noștri și simpla posibilitate ca ei să vină să se odihnească în țara voastră minunată este foarte importantă pentru noi”, a spus oficialul ucrainean.
„Vom face totul ca Moldova să fie în siguranță, iar pentru aceasta avem nevoie numai de solidaritate și de susținere reciprocă”, a declarat Olena Kondratiuk.
Vicepreședinta Radei de la Kiev a menționat că a discutat la Chișinău și despre negocierile de aderare la UE pe care cele două țări speră să le înceapă în vara acestui an. Ea a mai spus că reuniunea din iunie, de la Berlin, dedicată reconstrucției Ucrainei, ar putea fi de una importantă și pentru Republica Moldova, în contextul proiectelor regionale de infrastructură.
- Te-ar putea interesa și: La aniversarea extinderii UE din 2004, se aud chemări pentru noi primiri
La Chișinău, Olena Kondratiuk are programate discuții la ministerul Educației și cel al Sănătății, unde se va documenta asupra situației refugiaților ucraineni. De asemenea, se va întâlni cu femeile de afaceri din comunitatea ucraineană, precum și cu oficiali de la ministerul de externe și de la centrul pentru combaterea dezinformării.
La aceeași conferință de presă, vicepreședinta Parlamentului de la Chișinău, Doina Gherman, a declarat că autoritățile moldovene vor continua să ofere Ucrainei sprijin diplomatic, umanitar și politic, așa cum a făcut din prima zi a invaziei rusești în țara vecină.
În Moldova se află 117 mii de ucraineni refugiați, în mare parte femei și copii. Pe 1 martie, Chișinăul a prelungit cu încă un an mecanismul de protecție temporară pentru aceștia, a relevat Doina Gherman.
„Aceasta înseamnă că asigurăm accesul la drepturile fundamentale a cetățenilor ucraineni, accesul la sănătate, educație, medicină, oferind astfel protecție împotriva abuzurilor și tuturor formelor de discriminare”, a spus ea.
Doina Gherman a afirmat că Moldova a devenit o țară importantă și pentru tranzitul mărfurilor ucrainene. Potrivit ei, în 2023, peste 1,2 milioane de tone de mărfuri din Ucraina, în mare parte cereale, au tranzitat Republica Moldova către UE.
În pofida războiului, Moldova și Ucraina își consolidează infrastructura de transport - în 2023, a fost redeschis tronsonul de cale ferată Basarabeasca-Berezino, iar în viitorul apropiat ar urma să înceapă construcția podului transfrontalier Cosăuți-Iampil, a mai declarat vicepreședinta Parlamentului.
În alt context, Doina Gherman a salutat aprobarea de către Camera reprezentanților din Congresul american a pachetului de ajutor în valoare de peste 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
„Acest sprijin este crucial pentru Ucraina, dar și pentru securitatea regională, inclusiv Republica Moldova”, a declarat vicepreședinta Parlamentului de la Chișinău.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Premierul spaniol Sánchez nu demisionează, după cinci zile de suspans
Premierul socialist al Spaniei, Pedro Sánchez, a anunțat luni că nu-și dă demisia. El își luase săptămâna trecută o „pauză de reflexie” după ce soția sa a fost acuzată de corupție, în ceea ce el și aliații lui consideră un atac din partea forțelor de dreapta.
Politicianul de 52 de ani, aflat la putere din 2018, câștigătorul unui nou mandat la alegeri anticipate, anul trecut, nu a comunicat în ultimele cinci zile cu presa, nici măcar cu principalii colaboratori din partid, izolându-se cu familia la reședința președintelui guvernului, Palatul Moncloa, pe care televiziunea publică spaniolă a asemuit-o luni cu un „buncăr”.
Mii de suporteri de-ai săi au ieșit în stradă sâmbătă, cerându-i să rămână, la o demonstrație de „apărare a democrației”.
Decizia lui Sánchez, anunțată într-o apariție televizată la ora 11, a fost așteptată cu sufletul la gură de toată Spania, după șocul provocat miercuri de premier.
- Te-ar putea interesa și: După ce premierul Sánchez a amenințat cu demisia, acuzațiile de corupție la adresa soției se „subțiază”
Primul care a aflat decizia, înaintea publicului, a fost regele Felipe al VI-lea, cu care Sánchez s-a întâlnit înaintea apariției televizate.
„Dacă acceptăm atacuri împotriva unor oameni nevinovați, nu merită efortul”, a spus luni Sánchez, insistând că gestul său de a se retrage cinci zile pentru a reflecta, anunțat într-o scrisoare către națiune, nu a fost un gest politic, ci pur personal - generat de tensiunea creată de atacurile împotriva „persoanelor pe care le iubesc cel mai mult”.
El și-a explicat decizia de a rămâne la conducere cu dorința de a face mai puțin posibilă „politica nerușinării” promovată de adversarii săi.
„Trebuie să ne hotărâm ce fel de națiune vrem să fim”, a spus premierul, spunând că tot poporul ar trebuie să reflecteze, cum a făcut el.
Miercuri, un tribunal spaniol a spus că lansează o anchetă preliminară asupra unor acuzații de trafic de influență și corupție la adresa soției lui Sánchez, Begona Gómez, după o sesizare primită de la gruparea Manos Limpias (Mâini Curate).
Presa a scris că șeful acesteia are legături cu extrema dreaptă spaniolă.
- Te-ar putea interesa și: Extrema dreaptă și protestele fermierilor: cine profită de cine?
Joi, persoane de la organizația respectivă au recunoscut că acuzațiile au fost formulate pe baza unor articole de presă și ar putea conține informații greșite, iar procurorii au cerut respingerea plângerii.
Manos Limpias a susținut că Gómez ar fi primit „favoruri” de la compania aeriană Air Europa și holdingul ei spaniol Globalia pe când era directoarea unui centru de studii africane la Madrid, la școala de studii economice IE, înaintea anului 2022.
IE a declarat că nu a primit niciodată bani de la Globalia sau entitățile acesteia. Globalia încă nu a reacționat.
Sánchez i-a luat din primul moment apărarea soției, spunând că nu a făcut nimic ilegal, și a promis că ambii vor coopera cu autoritățile pentru a-i dovedi nevinovăția. „În ciuda a tot ce se întâmplă, cred în justiția țării mele”, a spus Sánchez miercuri. El a sugerat că liderii dreptei politice ar fi „colaborat” cu cei care au lansat acuzațiile.
În declarația sa de luni, Sánchez a condamnat „degradarea vieții politice” din țara sa, prin vehicularea de „minciuni crase”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
