Linkuri accesibilitate

Vlad Filat cere acum ceea ce a lăsat baltă când era prim-ministru: un nou program cu FMI


În 2012, guvernul Filat eșua în aducerea transparenței cerute de FMI în sectorul bancar. Trei ani și un miliard de dolari mai târziu, liberal-democratul vrea din nou program cu Fondul.

În urma unei analize, echipa ”Politigrafului” a ajuns la concluzia că poziția lui Vlad Filat față de relația cu FMI a fluctuat în ultimii ani în funcție de interesele de moment ale politicianului sau de circumstanțe necunoscute, pe care acesta nu le face publice. Testul cu Politigraful arată că poziția lui Vlad Filat oscilează între indicațiile: „Interesul poartă fesul, Demagogia – pălăria” și Vara (2015) nu-i ca Iarna (2012-13). Sunteți de acord cu această concluzie? Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.

„Vă vorbesc nu din auzite sau din citite, ci din experiență proprie, deloc ușoară”, le spunea jurnaliștilor Vlad Filat, la 9 iulie, descriind colaborarea cu FMI din perioada când era prim ministru.

Liderul principalului partid al pe atunci plănuitei alianțe de guvernământ spunea că negocierea „imediată” a unui nou program de colaborare cu FMI trebuie să fie prioritatea noului guvern. Liberal-democratul a repetat îndemnul în Parlament, pe 30 iulie, la învestirea guvernului Streleț, care a și trimis o solicitare la FMI.

Republica Moldova se confruntă cu dificultăți la acumularea veniturilor bugetare și acoperirea cheltuielilor, după ce mai mulți donatori au oprit ajutoarele, considerând iresponsabilă finanțarea bugetului moldovean „pe ușa din față, în timp ce sume mari de bani publici se pierd pe ușa din spate prin fraude și corupție în sectorul bancar, după cum s-a exprimat directorul de țară al Băncii Mondiale, Alex Kremer.

În aceste condiții, un program nou cu FMI ar fi „vital” pentru Republica Moldova, ar fi „un certificat de sănătate necesar unei ţări ca să ofere credibilitate pentru restul partenerilor de dezvoltare ce acordă finanțare”, a spus Vlad Filat.

El a invocat „experiența proprie”, numai că această experiența arată că tocmai guvernul condus de Vlad Filat admitea pierderea „certificatului de sănătate”, la sfârșitul lui 2012 începutul lui 2013.

La sfârșitul lui 2012, guvernul Filat rata finalizarea cu succes a programului de colaborare cu FMI aflat în derulare la acea vreme și renunța la ajutoare de aproximativ 76 milioane de dolari pentru că nu-și îndeplinise angajamentele. Unul din angajamentele cheie neîndeplinite era să aducă transparență în sectorul bancar, pentru a putea fi cunoscuți și monitorizați adevărații proprietarii ai băncilor moldovene.

În consecință, colaborarea Republicii Moldova cu FMI s-a diminuat treptat, întrerupându-se în primăvara lui 2013.

Vlad Filat nu a explicat public cauzele nereușitei de a aduce transparența în sectorul bancar, în condițiile negociate cu FMI.

FMI, la rândul său, nu a renunțat niciodată la această cerere. Dar de atunci și până astăzi s-a adăugat încă una: să se elucideze furturile petrecute între timp, mai ales la Banca de Economii (BEM) și să se găsească soluție în privința BEM, așa încât banca furată să nu mai reprezinte o amenințare pentru întregul sistem financiar moldovean.

Fără îndeplinirea acestor solicitări, un nou program de colaborare este puțin probabil. În plus, experții FMI cu care s-a aflat în contact fostul premier Chiril Gaburici au recomandat privatizarea BEM. Dar Vlad Filat nu este de acord nici de data aceasta cu punctul de vedere al FMI. A cerut, dimpotrivă, ca BEM să fie naționalizată.

În noiembrie 2012, guvernul Filat cerea unei misiuni FMI să amâne „cu câteva luni” încheierea programului de colaborare de trei ani, pentru că nu reușise „din cauze tehnice” să „introducă toate „ajustările necesare pentru atingerea obiectivelor programului” în valoare de 500 de milioane de dolari.

Printre „cauzele tehnice” se număra eșecul „adoptării amendamentelor legislative în vederea transparenței depline și dezvăluirii celor care dețin controlul în ultimă instanță asupra băncilor”.

În februarie 2013, urma să aibă loc o nouă misiune pentru a verifica „îmbunătățirea transparenței în sistemul bancar”, despre care FMI spune că este „imperativă în fața riscurilor care apar în sistemul financiar și recentelor tentative de preluare a băncilor”. Dar în lipsa progreselor, misiunea era amânată, FMI repetându-și cererile față de autorități, dar anunțând la scurt timp că programul cu Republica Moldova va fi închis, fără ca aceasta să mai primească ultima tranșă de ajutoare de aproximativ 76 de milioane de dolari.

„Riscurile” din sistemul financiar semnalate de FMI se refereau la atacurile raider asupra băncilor, care au afectat Moldova Agroindbank, Victoriabank şi Banca de Economii și care au rămas neelucidate. Dar ceea ce urma să se întâmple depășea cu mult proporțiile atacurilor raider.

Presa a speculat că, la sfârșitul lunii mai, guvernul Filat care fusese între timp demis, dar rămas cu împuterniciri de guvern în exercițiu adopta o hotărâre prin care statul își micșora cota de acțiuni la BEM în favoarea unor investitori din Rusia. Decizia a fost reconfirmată în cursul verii de următorul guvernul plenipotențiar, guvernul Leancă, la pachet cu concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău tot unor investitori ruși. Cedarea acțiunilor a fost prezentată ca soluție de recapitalizare a băncii și salvare a ei de la colaps.

Tranzacția prin care pachetul de acțiuni ale statului la BEM se micșora de la 56% la 33% a ieșit la iveală abia în toamna lui 2013.

După întreruperea programului de colaborare cu Republica Moldova, FMI și-a trimis o misiune de monitorizare post-program, în septembrie 2013, care constata „diluarea cotei guvernului” la banca de Economii. FMI spunea că, în ciuda acestui lucru, „guvernul trebuie să asigure o reprezentare puternică în consiliul BEM pentru a asigura apărarea interesului public”.

Un an mai târziu, guvernul Leancă ajungea la concluzia că BEM a fost stoarsă de lichidități și este în pragul colapsului, împreună cu Banca Socială și Unibank. Guvernul adopta, în secret, în preajma alegerilor parlamentare din noiembrie 2014 decizia de garantare a ajutoarelor de aproape 10 miliarde de lei pe care Banca Națională urma să le acorde și le-a acordat celor trei bănci. Decizia a fost desecretizată și dată publicității abia în aprilie anul acesta. Următorul guvern, guvernul Gaburici, a garantat alte asemenea ajutoare, ridicând suma totală garantată de guvern la aproape 15 miliarde de lei.

Aceste ajutoare vin din rezervele Băncii Naționale și sunt numai garantate de buget. Autoritățile n-au decis încă dacă le transformă în datorie publică, care va trebuie rambursată de contribuabili. Dar instituțiile financiare internaționale consideră că aceasta va fi soluția. Un studiu al FMI din luna mai anticipa că datoria publică moldoveană va înregistra anul acesta o creștere spectaculoasă.

Fostul ministru de finanțe Veaceslav Negruță, proaspăt director de programe la organizația Expert Grup, estima într-un studiu luna trecută că Republica Moldova poate rata anul acesta ajutoare de câteva miliarde de lei, sau aproape 10% din veniturile bugetare, dacă nu ajunge la un acord cu FMI. „Pentru orice ţară în tranziţie, cu o economie în dezvoltare, înseamnă foarte mult să aibă un acord cu FMI”, a spus Europei Libere, Veaceslav Negruță, care a fost ministru de finanțe în guvernele Filat și guvernul Leancă din septembrie 2009 până în iulie 2013. „Este important mai ales în felurite situații de criză, când un asemenea acord îi oferă guvernului o foaie de parcurs, îl leagă de un plan anti-criză pe care trebuie să-l implementeze”, a spus Negruță.

Chiar dacă a fost realizat doar parțial, fostul program de colaborare cu FMI, a contribuit în mod esențial la întărirea stabilității bugetare a Republicii Moldova, după cum estima chiar fostul premier Vlad Filat. Într-un interviu cu Europa Liberă, el spunea că, grație acestui program care a durat aproape trei ani, „nu avem nevoie de finanţare din partea Fondului Monetar Internaţional” pentru că „suntem în deplină capacitate bugetară”.

Astăzi, după alți aproape trei ani fără program cu FMI, Republica Moldova a închis cercul, ajungând din nou în criză, după furturile de la BEM. Le putea preveni sporirea transparenței în sectorul bancar pe care o ceruse FMI guvernului Filat? Răspunsul nu este evident.

Astăzi Vlad Filat pledează din nou pentru un program cu FMI, dar de data aceasta are o opinie divergentă în privința privatizării BEM. „Această bancă trebuie și urmează a fi naţionalizată. Urmează să a fi întreprinse toate acțiunile ca această bancă să aibă activitate”, declara Filat la 10 iunie.

Prin urmare, echipa Politigraf este de părere că poziția lui Vlad Filat față de relația cu FMI fluctuează în funcție de interesele de moment ale politicianului sau de circumstanțe necunoscute, pe care acesta nu le face publice. Rezultatele testului cu Politigraful îi plasează poziția între indicațiile: „Interesul poartă fesul, Demagogia – pălăria” și „Vara (2015) nu-i ca Iarna (2012-13)”.

XS
SM
MD
LG