Ministerul Apărării Naționale primește în plus peste 100 de milioane de euro (500 de milioane de lei) la a doua rectificare bugetară pe anul acesta. Anunțul tocmai a fost făcut de premierul român, Victor Ponta, care a pregătit și alte cadouri de Ziua Armatei. România sărbătorește (din 1959) la 25 octombrie, eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupația hortiștilor unguri (1944), ocazie cu care defilează cu armamentul din dotare încerând să-și demonstreze forța.
Primul ministru este de asemenea mulțumit că la mai bine de 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, va fi inaugurat cimitirul românilor căzuți în Bătălia de la Stalingrad. Aventura lui Hitler spre inima Rusiei și celebra Bătălie de pe Volga au avut ca rezultat moartea, rănirea și disparația unui număr de peste 150.000 de soldați români din cei circa 250.000 cu care a participat România la campania germană din Rusia în vara și toamna anului 1942, prelungită până în iarnă.
În 25 octombrie la Rossoșka, în Rusia, va avea loc inaugurarea oficială a cimitirului dedicat soldaților români care au murit la Stalingrad acum 73 de ani. La Rossoșka, în apropiere de Volgograd se află deja necropole ale militarilor sovietici și germani, victime ale aceleiași bătălii.
Românii au plecat în 1942 pe frontul de Est alături de nemți, fără să fie bine echipați, fără să fi armament suficient și fără să anticipeze greutățile iernii.
Frica de Rusia nu s-a estompat, însă, nici până acum, după cum sugerează sondajele de opinie, care arată că 40 la sută dintre români se tem de eventualitatea unui conflict cu Rusia (CSCI, martie 2015). Pe fondul anexării Crimeei și a conflictului din Estul Ucrainei, guvernul a avut o tentativă de salvare a industriei de apărare, căreia i-a șters datoriile, fără să-i ofere contracte și fără să ducă la bun sfârșit anunțatul plan de privatizare a acesteia.
Ceea ce-i face pe români să se simtă în siguranță nu este înzestrarea armatei naționale, ci apartenența la NATO și scutul american antirachetă care va deveni funcțional până la sfârșitul acestui an, în ciuda amenințărilor Rusiei care spus că va amplasa baterii Iskander în Kaliningrad și bombardiere strategice Tupolev 22M3 în Crimeea.
Dincolo de scut, aproximativ 85 la sută din tehnica militară românească este îmbătrânită din toate punctele de vedere și peste 80 la sut resursele financiare dedicate Armatei Române sunt cheltuite cu salariile personalului. România nu și-a ținut angajament luat la aderarea în NATO de a avea un buget constant de apărare de peste 2%. Abia din 2017, s-ar putea respecta acest standard, potrivit unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Armata Română are 90.000 de angajați din care 75.000 de militari, 15.000, personal civil, 80.000 de rezerviști și 9 milioane de persoane apte pentru serviciul militar. România dispune de 1100 tancuri, marea majoritate de proveniență sovietică, peste 1500 de vehicule blindare, 129 de avioane de luptă, pete 80 de elicoptere, iar anul viitor sunt așteptate 12 avioane americane de atac de tip F-16.
Acest cifre nu sunt confortabile, fiindcă mare parte din tehnica militară românească este precară și n-ar putea fi folosită într-un eventual conflict armat. Experții americani care au vizitat România în ultimii ani i-au îndemnat pe oficiali să investească în armament clasic, explicând că scutul antirachetă n-ar putea face față unnei ofensive terestre, totuși improbabile, până la venirea aliaților.
