Președintele Klaus Iohannis și-a structurat discursul care marchează începutul sesiunii parlamentare de toamnă pe trei paliere: situația precară a legislativului, ce trebuie să facă pentru a schimba lucrurile și mai ales în cât timp.
AMR trei ani: cât a mai rămas
Klaus Iohannis spune că aniversarea a 100 de ani de la Unirea din 1918 și preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene în 2019 ar trebui să găsească țara pregătită pentru aceste evenimente. În ce constă această pregătire nu este deocadată prea clar, dar președintele a promis să vină în fața Parlamentului „cu o serie de propuneri”. Până atunci, însă, a invocat necesitatea unui „moment zero” de la care „să pornească recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului și ca fundament al relațiilor sociale”. Adică politicienii să nu mai caute „vinovați” pentru situația actuală, ci să înceapă să schimbe lucrurile fără resentimente și liste cu țapi ispășitori.
Sarcini pentru Parlament
1) Ca un preambul la ceea ce-și dorește, Iohannis a lansat odată cu discursul său și „larga consultare” pentru reforma educației, la care să participe profesori, universități, sindicate, elevi, studenți, părinți specialiști, autorități, partide, instituții: „într-un termen de aproximativ doi ani, în urma acestui demers, se poate găsi un numitor comun, poate rezulta o viziune coerentă și o legislație cadru în acord cu aceasta, care să rămână aceeași dincolo de schimbările politice și în interiorul căreia să fie luate decizii de politici sau măsuri punctuale, indiferent cine se află la putere”.
2) Președintele a adus în discuție „poziționarea corectă” față de justiție, în contextul în care în Parlament există un curent important care urmărește schimbarea actualului Cod Penal în defavoarea anchetatorilor și în favoarea celor acuzați de corupție. „Respectul față de lege nu poate fi disociat de relația cu justiția”, a precizat Iohannis, reamintind intervențiile sale în momente în care „s-au produs derapaje. La finele mandatului său președintele român vrea ca pe „agenda preocupărilor opiniei publice corupția să nu mai figureze prima”.
3) „Parlamentul poate și ar trebui să se plaseze în centrul unui demers de asanare, simplificare și sistematizare a legislației din România”, a declarat Klaus Iohannis, invocând un studiu care demonstrează că 80% dintre români sunt nemulțumiți de legile din România pe care le consideră greoaie. Pentru ca toți deputații și senatorii să înțeleagă despre ce este vorba, președintele a explicat că legile trebuie făcute în așa fel încât pacientul să știe ce drepturi are și cât trebuie să plătească, investitorul să-și poată face un plan de afaceri pe 10 ani fără să-i fie teamă că regulile se schimbă peste noapte, cine vrea să-și plătească taxele să nu fie nevoit să se plimbe ore în șir de la un ghișeu la altul, iar elevul care intră în calsa I și părinții lui să știe de la început ce opțiuni are și ce examene urmează să dea în așa fel încât să aibă viitorul conturat pentru următorii 10, 12 sau 15 ani.
De ce nu mai merge așa
Președintele sugerează că e nevoie de o schimbare de paradigmă pentru ca țara să beneficieze de coerență legislativă, de legi mai bune și mai ales de stabilitate legislativă. Potrivit statisticilor prezentate de Iohannis, anul acesta vechiul Cod Fiscal a fost modificat de 13 ori, Legea educației, cea privind reforma în domeniul sănătății, Legea administrației publice locale și Codul Muncii au fost schimbate la interval de 2-3 luni sau chiar de 2-3 ori în aceeași lună.
În acest moment sunt în vigoare 14.000 de legi, ordonanțe sau hotărâri ale guvernului, după socoteala președintelui, care mai adugă că în total fostul Cod Fiscal a fost modificat de 135 de ori, Legea privind reforma în domeniul sănătății, de 114 ori, Legea administrației publice locale, de 38 de ori, Codul Muncii, de 28 de ori, legislația privind achizițiile publice, de 35 de ori. Klaus Iohannis a atras atenția că „în spatele cifrei sunt oameni”, iar viețile lor sunt afectate de permananta degringoladă din legislativul românesc.
