Linkuri accesibilitate

Sărbătoarea pe care o vom marca mâine, 27 august, este una dintre cele mai controversate din ultimii 24 de ani.

Sărbătoarea independenței Republicii Moldova pe care o vom marca mâine, 27 august, este una dintre cele mai controversate din ultimii 24 de ani. Niciodată până acum Ziua Independenței nu a găsit Moldova mai vulnerabilă. Chiar premierul Streleț a afirmat - e de presupus, după consultări cu experţii - că Moldova nu s-a confruntat cu o situație la fel de gravă din 1992 încoace. Declarația sa poate părea curajoasă, dacă nu ar suna ca o autodemascare a actualei Coaliții, care s-a aflat la guvernare în ultimii şase ani, beneficiind de un imens sprijin diplomatic și financiar din partea Occidentului. Ne poate spune dl Streleț de ce în aceste condiţii cu totul favorabile partidele care compun Alianţa de guvernare n-au fost în stare să facă din Moldova un loc bun de trăit, un loc din care să nu vrei să-ţi iei tălpăşiţa?...

Chiar și în acest context disperat, fără a avea încheiat un nou acord cu FMI – adică fără mijloace financiare indispensabile, prevăzute de altfel în bugetul pe 2015 – suntem bombardați cu știri despre dezmățul banditesc din acest stat. Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău către o firmă din Rusia, care nu a investit nimic în dezvoltarea acestuia, ci dimpotrivă a perceput taxe nejustificate de la pasageri, după cum arată o investigație a CNA, a fost ilegală și frauduloasă.

S-a mințit atunci când s-a decis concesionarea, au fost trucate datele, prezentându-se o gestiune în pierdere, pe când de fapt situația era cu totul alta. Firma rusă Avia Invest, care deține acum aeroportul, a făcut donații de 9,3 milioane de lei către clubul de fotbal „Milsami” Orhei al lui Ilan Shor. Aceeași firmă și-a majorat capitalul social cu 5 milioane de euro provenite, se presupune, din băncile devalizate gestionate tot de Shor. „Circuitul banilor în natură”, nu alta!...

Ca urmare a raportului CNA, contractul de concesionare a aeroportului ar putea fi reziliat, declară premierul Valeriu Streleț. Ne întrebăm însă cât de credibilă mai poate fi această decizie într-un moment politic sensibil, când guvernarea caută febril soluții pentru a calma nemulţumirile sociale? De ce nu este investigat furtul miliardului, de ce nu este demisă conducerea BNM, care și-a trădat misiunea de supraveghetor și regulator al sistemului bancar?

Pentru că, iată, Curtea de Conturi oferă noi informații despre huzurul nesimțit de la Banca Națională a Moldovei, unde șefii și-au luat prime uriașe a câte 35 de salarii lunare, plus alte facilități și „atenții” cu prilejul diferitor sărbători și bairamuri. Asta în timp ce sistemul bancar era devastat şi se spălau zeci de miliarde de euro ale mafiei rusești prin schema dezvăluită de cazul Magnițki.

În lipsa echipelor de mascați ale organelor de drept care să descindă în birourile unor instituții publice, populate de funcţionari corupţi, și la sediile unor oameni de afaceri până azi intangibili, apar noi dezvăluiri care ne arată că ilegalităţile din sistemul bancar continuă. Ai impresia că hoții nu doar au prins la curaj, dar chiar au intrat într-un delir al furtului, nu se mai pot opri, precum dependenții de cocaină, care au nevoie de o doză tot mai mare de drog. Nu-și iau măcar o pauză tactică, să mai aştepte să treacă criza, să se calmeze spiritele. Inflația, scumpirile la energie și la produsele de bază sunt aruncate, cinic, pe umerii populaţiei. Ar trebui instituită, urgent, o stare de alertă în sistemul bancar moldovenesc, căci numai un gardian foarte exigent l-ar mai putea salva şi asana.

După ce Thorbjørn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei, a tras un semnal de alarmă cu privire la starea de captivitate a statului moldovean, zilele trecute a vorbit în termeni la fel de severi şi Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, dl James D. Pettit, în cadrul unei emisiuni televizate, amintind de existența unui factor de influență situat în afara structurii legale a Republicii Moldova. Și acest factor toxic, extraconstituţional – ar trebui să adăugăm: alimentat şi încurajat de multiple laşităţi şi complicităţi politice – gripează funcționarea întregului mecanism al statului, şi în primul rând sugrumă justiţia.

Pe fundalul crizei care se adânceşte, Platforma Civică „Demnitate și Adevăr”, cea care a reușit să organizeze câteva impresionante acţiuni de stradă în primăvară și la începutul acestei veri, planifică noi proteste. Mitingul din 6 septembrie ar urma, în viziunea liderilor Platformei „DA”, să elibereze statul din captivitatea oligarhilor. Nu știm cum se va desfășura această manifestaţie, dar este clar că actuala guvernare sau forțele din umbra acesteia, care dețin controlul asupra a tot ce mișcă și suflă în Republica Moldova, nu se vor opri din jafuri până nu vor simți o puternică și constantă presiune populară.

De nemulţumirile cetăţenilor încearcă să profite însă şi opoziția pro-rusă. Partidul Socialiștilor și-a anunțat propriile acţiuni de protest în întreaga țară, începând chiar din 27 august, Ziua Independenței. Doar că Igor Dodon consideră că, pentru a ieşi din impas, Moldova ar trebui să fie condusă de şefi autoritari de tipul lui Putin și Lukașenka - doi dictatori pe care toată lumea îi detestă. Printr-un transparent procedeu de manipulare, Dodon „deplânge” sărăcia, dezmățul oligarhic, pierderea statalității și a neutralității (sic!) – le bagă pe toate în același coș –, dar nu spune nimic despre armata de ocupație din Transnistria și despre tendințele separatiste din autonomia găgăuză și din nordul republicii, alimentate de Moscova.

Așadar, vom avea în această toamnă o combustie protestatară încărcată cu sarcini și țeluri diferite. Platforma „DA” se vrea vârful de lance al mişcării anti-oligarhice, dorind să repună Moldova pe făgașul integrării europene. În timp ce opoziția pro-rusă încearcă să canalizeze mânia populară în favoarea rămânerii în sfera de dominație rusească – am zis „rămânerii” nu „întoarcerii”, pentru că regimul oligarhic din Republica Moldova este copia fidelă a modelului aplicat în Federația Rusă…

Ce să sărbătoreşti în aceste condiţii, se întreabă moldovenii? Declaraţia de Independenţă, adoptată acum 24 de ani, s-a mistuit în flăcările din Clădirea Parlamentului în ziua de 7 aprilie 2009 – o incendiere simbolică, despre care presa a scris că a fost pusă la cale de serviciile de securitate ale regimului Voronin. Şase ani mai târziu, actuala guvernare – opoziţia de atunci – a reuşit contraperformanţa să-i fure şi conţinutul, în timp ce ne vorbea, surâzător, despre integrarea europeană. Cum o va face şi mâine, de Ziua Independenţei.

XS
SM
MD
LG