Linkuri accesibilitate

În prezent, noua ruta a migranților duce din Croația prin Slovenia, spre Austria sau Italia și mai departe, spre Germania și alte țări din vestul și nordul Europei.

Croatia închide temporara granita cu Serbia, Slovenia suspendă temporar traficul feroviar cu Croatia, iar România se pregătește să ceară fonduri europene suplimentare...

Croatia a închis șapte din cele opt puncte de control la graniţa cu Serbia pe o perioada nedeterminata, pentru a stăvili fluxul de migranti si refugiati, a anuntat Ministerul croat de interne. De miercuri si pina ieri, potrivit Ministerului de la Zagreb, 11 mii de oameni au intrat in Croatia din Serbia. Aceasta miscare a inceput dupa ce Ungaria a inchis granita sa cu Serbia, impiedicind astfel trecerea refugiatilor si migrantilor din Balcani catre tarile prospere ale Uniunii Europene.

Până la închiderea graniței, pe 15 septembrie, peste 200 de mii de refugiați și migranți au străbătut Europa în căutarea unui țări de azil, majoritatea luând ruta balcanică.

Din Croația, acum, noua ruta a migranților duce prin Slovenia, țară Schengen, spre Austria sau Italia și mai departe, spre Germania și alte țări din vestul și nordul Europei (Suedia în primul rând).

Inițial, după blocarea graniței ungare, premierul croat Zoran Milanovic anunțase că țara sa va permite, va facilita chiar, trecerea refugiaților dacă numărul acestora rămâne „limitat”. Cum fluxul de migranți și refugiați pare să fi depășit repede capacitățile Croației, guvernul de la Zagreb a închis temporar puncte de trecere cu Serbia iar Slovenia a blocat traficul feroviar. Tot temporar.

Autoritățile slovene au oprit deja un tren cu refugiati din Croatia si a intors 150 de oameni la Zagreb pentru ca nu aveau documentele de calatorie necesare.

Teoretic, refugiații s-ar putea reorienta și spre România, din Serbia, pentru a încerca de acolo să treacă în Ungaria și mai departe în Austria. Posibilitate anticipată de guvernul de la Budapestea care imediat după ce a închis granița cu Serbia a declarat că ar putrea prelungi, „pe o distanță rezonabilă”, gardul de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei cu România. Ceea ce a provocat o reacție dură la București și un schimb tensionat de declarații între premierii celor două țări.

Joi, la București, guvernul a dat o declarație de presă în care critică din nou intențiile Ungariei pentru că ridicarea „...unui gard, la granițele Ungariei cu vecinii săi, care să oprească fluxul de imigrani este neconformă cu normele Uniunii Europene.”

România, alături de restul țărilor est-europene din UE, se opune cotelor obligatorii pentru refugiați, poziție reafimată joi, de președintele Klaus Iohannis după ședința CSAT. Dar tot președintele a recunoscut că la reuniunea miniștrilor de interne europeni, de săptămâna viitoare, s-ar putea decide ca România să primească mai mulți refugiați decît s-a declarat dispusă.

„Este posibil ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, este un scenariu care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu care, cel puţin teoretic, este posibil, şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context”, a spus președintele Klau Iohannis, precizând că s-ar putea apela la fonduri europene pentru a finanța absorbția refugiaților.

XS
SM
MD
LG