Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv unei inițiative de revizuire a Constituției pe calea referendumului. La plebiscitul ce va fi organizat după cel puțin jumătate de an din clipa inițierii, cetățenii ar urma să spună da sau nu la câteva întrebări, privind reducerea numărului de deputați şi lipsirea acestora de imunitate, revenirea la alegerea directă a șefului statului, dar și posibilitatea de a fi suspendat de către Parlament şi demis - de către electorat. O convorbire la această temă cu analistul politic Cornel Ciurea.
Europa Liberă: Curtea Constituțională a avizat pozitiv o inițiativă de modificare prin referendum a Constituției, modificare ce ar permite inclusiv alegerea șefului statului prin vor direct de cetăţeni. Din punctul dvs. de vedere, ce înseamnă, ce schimbă sau ce declanșează această decizie a Curții Constituționale în formula politică de acum?
Cornel Ciurea: „Din punctul meu de vedere, această decizie a Curții Constituționale doar subliniază odată în plus dificultatea sau caracterul dificil a l procesului de organizare a unui referendum, chiar dacă această decizie a fost oferită publicului sub un pretext oarecum nobil, adică procedura este facilitată. Cel puțin așa a declarat Curtea Constituțională, întrucât parlamentul nu se poate opune unei asemenea inițiative în faza finală, el nu poate decât să aprobe o asemenea decizie și să numească data referendumului. În același timp, președintele CEC-ului a avut grijă să sublinieze câteva proceduri intermediare care, din punctul meu de vedere demonstrează complexitatea întregului proces. E vorba de înregistrarea echipei care dorește să organizeze acest referendum, e vorba de colectarea a peste 300 de mii de semnături, ceea ce, din punctul meu de vedere demonstrează un singur lucru- în Republica Moldova, dacă te afli în opoziție este foarte greu să duci până la capăt această procedură de inițiere a referendumului și de desfășurare a acestuia.”
Europa Liberă: Da, dar în Republica Moldova s-au mai organizat referendumuri. Acum, trebuie să înțelegem că această facilitare în organizarea și desfășurarea unui plebiscit este o decizie nouă, de ce nu a fost până acum?
Cornel Ciurea: „Curtea nu a făcut decât să clarifice condițiile în care se pot desfășura un referendum. Este adevărat că am avut referendumuri organizate în țara noastră, dar am subliniat faptul că partidele din opoziție sau grupurile opozante din societate vor avea mari probleme în desfășurarea unui asemenea plebiscit. Aș vrea doar să menționez acest prag de peste 300 de mii de semnături care trebuie să fie colectate într-o perioadă de trei luni, asta mi se pare o sarcină aproape faraonică, și la noi, de obicei faraonii se află la guvernare, nu în opoziție. CEC-ul poate oricând să obstrucționeze acest proces, găsind nereguli. Din această cauză, mi se pare extrem de dificilă misiunea Platformei „DA”, pentru că ei sunt inițiatorii referendumului. Am impresia că din punctul acesta de vedere, Curtea Constituțională a oferit o șansă pentru Platforma „DA” să iasă din piață, să găsească o altă îndeletnicire politică pe potriva ambițiilor Platformei „DA”.”
Europa Liberă: Miza acestui plebiscit ar fi nu doar schimbarea procedurii de alegere a șefului statului, dar și lipsirea deputaților de imunitate, inclusiv micșorarea numărului lor în Parlament. Lipsirea de imunitate, de exemplu, nu este agreată chiar la toate casele şi sunt argumente grele la mijloc. În opinia dumneavoastră, pentru Republica Moldova această opțiune ar trebui folosită doar provizoriu, ca măsură „terapeutică”, sau trebuie „permanentizată”?
Platforma Civică „Demnitate și Adevăr” pentru alegerea directă a președintelui statului
Cornel Ciurea: „Solicitarea de a ridica imunitatea parlamentarilor, chiar de a o anula ca prevedere constituțională are drept scop asanarea scenei noaste politice, face parte din așa-numita retorică democratică care urmărește curățirea spațiului nostru politic. Totuși, am senzația că este mai curând o retorică democratică și nu are un sâmbure rațional această doleanță. Nu cred că problema ridicării imunității parlamentare este cu adevărat o problemă în țara noastră. Atunci când parlamentul dorește acest lucru, am văzut pe data de 15 octombrie că o face cu ușurință. Mai mult decât atât, am senzația că în condițiile noastre, lipsa imunității parlamentare poate să conducă la un interes mai special al partidelor politice pentru alte instituții importante ale statului, precum procuratura. Din punct de vedere al procesului democratic, această inițiativă nu schimbă mare lucru, dar pentru că face parte din arsenalul discursului democratic, este un instrument de discurs, de retorică politică, este greu să te opui unei asemenea inițiative. Până la urmă, ea va fi promovată cu osârdie de partidele politice, chiar dacă nu schimbă mare lucru.”
Europa Liberă: Cel mai recent sondaj de opinie, realizat la comanda Institutului Republican International, institut american, arată că 89 la sută din respondenți susțin alegerea președintelui prin vot direct. Și în general nu a existat sondaj de opinie, probabil, în ultimii ani relevanți, în care o majoritate, uneori copleșitoare a populației să nu se pronunțe pentru alegerea directă a șefului statului. De ce clasa politică a opus până acum, pe parcursul unui deceniu se pare, o rezistență impresionantă în fața acestei opțiuni, chiar dacă în retorică a cochetat uneori cu electoratul?
Cornel Ciurea: „Aveți dreptate, partidele politice au cochetat cu electoratul. Atunci când au considerat necesar au făcut apel la sprijinul popular, vorbind despre alegerea directă a președintelui. Cu toate acestea, din punctul meu de vedere, alegerea directă a președintelui în Republica Moldova doar complică lucrurile, întrucât creează un nou centru de putere, care este fortificat prin acest mandat oferit direct de popor, care va intra în luptă. Și am văzut acest lucru, au existat precedente în anii 90, va intra în luptă cu parlamentul. Or, având în vedere că Republica Moldova este marcată de un pluralism politic, de o confruntare a mai multe centre de putere, o confruntare de multe ori oarbă, care conduce la crize politice, adăugirea unui nou pol de putere, cel al președintelui, va amplifica doar lupta. Din această cauză cred că în sânul clasei noastre politice, în rândul comentatorilor, există o anumită rezervă față de ideea de alegere a președintelui. Dar logica jocului democratic impune cochetarea cu această idee, deoarece poporul o dorește și partidele politice, în anumite situații apelează la acest argument.”
Europa Liberă: Schimbarea procedurii de alegere a șefului statului va trebui să aibă efect și asupra prerogativelor pe care le are președintele? Pentru că – aşa cum pare evident - oamenii nu vor doar să aleagă, ci şi să aibă un preşedinte cu puteri sporite, suficiente pentru a se impune.
Cornel Ciurea: „Poate să se mai umble la constituție și să sporească nițel puterile președintelui, dar pot să rămână și cele existente. Esența regimului de sistem parlamentar nu se va schimba prea mult. Trebuie să remarcăm că, chiar și în condițiile noastre, un președinte ales de parlament are anumite împuterniciri care îl face să fie o piesă importantă în sistemul nostru politic. Din punctul meu de vedere, alegerea directă a președintelui nu impune în mod automat necesitatea modificării Constituției la capitolul împuterniciri.”
Europa Liberă: Vedeţi vreo posibilitate ca viitorul eventual referendum să aibă soarta celui din 5 septembrie 2010?
Cornel Ciurea: „Eu nu cred că referendumul va fi organizat, nu cred că Platformei „DA” i se va permite.”
Europa Liberă: Și atunci buchea legii se respectă formal?
Cornel Ciurea: „Cred că Platforma „DA”, prin organizarea unui referendum, va găsi un motiv plauzibil de a pleca din piață și de a schimba sedentarismul prozaic politic cu o activitate mai nomadă și mai nobilă precum este colectarea semnăturilor.”
Europa Liberă: Sunt câteva întrebări pentru omul care este chemat la referendum. E bine? E rău? Nu vor avea darul, aceste întrebări, mai mult să zăpăcească lumea, decât să o ajute să-şi exprime dorințele?
Cornel Ciurea: „Am citit ieri seara încă o dată întrebările și mi s-au părut extrem de complicate. Fără o explicație suplimentară nu poți să-ți dai seama despre ce este vorba, ce conțin aceste întrebări. Numărul mare de întrebări mi se pare o greșeală a Platformei „DA” și care induce mai multă confuzie decât claritate.”
