Linkuri accesibilitate

Interviu cu Elena Zubcov, şefa laboratorului de hidrobiologie şi ecotoxiocologie al Academiei de știinţe de la Chișinău.

Elena Zubcov: „Astăzi, dacă ne uităm la tot Nistrul, de la Naslavcea până la Palanca, în zona orașului Soroca, Nistrul este cel mai poluat, microbiologic și cu substanțe organice care pot provoca pericol pentru sănătatea omului. Când volumul e mai mare de apă și viteză este, atunci și procesele de epurare și diluare sunt mai bune.”

Europa Liberă: O cauză a faptului că Nistrul este așa poluat sunt aceste baraje.

Elena Zubcov: „Sunt barajele celea care au stăvilit apa și ea nu mai vine la nivelul care trebuie să fie. Noi trebuie să obținem 200 de metri cubi pe secundă, dar avem 130-135 de metri cubi, și mai puțin. Se înțelege că nivelul apei e mult mai scăzut și chiar diluarea substanțelor care se revarsă e mult mai mică. Când apă e puțină, și viteza de diluare e mică.”

Europa Liberă: Practic, e o apă stătută, bâhlită, cum se zice în popor?

Elena Zubcov: „Da, așa este. Ați fost cu o săptămână în urmă aici la Soroca, ați văzut ce se făcea? Nu ați fi stat aici, vă spun. Acum seara noi stăm și se simte mirosul apei. Când e stagnare, aici nu poți sta, aici e ca într-un veceu părăsit – acesta e adevărul… Puteți veni când va fi nivelul apei scăzut și veți vedea.”

Europa Liberă: Dar spuneți-ne, vă rog, în ce măsură problema e cauzată de tot ce înseamnă Soroca și ce vine din amonte?

Elena Zubcov: „La dânșii parțial epurarea lucrează, dar anume că în zona aceasta de la Moghiliov-Podolsk până aici, cea mai murdară apă e aici. Eu înțeleg că și partea aceea aruncă deșeuri, nu spun că numai Soroca, dar zona aceasta, practic, nu are stație de epurare. Și aici e baltă. Când ești mai jos de Soroca, fără cizme și fără mască, și fără mănuși eu nu mă apropii de apă. După aceasta prelucrez totul cu alcool, toată vesela etc.”

Europa Liberă: Acum, dacă ne ducem pe malul Nistrului, vreo trei pescari stau cu undița în Nistru. Aceasta ce înseamnă? Spuneți-ne, vă rog.

Elena Zubcov: „Aceasta înseamnă că oamenii nu înțeleg ce fac. Eu nu mai spun de calitatea peștelui prins. Și la mine se uită ca la un om nesănătos. Eu încep a le lămuri că e pericol, deși înțeleg că peștele se prelucrează, înțeleg că peștele se fierbe, peștele se prăjește. Și în peștele nostru acum nu avem acele concentrații de metaluri pe care pe-am avut în trecut, când lucrau toate întreprinderile. Dar poluarea apei cu substanțe… dacă tot ce este în veceu se duce în apă… Și tot ce se mai prelucrează, tot ce se face se duce în Nistru, cum poate să fie el curat?! Debitul apei, volumul apei e mai mic, apa nu curge atât de repede, dar cantitatea apelor reziduale crește, că oamenii tot mai mult și mai mult folosesc apă și, bineînțeles, trebuie să fie așa. Înainte stație de epurare măcar proastă era, acum ea nu există. Practic, apa se duce direct.”

Europa Liberă: Acest focar se duce așa până la Dubăsari la următorul baraj. Și acolo e tot așa? În ce măsură ele se diluează?

Elena Zubcov: „În Dubăsari se acumulează majoritatea reziduurilor. Aceasta e o salvare pentru apa pe care noi o folosim la Chișinău, deoarece majoritatea suspenziilor acestea se acumulează de la Camenca până la Goian intensiv. O parte rămâne și la Cocieri, am în vedere la barajul Dubăsari. Dar ceea ce se întâmplă în Dubăsari acum, că totul se depune, e foarte rău. Aici era nisip, acum nu este nisip. Și am spus la televizor, când a fost inundația cea mai mare, ultima, în 2008, eu m-am bucurat că am găsit nisip aici. Adică tot ce a fost s-a spălat. Să nu dea Domnul în fiecare să fie câte o inundaţie de felul acesta, dar să fie un val de apă care se numeşte „apa pescarului”, care spală, adică viitură de primăvară. Aceasta e ceea ce facem noi înaintea Paştilor. În natură este aşa proces, se topeşte zăpada şi merge val mare de apă care curăţă tot ce s-a bucşit în iarnă. Dar noi nu le avem acum, deoarece apa o stopează acolo şi fac acumulări.”

Europa Liberă: Puţină lume a fost la dezbatere la Soroca. Problemele de mediu nu sunt aşa de populare, cum ar veni.

Elena Zubcov: „Ele, de obicei, la finanţare sunt ultimele pe listă. Deoarece pentru ecologie nu se dau bani astăzi. Şi sănătatea omului nu o poţi calcula în bani, nu întotdeauna poţi da dovada impactului asupra sănătății. Şi de aspectele de apreciere a riscurilor, de evaluare a lor, la noi în ţară nu se ocupă nimeni. Noi facem investigaţii ştiinţifice. Eu sunt cercetător ştiinţific, nu sunt persoană care ia decizii, nu sunt persoană care construieşte, eu sunt persoană care poate bate în clopot și să spună: „Oameni buni, faceţi ceva, fiindcă vă dăunaţi singuri vouă, vă otrăviţi singuri pe voi”. Eu pot face noi şi noi investigaţii, care demonstrează schimbările, că nu întotdeauna apa transparentă e curată. Eu spun aceasta tuturor din jur – şi la televiziune, şi la ministere. Sunt membră a comisiilor moldo-ucrainene, unde sunt cea mai vulnerabilă pentru toţi, deoarece le arăt desene, tabele, fotografii. Când nu vine apa aceasta, nivelul apei scade şi totul rămâne pe mal, se distruge râul, se murdăreşte singur pe dânsul, aceasta se numeşte poluare secundară. Când dumneavoastră serviți ceva prea mult, începe să vă doară burta, vă intoxicaţi, deși nu aţi mâncat ceva alterat, dar aţi mâncat două kilograme de mere, se începe intoxicarea cu mere, care nu e otravă, de exemplu, un pahar de vin şi o căldare de vin. Aşa şi în râu, una e când râul e sănătos şi curge repede, se revarsă, el se curăță, că sunt organisme care curăţă apa. Alta e când apă nu este şi tu încă o arunci.”

Europa Liberă: Ce a rămas în râu după două decenii, când s-a înrăutăţit situația?

Elena Zubcov: „Erau peste 100 de specii de peşte, dar acum sunt în jur de 30. Producţia organismelor planctonice, care se află în stratul apei, şi fito- şi zooplanctoane, adică şi plantele mărunte, care nu se văd cu ochiul liber, şi organismele care sunt filtratori, care dau viaţă râului, producţia lor de la Naslavcea până la Otaci e aproape de zero. Coeficientul de epurare trebuie să fie 1, dar noi avem 0,01, acestea sunt numai nişte nuanţe care vorbesc despre procesele care se petrec în râu. Şi acesta este fluviul principal din care luăm apă potabilă.”

Europa Liberă: Puteţi să ne spuneţi dacă există o soluţie? Cum o vedeţi?

Elena Zubcov: „Eu văd o soluţie. În primul rând să se uite la râu şi guvernanţii, şi comunitatea civilă, toţi omenii, dar să se uite ca la un organism viu şi organism care este comun între noi şi Ucraina. Şi să semnăm acordul moldo-ucrainean, Moldova l-a semnat şi l-a ratificat, dar Ucraina numai l-a semnat şi nu l-a ratificat. Acesta va fi un mic ajutor, 10% ce ne vor permite măcar să fie comisii comune care să vină aici să vadă că nu numai „Stiopa” e de vină, dar şi „Ion” e de vină. Până nu vom face ceva comun, nu vom rezolva problema aceasta.”

---------------

„AICI este Europa Liberă” este o campanie a postului Radio Europa Liberă/Libertatea în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Progamul ONU pentru dezvoltare Moldova, şi Asociaţia Presei Independente. Partener media - postul de televiziune Canal Regional.

Pentru a afla în ce zi suntem în localitatea Dvs ori pe aproape accesați harta interactivă a comunităților în care vom face tabără pe parcursul unei zile întregi.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG