Linkuri accesibilitate

Un interviu în exclusivitate cu premierul R. Moldova.

Europa Liberă: Este absolut clar: condiţia cea mai principală pentru restabilirea dialogului cu FMI, cu Uniunea Europeană ar fi să se ducă la capăt investigarea furtului bancar, să fie pedepsiţi vinovaţii. Cum aveţi de gând să îndepliniţi această condiţie?

Valeriu Streleţ: „Din primele zile de mandat sau chiar ore de mandat, am solicitat convocarea Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară. Pe data de 1 august, sâmbătă, am convocat acest comitet şi unul dintre subiectele care au fost discutate a fost faza a doua a investigaţiei pentru a identifica, în primul rând, cum au fost şi unde au fost, şi care au fost protagoniştii acestor fraude, adică unde au fost scoase resursele financiare.

La interviul acordat Europei Libere

La interviul acordat Europei Libere

După ce caietul de sarcini propus de către BNM a fost ajustat cu propuneri din partea membrilor Consiliului, la o distanţă de câteva zile, a fost aprobat şi, pe data de 10 august, Banca Naţională a Moldovei a anunţat licitaţia internaţională pentru selectarea unui consorţiu de companii care, pe de o parte, să investigheze unde au dispărut resursele care au fost scoase din aceste trei bănci, resursele financiare. Şi partea a doua: să întreprindă acţiuni de recuperare a acestora.

Eu sper foarte mult că procesul acesta, care oricum este sub auspiciile Băncii Naţionale a Moldovei, să decurgă cât mai repede şi să avem rezultate cât mai palpabile. Aceste acţiuni sunt sub auspiciile Băncii Naţionale a Moldovei. Din păcate, guvernul, Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară au un rol de entitate care analizează şi formulează recomandări. Această etapă noi am parcurs-o. Şi eu m-am străduit s-o trecem cât se poate de repede, ca să nu invoce Banca Naţională a Moldovei motive că nu s-a convocat Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară şi că nu a avut reperele respective. Sigur că tema aceasta este de o intensitate publică atât de mare, că eu nu-mi imaginez că Banca Naţională a Moldovei va mima cumva acest proces.”

Europa Liberă: Pe 22 septembrie ar trebui să vină Fondul Monetar Internaţional. Dumneavoastră credeţi că reuşiţi să ajungeţi la un acord cu FMI, dacă până atunci lucrurile nu vor fi clare cu această investigaţie, dacă până atunci nu vor fi demişi guvernatorul Băncii Naţionale, procurorul general, eventual, directorul de la CNA?

Valeriu Streleţ: „În primul rând, important este către data respectivă să fie semnat un soi de contract cu companiile care vor prezenta cele mai bune oferte pentru investigare. Evident că noi nu contăm pe miracole că până pe 22 septembrie aceste companii vor livra deja şi unele rezultate. De aceea, un semnal pentru partenerii de dezvoltare ar fi că a fost selectat consorţiul de companii, procesul a început. Şi deja vom vedea, în funcție de numărul de ore de lucru pe care le vor solicita companiile implicate în investigare, cam cât ar putea dura prima etapă – investigarea – şi apoi etapa a doua – recuperarea acestor resurse. Deci, acesta va fi un semnal clar că noi dorim să aflăm adevărul şi să ne mişcăm cât se poate de repede. Partenerii noştri de dezvoltare, FMI şi Banca Mondială, nu au formulat şi cred că nici nu ar fi corect din partea lor să formuleze solicitări tranşante de demisie a conducerii BNM.

Sigur că opinia mea personală este că BNM nu şi-a făcut cu toată diligența meseria, că BNM nu a uzat instrumentele pe care le-am avut şi le-am oferit. Fiindcă legislaţia financiar-bancară a fost modificată în ultimii trei ani de câteva ori. Şi în rezultat, cel puţin din iunie 2014, Banca Naţională a Moldovei a avut un instrument foarte eficient, adică toate ordonanţele BNM căpătau o putere executorie imediată.

De aceea, opinia mea este că la BNM se cer schimbări. De fapt, şi schimbări sistemice, şi de atitudine, dar, cred eu, şi schimbări de persoane. O vom decide împreună cu colegii noştri din Parlament, din cauză că nu e de competenţa guvernului să opereze modificări în structura conducerii BNM. Mandatele celor care conduc Banca Naţională a Moldovei sunt de o înaltă stabilitate, şi e bine să fie aşa, dar totodată trebuie să nu aibă absolut niciun fel de afilieri politice.

De aceea, îndată cum se va deschide sesiunea parlamentară, voi insista cu colegii noştri să facem lumină, să fie făcute audieri în plenul Parlamentului, să ascultăm încă o dată argumentele conducerii Băncii Naţionale a Moldovei. Întrucât consecinţele sunt dramatice, din păcate. Nouă toate problemele ne-au venit din sectorul financiar-bancar.

De ce au apărut aceste probleme? Urmare a corupţiei, urmare a nerespectării anumitor angajamente, acesta e deja un subiect secundar, la fel de important. Însă datorită devalizării din sectorul financiar-bancar, s-a depreciat moneda naţională, au migrat problemele în sectorul economiei, din cauză că au crescut brusc ratele de refinanţare a Băncii Naţionale, au crescut rezervele obligatorii, s-au scumpit enorm de mult creditele, economia a început să stagneze, a crescut inflaţia, au crescut preţurile. Respectiv, prejudiciul adus, prin prestaţia neconformă a Băncii Naţionale a Moldovei, statului per ansamblu este unul destul de măsurabil.”

Europa Liberă: De ce nu cereţi demisia guvernatorului?

În discuție cu Liliana Barbăroșie

În discuție cu Liliana Barbăroșie

Valeriu Streleţ: „Eu am cerut-o, până la numirea mea în mandat. Acum voi discuta cu partenerii din alianţă pentru a evalua care ar fi căile de resetare a Băncii Naţionale a Moldovei. Dar totodată să ţinem cont şi de faptul că Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială vorbesc despre o necesitate de protejare a Băncii Naţionale, o necesitate de protejare a ingerinţei politicului, de protejare a actorilor care sunt în conducerea Băncii Naţionale a Moldovei. Eu vreau să sper că nu se prezumă protejarea actualilor actori din conducerea Băncii Naţionale. Sper că această abordare vizează o perspectivă de viitor.”

Europa Liberă: Răspunsul dumneavoastră care e la întrebarea de ce domnul guvernator este până acum în funcţie?

Valeriu Streleţ: „Nu este pe câmpul guvernului această decizie. Ea este în câmpul de competenţă a Parlamentului. Şi cred că, după deschiderea sesiunii parlamentare, obligatoriu vor fi iniţiative de a organiza audieri.”

Europa Liberă: Mă bucur că aţi adus în discuţie Parlamentul. Faptul că Parlamentul a plecat într-o vacanţă destul de îndelungată, într-o situație...

Valeriu Streleţ: „Nu îndelungată, au plecat în ultima zi când era posibil să plece.”

Europa Liberă: Dar puteau să nu plece, în condiţiile în care există o criză pe care trebuie să o înfruntăm.

Valeriu Streleţ: „Puteau să convoace o sesiune extraordinară, dacă existau temeiuri. Însă odată învestit guvernul, odată ce subiecte de urgenţă deosebită încă nu erau pregătite şi coordonate cu partenerii noştri de dezvoltare, nu era momentul să convoace o sesiune extraordinară. Aceasta e opinia mea, ca fost deputat, care am fost şase ani în mandat.”

Europa Liberă: Tocmai de aceasta vreau să vă întreb, că veniţi de acolo, aţi fost mulţi ani în mandat, ştiţi cum funcţionează lucrurile. Nu aveţi senzaţia că aţi fost lăsat unul la unul să rezolvaţi problemele? Guvernul a fost lăsat să rezolve problemele restabilirii dialogului cub Uniunea Europeană, FMI, iar ei au plecat în vacanţă. Nu e straniu?

Valeriu Streleţ: „Nu voi încerca să invoc o eventuală iresponsabilitate a Parlamentului. Eu consider că Parlamentul şi-a făcut datoria în măsura în care a reuşit să şi-o facă, în limitele acelei majorităţi, care s-a constituit oficial pe ultima sută de metri, înainte de 30 iulie, au fost adoptate mai multe proiecte de legi, chiar şi în perioada când nu exista această majoritate oficial declarată. Noi ne vom strădui să le furnizăm celor din Parlament cât mai multe proiecte pentru începutul sesiunii de toamnă, în aşa mod ca, la revenirea din vacanţă, să poată munci cât mai eficient şi să acorde guvernului tot sprijinul.”

Europa Liberă: Să ne oprim mai detaliat la posibilitatea restabilirii dialogului cu Uniunea Europeană, cu Fondul Monetar Internaţional, cu Banca Mondială, cu toţi donatorii, în general. Înţeleg că dumneavoastră sunteţi optimist, dar trebuie să-l ascultăm...

Valeriu Streleţ: „Eu nu sunt optimist, sunt realist. Deocamdată e dificil de estimat cum vor derula aceste negocieri şi cât de pregătiţi vom reuşi să fim noi către 22 septembrie.”

Europa Liberă: Spusele domnului Thorbjørn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, v-au adus vreun semnal? Mulţi au interpretat acest articol de opinie a dumnealui, apărut, a propos, într-o publicaţie americană, nu europeană, ca fiind un punct de vedere general exprimat de Occident. Deci, ceea ce trebuie să facă guvernul: avem un stat captiv şi trebuie redat cetăţenilor.

Valeriu Streleţ: „Exact aceasta ne dorim şi noi.”

Europa Liberă: Cum?

Valeriu Streleţ: „Eu nu pot vorbi despre toatele elementele aşa-zisului stat captiv, însă sunt ferm determinat să-mi exercit mandatul meu de prim-ministru împreună cu cabinetul pe care îl conduc în strictă conformitate cu programul de guvernare. E obiectivul meu să nu le permit colegilor mei politicieni din conducerea partidelor, din Parlament, din guvern, să uite ceea ce am scris în programul de guvernare şi declaraţiile de acolo sau intenţiile de acolo să nu rămână doar intenţii. Să ieşim din acest cerc vicios.”

Europa Liberă: Nu trebuia de început cu nişte demisii? Pentru că e un fel de mimare parcă a luptei cu nişte interese, dacă nu începi cu demiterea celor pe care toată lumea îi găseşte responsabili.

Valeriu Streleţ: „Aţi analizat legile actuale referitoare la Procuratură, la BNM, la CNA ş.a.m.d.? Aceste demisii pot fi fie în bază benevolă, fie în baza unor probe incontestabile aduse acestor actori. Or, fiecare dintre ei consideră că îşi face datoria. Marea noastră problemă continuă să rămână şi sistemul judecătoresc, poate chiar, în primul rând, sistemul judecătoresc, din motiv că acesta este etapa finală de exercitare a legalităţii. Şi, cu toate carenţele sistemului de anchetă, ale Procuraturii, CNA, când prezintă o statistică de trimitere în judecată a dosarelor finalizate şi din aceste dosare doar o mică parte se încheie cu condamnări, aceasta ne pune în gardă.”

Europa Liberă: De aceasta PLDM a cedat justiţia ca responsabilitate altui partid?

Valeriu Streleţ: „Admiteţi o confuzie. Ministerul Justiţiei şi sistemul judecătoresc sunt două entităţi total diferite. Ministerul Justiţiei are nişte implicări minore. Noi până în august sau iulie 2014 am mers în linie cu prevederile programelor noastre pe care le aveam cu partenerii de dezvoltare, noi am adoptat un teanc întreg de legi, doar că nu se execută.”

Europa Liberă: Ambasadoarea unui stat european, Ingrid Tersman…

Valeriu Streleţ: „Ne-am întâlnit şi cu dumneaei. Şi suntem în relaţii foarte bune.”

Europa Liberă: Ambasadorul Suediei, Ingrid Tersman, a spus recent într-un interviu că trebuie să fie depolitizate, în primul rând, Banca Naţională, Procuratura Generală şi Agenţia Națională pentru Siguranţa Alimentelor. Ar fi un semnal pentru donatori că pot veni să ofere susţinere. De ce nu începe această depolitizare? Numirile care s-au făcut acum la guvern, la agenţii au arătat exact contrariul, că partidele continuă să-şi numească oamenii în funcţie, exact aşa cum doresc.

Valeriu Streleţ: „Sunt perfect de acord pe primele două entităţi şi nu doar aceste entităţi. Lucrul acesta e scris în programul de guvernare. Lucrul acesta este scris în acordul de alianţă. Imediat după revenirea din vacanţă a Parlamentului, voi veni în faţa colegilor mei şi le voi aminti că trebuie să demarăm într-o manieră foarte hotărâtă acest proces. Cât ţine de Agenţia Națională pentru Siguranța Alimentelor, este o entitate executivă şi ea va fi sub o monitorizare specială a mea, ca prim-ministru, deoarece este în subordinea mea directă. Aici îmi voi asuma toată responsabilitatea.”

Europa Liberă: Acum despre cum rezistă Republica Moldova financiar şi economic…

Valeriu Streleţ: „Noi nu vom avea probleme cu plata pensiilor, salariilor şi a altor prestaţii sociale în sectorul public în actualul an bugetar. Şi sunt sigur că ne vom strădui să menţine acest trend şi în viitorul an bugetar. Din păcate, până când nu vom avea deblocat suportul bugetar din partea partenerilor de dezvoltare, s-ar putea ca unele proiecte de investiţii în infrastructură să fie amânate, dacă nu găsim alte soluţii financiare. Fiindcă sunt şi alte soluţii financiare pe care le vom discuta public, într-un viitor destul de apropiat.”

Europa Liberă: Dar opţiunile altele care ar fi, dacă nu restabilim relaţia cu Uniunea Europeană, cu Banca Mondială, FMI?

Valeriu Streleţ: „Opţiunile altele sunt destul de dificile. Programul de privatizare ar trebui reanimat oricum, fiindcă ne-am convins că statul este un administrator destul de prost. Doar că aceste privatizări trebuie făcute într-o manieră absolut transparentă, cu stabilirea unor caiete de sarcini şi concursuri publice, care să nu provoace niciun dubiu cu selectarea celor mai buni investitori, care au nume şi reputaţie internaţională. Şi atunci eu cred că, prin programele de privatizare, noi am putea compensa anumite deficite de resurse financiare din buget şi ieşi pe o platformă de dezvoltare, graţie investiţiilor pe care le vor face deja entităţile private care vor participa la privatizări.”

Europa Liberă: Moldtelecomul, Calea Ferată? Care ar fi întreprinderile pe care guvernul se gândeşte că ar putea să le vândă?

Valeriu Streleţ: „Noi nu am discutat acest subiect. Dar vă asigur că partenerii de dezvoltare încurajează această atitudine. Ei cer să identificăm obiectele care trebuie cât mai repede transmise în administrare privată, să nu rămână statul administrator. Din cauză că aceasta generează fraude, pierderi şi nu aduce statului niciun venit.”

Europa Liberă: Când vom şti care sunt aceste întreprinderi?

Valeriu Streleţ: „Îndată cum vom lua decizii. Ele vor fi deschise, ele vor fi publice, vă promit cu toată deschiderea.”

Europa Liberă: Domnule Streleţ, sunteţi conştient cum poate fi interpretat din afară un mesaj de genul celui pe care l-aţi lansat odinioară, că trebuie să resetăm relaţia cu Rusia? Nu credeţi că ar putea fi interpretată ca un flirt cu Federaţia Rusă, un flirt asemănător cu ceea ce a făcut Tsipras, de exemplu, când nu avea acord cu FMI?

Valeriu Streleţ: „Pe dimensiunea comercial-economică, vă dau toate asigurările de rigoare că partenerii noştri de dezvoltare sunt interesaţi ca Republica Moldova să aibă o relaţie normală cu Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Dar Federaţia Rusă nu acceptă o relaţie normală şi cu UE, şi cu Federaţia Rusă…

Valeriu Streleţ: „De aceea şi zic: pericol de flirt nu există. Noi avem toate încurajările din partea partenerilor că: „Dacă puteţi valorifica potenţialul acordurilor pe care le aveţi cu Federaţia Rusă, valorificaţi-le”. Iar noi avem cu ei Acord de comerţ liber, care, din păcate, este violat de către Federaţia Rusă. Noi avem Acordul general cadru de parteneriat strategic şi dezvoltare, care a fost actualizat în vara anului 2012. Ambele suntem state-membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

De aceea, prin prisma relaţiilor comercial-economice, noi ar trebui să facem totul ca să normalizăm relaţiile sau să răspundem, în caz că nu găsim limbă comună, cu acţiuni simetrice, care sunt justificate, din punct de vedere al dreptului internaţional. Dorinţa de a ne pedepsi cumva şi a ne apropia s-ar putea finaliza cu o îndepărtare şi mai mare a Republicii Moldova, din punct de vedere comercial-economic de Federaţia Rusă. Eu sper că aceste argumente să fie auzite şi înţelese.”

Europa Liberă: Dar nu veţi lăsa Republica Moldova, la un moment dat, să-şi caute şansa în Federaţia Rusă, dacă nu reuşeşte pe partea occidentală?

Valeriu Streleţ: „Republica Moldova va reuşi pe partea occidentală. Din motive că acesta este vectorul nostru strategic de dezvoltare, este linia roşie care trece prin programul de activitate a guvernului. Vom avea actualizat acum Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere. Dar nu există nicăieri nicio prevedere care să restricţioneze dreptul Republicii Moldova ca, prin integrarea europeană, să aibă o cooperare cât se poate de productivă cu alte pieţe din alte regiuni ale lumii, fie Egipt, fie Federaţia Rusă sau altele.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG