Linkuri accesibilitate

Experţi anticorupție spun că majorarea lefurilor judecătorilor trebuia să vină la pachet cu un mecanism de responsabilizare.

Amânarea deasă a ședințelor de judecată şi remiterea frecventă a dosarelor la rejudecare continuă să fie o problemă a actului de justiție din Republica Moldova. Câțiva experți au analizat procesele ce se întind cu anii, evaluând şi felul în care magistrații şi-au făcut treaba în 2014, an în care au intrat în vigoare salariile majorate, iar concluzia lor e că ajustarea lefurilor, fără un mecanism de responsabilizare a judecătorilor, nu a dus la îmbunătățirea stării de fapt.

Petru Popovici şi-a căutat dreptatea în instanță mai bine de cinci ani, timp în care dosarul a fost remis de trei ori de la Curtea de Apel şi Curtea Supremă de Justiție şi invers. Dosarul lui e unul considerat ordinar – de partajare a averii. El spune că este dezamăgit de sistemul judecătoresc, deoarece procesul ar fi durat prea mult, iar unii magistrați ar fi fost influențați:

„Așa la noi e justiția. Au luat o hotărâre că mi-am pus mâinile în cap. Un judecător în sala de judecată m-a văzut o dată, mă dusesem cu niște documente acolo, mi-o arătat din deget şi mi-a spus: „Eu am să iau o hotărâre că ai să te căiești toată viața”. Așa drept în față mi-a spus. Eu nici Bună ziua nu i-am dat lui, dar el m-a recunoscut. Nu știu de ce mai lucrează el în justiție”.

Avocatul acestuia, Petru Guzun spune că are litigii de muncă ce au durat şi opt ani, iar un proces între vecini se rejudecă a treia oară în instanța de apel şi durează mai bine de nouă ani.

Sorina Macrinici de la Centrul de Resurse Juridice, una dintre autoarele studiului realizat sub egida Asociaţiei Promo Lex, spune că numărul dosarelor trimise la rejudecare a scăzut în ultimii ani, totuși e încă destul de mare. Cam fiecare a treia cauză civilă este trimisă la rejudecare, în cazul celor penale ponderea este de 2/3.

Sorina Macrinici

Sorina Macrinici

„Amânarea deasă a ședințelor de judecată a fost şi reclamată de avocați şi de părți, şi constatată ani de-a rândul. Pentru aceasta în 2012 a fost modificat Codul de Procedură Civilă, taman pentru a le da judecătorilor niște instrumente, pentru a nu permite amânarea atât de frecventă a ședințelor şi s-a stabilit nişte reguli stricte. Spre exemplu, data până la care pot fi prezentate toate probele, în caz contrar acestea nu vor fi acceptate de judecător. Problema este că instanța nu aplică instrumentul dat”.

La fel în 2012, afirmă Sorina Macrinici, amendarea legii a permis judecătorilor să pregătească dosarul spre examinare fără a chema părțile, solicitând anumite informații în scris. Acest model este aplicat foarte pe larg în țările din Vest, iar pentru examinare sunt organizate una-două ședințe, mai spune experta. Chiar dacă au trecut trei ani de atunci, Sorina Macrinici zice că nu a întâlnit astfel de situații, de unde a dedus că judecătorii nu întotdeauna se prezintă bine pregătiți la ședințe.

Experta anticorupție Mariana Kalughin spune că majorarea lefurilor judecătorilor trebuia să vină la pachet cu un mecanism de responsabilizare.

Mariana Kalughin

Mariana Kalughin

„Există o formulă notorie a corupției: corupția este egal cu monopol, plus discreție, minus responsabilizare. Ceea ce ține de discreție, acest lucru îl poți influenta, de exemplu, prin crearea unor condiții de muncă deosebite, de salarii adecvate. Problema e că dacă nu tratezi echilibrat acest sector şi oferi multe garanții, inclusiv pachete sociale impunătoare, însă nu asiguri responsabilizarea acestor persoane, aceasta nu va duce la diminuarea riscurilor de corupție, ci va duce la creșterea valorii mitei”.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, are o altă versiune despre procesele care durează:

„Eu aş vrea să spun că, în opinia mea, calitatea s-a îmbunătățit dimpotrivă, dar totodată s-a mărit şi numărul de dosare examinate, s-a mărit numărul dosarelor cu aplicarea pedepselor privative de libertate, în sensul că s-au agravat pedepsele. Nu este vina judecătorului - judecătorul este un arbitru - , avocații câteodată nu sunt pregătiți sau procurorul nu prezintă probe, iar judecătorul este obligat să mai amâne. Mai sunt situații care se numesc expertize. De exemplu, cea grafoscopică durează jumătate de an, poate şi mai mult. Eu nu neg faptul că sunt şi din vina judecătorilor, dar aş vrea să spun că s-au luat măsuri foarte drastice față de judecătorii care tergiversează”.

Potrivit lui Victor Micu, CSM a stabilit în urma unei analize că instanțele din Chișinău, Ialoveni şi Anenii Noi sunt cele mai aglomerate, aici, admite el, calitatea actului de justiție are de suferit. Anume aici au fost redistribuite unele posturi luate de la judecătoriile raioanele unde se depun mai puține dosare. Un alt factor obiectiv al examinări de lungă durată, mai adaugă președintele CSM, este părăsirea în ultimii ani a sistemului de zeci de jucători. Însă Victor Micu dă asigurări că situația se îmbunătățește.

XS
SM
MD
LG