Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova.

Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) – asociaţie care întruneşte unităţile administrativ-teritoriale, adică satele şi oraşele - a atras atenţia asupra a ceea ce a numit „blocaj total și întârzieri majore în implementarea strategiei descentralizării și în special a reformei finanțelor publice locale”. De fapt, este un semnal apăsat de alarmă şi pericol.

Despre motivele semnalului de alărmă în discuția cu directorul executiv al Congresului, Viorel Furdui.

Europa Liberă: Sunt îngrijorătoare constatările Congresului Autorităților Locale din Moldova despre modul în care se face sau, mai curând, este compromisă centralizarea și mai ales reforma finanțelor publice locale. Congresul a făcut un apel destul de tăios către autoritățile centrale să mai lase tonul declarativ și să nu se mai prefacă doar că realizează reformele în acest sens, prevăzute, altminteri, de legislație. Ce exact trezește îngrijorarea congresului, îngrijorarea celor care sunt responsabili de bunăstarea și dezvoltarea localităților?

Viorel Furdui: „Dacă analizăm situația care s-a creat în Republica Moldova, în special în domeniul administrației publice, și cea centrală, și cea locală, observăm că există niște disfuncționalități evidente. Orice domeniu am lua, justiție, lupta cu corupția, economie, ș.a.m.d., vedem că, practic, reformele nu merg, nu se mișcă înainte și există restanțe mari.

Una dintre cauze, în opinia noastră, este faptul că, la momentul potrivit, nu s-au pus prioritățile corect, și în special nu s-a atras suficientă atenție reformei administrației publice în general și a celei locale în mod special. Logica este foarte simplă: cineva trebuie să implementeze toate reformele pe care și le-a asumat Republica Moldova, dar, din păcate, această instituție, administrația centrală, nu face față sarcinilor la acest capitol.

Cu referire directă la ceea ce se întâmplă în domeniul administrației publice și domeniul descentralizării, trebuie să menționăm că, în pofida faptului că încă în 2012 a fost adoptată Strategia Națională de Descentralizare, a fost adoptat un plan de acțiuni cu foarte multe măsuri concrete care trebuiau să fie realizate până în 2015, suntem deja la finele anului 2015 și, în opinia noastră, peste 80 de procente din sarcini nu au fost realizate.

Aceasta ne trezește foarte mare îngrijorare, deoarece, în așa fel, noi discredităm complet această reformă a descentralizării, a administrației publice locale și, astfel, pericolul este încă mulți ani să nu ne mișcăm înainte în acest domeniu.”

Europa Liberă: De fapt, ce doresc pe puncte cei care poartă răspunderea pentru bunăstarea și buna funcționare a localităților? Ce se doreşte de la autorităţile centrale acum, în clipa aceasta, când, cum spuneţi şi dumneavoastră, există un risc major de discreditare, definitiv şi ireversibil, a reformei descentralizării?

Viorel Furdui: „Administraţia publică locală doreşte nişte lucruri deja simple. Noi nu mai dorim, iarăşi, declaraţii, alte strategii, alte planuri de acţiune, noi dorim nişte acţiuni foarte concrete, care demult sunt puse pe hârtie, care sunt menţionate în acelaşi plan de acţiuni, care sunt menţionate în planul de acţiuni de realizare a Acordului de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. Dacă vorbim în special, este ceea ce se referă la domeniul descentralizării financiare, autorităţile locale doresc mai multe instrumente de a influenţa lucrurile la nivel de localităţi. Aceasta înseamnă mai multe venituri, mai mare libertate de a le administra ş.a.m.d. Aici este cea mai mare problemă, deoarece până în prezent, practic, toate instrumentele încă sunt concentrate la nivel central. Şi cum am spus, administraţia centrală şi-a epuizat orice pârghii de a influenţa pozitiv.

De aceea, toate aceste instrumente trebuie să fie descentralizate, trebuie transmise către autoritatea publică locală. Autorităţile publice locale, în afară de aceasta, mai au nevoie de mult mai multă încredere, deoarece suntem într-o situaţie paradoxală: cetăţenii au cea mai mare încredere în autorităţile publice locale, iar cei de la guvernare nu au această încredere şi este o problemă mare, şi aceasta.”

Europa Liberă: Să concretizăm. Când este vorba, de exemplu, de înregistrarea şi evaluarea bunurilor imobile, când vorbim de stagnare, e un aspect al problemelor şi o cerere asupra căreia insistă congresul. Aţi putea să ne daţi un exemplu lămuritor cu privire la modul în care, din acest punct de vedere, din cauza stagnării, din cauza faptului că se bate pasul pe loc, bugetele locale pierd banii?

Viorel Furdui: „Da, sigur. S-au făcut nişte calcule chiar recent şi noi am demonstrat că, dacă autorităţile responsabile de domeniul respectiv, mă refer şi la Parlament, şi la guvern, ar fi respectat legea şi nu ar amâna permanent, în fiecare an, deja ultimii 10 ani, nu ar amâna implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile, ca exemplu, bugetele locale ar primi de 10 ori mai mulţi bani şi ar avea mult mai mari posibilităţi independent să rezolve aceste probleme. Şi este vorba, iarăşi, de faptul că se amână această evaluare sau nu se efectuează sistematic, deoarece urma încă, de la adoptarea noii Legi cu privire la bunurile imobile, să fie implementat un nou sistem de evaluare a bunurilor imobile.

Numai că de fiecare dată, în fiecare an, această implementare a acestui sistem se amână, din cauză că nu sunt bani în buget. Şi noi, în cazul dat, am venit cu nişte propuneri. Dacă legea are o astfel de prevedere că doar din bugetul de stat se face evaluarea, atunci de ce să nu descentralizăm acest proces? De ce să nu lăsăm autorităţile publice locale, care au această posibilitate, prin diferite proiecte, prin investirea propriilor resurse să meargă înainte, să se poată mişca înainte, să se asigure această evaluare, pentru ca ulterior să discute cu cetăţenii în privinţa serviciilor publice pe care trebuie să le primească în privinţa creşterii veniturilor la bugetele locale ş.a.m.d.?

Tot în această direcţie noi, iarăşi, venim cu nişte propuneri foarte concrete legate de modul cum este colectat impozitul pe venitul persoanelor fizice. În prezent acest impozit se colectează la locul de muncă al persoanelor fizice. Însă noi ştim că în Republica Moldova foarte multă lume domiciliază în alt loc decât cel unde munceşte şi, respectiv, beneficiază în satele şi oraşele în care locuieşte de servicii anumite – de iluminare stradală, de apă, canalizare ş.a.m.d. Şi de aceea ar fi logic, cum este făcut şi în alte ţări, ca impozitul acesta să se ducă la locul unde domiciliază persoana fizică.”

Europa Liberă: „O lipsă totală a voinţei şi interesului din partea guvernării de a avansa în domeniul descentralizării administrative şi consolidării autonomiei locale”, este un citat din acest apel. Ce vă face să credeţi că, în condiţiile de acum, deloc favorabile guvernării, cu corturi ale protestatarilor în stradă, un apel de genul acesta sau nişte cereri vor genera şi voinţă, şi interes, şi vor schimba lucrurile sau starea de lucruri în acest sens? Credeţi că mai e timp pentru a se preocupa guvernarea de autorităţile locale?

Viorel Furdui: „Suntem absolut de acord că situaţia actuală, chiar şi ceea ce se întâmplă şi pe piaţă, şi cu corturile demonstrează faptul că este nevoie de o schimbare, o schimbare de atitudine. Plus la aceasta, noi rămânem optimişti că s-ar putea, este posibilitatea de a schimba puţin situaţia spre bine, dar cu condiţia că factorii decizionali îşi vor da seama, cel puţin în al 12-lea ceas, că este nevoie de acţiuni foarte concrete. Repet, acţiuni care demult sunt discutate şi sunt cunoscute pentru toată lumea.

Noi considerăm că acum e posibil să existe o oportunitate foarte mare în această privinţă întrucât, cunoaştem cu toţii, Republica Moldova nu va primi în timpul apropiat finanţări externe. Respectiv, guvernarea va fi obligată să se orienteze spre anumite resurse interne care, în opinia noastră, există. Dar este nevoie de o mai mare atenţie şi un dialog sincer, şi o dorinţă de a face ceva pe această direcţie.”

Europa Liberă: Vă dorim succes și vă mulțumim pentru amabilitatea de a vă împărtăși punctul de vedere.

XS
SM
MD
LG