Linkuri accesibilitate

BERD, Victoriabank, stomatologul germano-român și ultimele trei guverne de la Chișinău


Moldova, Victoriabank, logo

Moldova, Victoriabank, logo

Experţii cer din nou transparentizarea acţionariatului din băncile moldoveneşti.

Lichidarea celor trei bănci devalizate nu este singura problemă bancară de pe agenda guvernului Streleţ care şi-a anunţat drept prioritate imediată restabilirea relaţiei cu FMI. Acest guvern va avea de rezolvat şi o problemă legată de Victoriabank – a treia ca mărime instituţie financiar bancară moldovenească cu acţionariat incert – mai bine zis de acuzaţiile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, unul din acţionarii de la Victoriabank, că guvernul de la Chişinău i-ar fi blocat, prin acţiuni „deliberate şi cinice” intenţia de a procura şi alte acţiuni la această bancă. Valeriu Streleţ a promis luni să elimine blocajul. Cât de sigură este intenţia?

Pe lângă faptul că e unul dintre principalii investitori din Republica Moldova, BERD mai e şi proprietară a15 la sută din acţiunile Victoriabank, o instituţie al cărui acţionar majoritar ar fi, cu o cotă de 39 la sută, o companie din Cipru condusă de un stomatolog germano-român. Zilele acestea, BERD a cerut printr-o scrisoare publică o adunare extraordinară a acţionarilor acestei instituţii, în încercarea „de a restabili guvernarea corporativă a acesteia”. Consiliul respectiv nu se mai întruneşte de aproape un an, după ce o instanţă judiciară de la Chişinău i-a suspendat competenţele, în mod abuziv, aşa cum consideră acţionarul. La mijloc ar fi conflictul dintre managementul Victoriabank în frunte cu Natalia Politov-Gangaş şi consiliul de administraţie.

BERD a îndemnat acum ceilalţi acţionari (cei mai mari fiind Aalpha Bank din România (12,5%) şi Victor Ţurcan, cu 10,45%) să i se alăture în demersul de a convoca totuşi consiliul într-o şedinţă extraordinară.

Cu o lună mai devreme, prim-vicepreşedintele BERD, Philip Bennett, acuzase guvernul de la Chişinău, într-o scrisoare adresată premierului interimar de atunci, Natalia Gherman, că i-ar fi blocat intenţia de a-şi majora, până la 50%, participaţia în Victoriabank. Nemulţumirea conducerii BERD fusese provocată de un amendament, operat la legislaţie de guvernul Gaburici, care a dus la blocarea tranzacţiei. BERD pretindea în scrisoarea din iulie că autorităţile de la Chişinău au fost informate despre intenţia sa de a achiziţiona acţiuni pe 3 aprilie, iar cu 5 zile mai târziu guvernul a făcut mişcarea calificată de instituţia financiară internaţională drept „deliberată şi cinică”. Autorul modificării a fost Stephan Bride, ministrul democrat al economiei, dar acesta fusese sprijinit şi de Anatol Arapu, ministrul liberal-democrat de la finanţe.

BERD mai spunea atunci, prin vocea prim-vicepreşedintelui său, că aceste acţiuni pun sub semnul întrebării angajamentul autorităţilor moldovene de a încerca să rezolve criza privind supravegherea sectorului bancar.

Solicitat astăzi să comenteze subiectul, premierul Valeriu Streleţ a afirmat că amendamentul ce a scandalizat BERD va fi în curând anulat:

„Sper să reuşim să anulăm aceste impedimente şi BERD să aibă o prezenţă mai robustă în sistemul bancar din Republica Moldova", a menţionat premierul.

Ministerul Finanţelor a şi pregătit un proiect care ar trebui să anuleze amendamentul lui Bride, doar că acesta va putea fi examinat abia la revenirea parlamentului din vacanţă.

Noul scandal bancar, chiar dacă de proporţii inferioare celui care s-a încheiat cu anunţarea deciziei de lichidare a trei bănci, inclusiv cea considerată de sistem, adică Banca de Economii, le oferă experţilor motive în plus pentru a reitera cu voce şi mai puternică o mai veche solicitare a lor: transparentizarea acţionariatului în băncile moldoveneşti. Până acum, câteva guverne s-au angajat să rezolve problema, dar nu au reuşit nici măcar să convingă că ar avea „bune intenţii” în acest sens, nu tocmai şi capacitatea să scoată la iveală proprietarii din bănci. Este şi punctul de vedere al lui Ion Preaşcă de la mold-street.md:

„Răul se face uşor, rapid şi pe tăcute. Dar iată de corectat e mai greu. Eu cred că ar fi extrem de necesară şi o investigaţie acum: de văzut de ce s-a promovat atunci atât de rapid amendamentul, de ce acest lucru s-a întâmplat fără avizul CNPF şi al BNM. Este o chestiune gravă şi ar trebui să aflăm din vina cui s-a blocat o tranzacţie majoră care ar fi adus şi un pic de credibilitate sectorului bancar. Pentru că BERD poate imprima o astfel de credibilitate. Acum, ministrul finanţelor a pregătit un amendament prin care va fi anulat acel amendament. De unde această incoerenţă? Dacă s-a luat atunci o decizie argumentată, de ce se schimbă macazul acum? Facem lucrurile doar de dragul finanţatorilor? Aşa pare.”

Publicaţiile de la Chişinău care au scris primele despre acest subiect, printre ele MoldStreet.md, susţin că, potrivit unor surse din cadrul guvernului, tocmai acest blocaj a fost „ultima picătură” care a împlut paharul răbdării finanţatorilor, după care ei au anunţat, pe rând, că suspendă sprijinul financiar pentru Republica Moldova.

Chiar dacă guvernul Streleţ va reuşi să adune suficient sprijin în Parlament pentru a anula amendamentul, experţii au mari îndoieli că acest lucru va ajuta guvernul să obţină blocarea finanţării FMI. Totuşi, anularea ar putea fi un următor semnal bun, după cel trimis prin anunţarea deciziei de a lichida băncile devalizate, şi nu de a le naţionaliza, aşa cum păreau să vrea anterior guvernanţii.

XS
SM
MD
LG