Linkuri accesibilitate

Pentru toată lumea de bună credință a fost evident că guvernul a vrut, în mod deliberat, să-i împiedice pe românii din diaspora să-și exercite dreptul la vot.

Fostul ministru de externe Titus Corlățean a fost chemat la Direcția Națională Anticorupție în legătură cu desfășurarea alegerilor prezidențiale din luna noiembrie a anului trecut. Corlățean și-a dat demisia după turul întâi fără însă a-și asuma răspunderea pentru gravele nereguli de la secțiile de vot din străinătate. Haosul de la primul tur s-a repetat la turul al doilea și ne amintim cu toții imaginile cu miile de oameni care formau cozi imense la consulatele și ambasadele României de la Paris și Londra, de la Chișinău, Roma și Berlin. În urma sezisărilor primite, Direcția Națională Anticorupție a declanșat o anchetă care începe să prindă contur prin audierea lui Corlățean. Pentru toată lumea de bună credință a fost evident că guvernul a vrut, în mod deliberat, să-i împiedice pe românii din diaspora să-și exercite dreptul la vot.

Tot atunci, imediat după alegeri, a început să se vorbească insistent despre necesitatea unei legi electorale care să prevadă votul prin corespondență și votul electronic. Și iată că a trecut aproape un an fără ca acest deziderat să-și găsească materializarea. Mai rău, votul românilor din diaspora a devenit pretext pentru răfuielile dintre partide. Comisia parlamentară ce avea sarcina să elaboreze o lege a votului prin corespondență n-a ajuns la nici un rezultat concret. Partidul Social-Democrat dă vina pe liberali deși în comisie social-democrații sunt majoritari. În fapt, aceștia din urmă au blocat toate încercările de rezolvare a problemei, încât din cele trei proiecte propuse nici unul nu a putut fi adoptat. Vedem așadar că partidul premierului Victor Ponta trage de timp iar scopul urmărit este foarte clar: dacă legea nu este promulgată până la începutul lunii noiembrie ea nu va putea fi aplicată la alegerile legislative de anul viitor. Social-democrații știu că diaspora votează, de regulă, cu actuala opoziție și vor să evite ca aceasta să câștige câteva mandate în plus.

E drept că nici despre liberali nu putem spune că s-au dat peste cap ca să impună legea pe agenda parlamentului. Au, cine știe, alte calcule și au considerat poate că nu merită să se angajeze într-un război de uzură. Din toată această poveste cel mai prost iese președintele Iohannis care a tot repetat, de un an încoace, că votul prin corespondență este pentru domnia-sa una dintre prioritățile absolute. A repetat-o și în vizitele sale în străinătate, în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții comunităților de români. E limpede că neîndeplinirea acestui proiect va fi pentru diasporă o mare dezamăgire. O dezamăgire pe măsura valului de entuziasm și de speranță care a însoțit în noiembrie 2014 rezultatul alegerilor prezidențiale.

XS
SM
MD
LG