Ultimul an a adus câteva premiere istorice în lupta pentru egalitate a minorităților sexuale, cunoscute și sub abrevierea LGBT. În luna mai 2015, Irlanda a devenit prima țară din lume unde căsătoriile cuplurilor de același sex au devenit legale în urma unui referendum – în toate celelalte aproximativ 20 de țări unde există egalitate conjugală, la ea s-a ajuns prin decizii parlamentare sau judecătorești.
Ceva mai devreme, spre sfârșitul anului trecut, Estonia a devenit prima dintre fostele republici sovietice care legalizează parteneriatele sau uniunile civile ale cuplurilor de același sex. Așa se face că Rusia, unde legislația anti-gay este la modă, are acum nu una, ci două vecine unde cuplurile gay sunt recunoscute – cealaltă, Finlanda, a făcut chiar un pas înainte anul acesta, alăturându-se colegelor sale nordice Islanda, Norvegia, Suedia, Danemarca în recunoașterea deplină a căsătoriilor gay.
Mai aproape de noi a avut loc altă premieră: în luna martie, Parlamentul sloven a aprobat legea care recunoaște căsătoriile persoanelor de același sex. Slovenia a devenit astfel prima țară din ceea ce unii numesc „fostul bloc estic” care asigură egalitatea conjugală.
Europarlamentara Tanja Fajon, politiciană social-democrată slovenă, este una din personalitățile europene care promovează cel mai fervent drepturile minorităților sexuale, nu doar în țara sa, ci în întreaga UE și în lume. În vârstă de 44 de ani, Tanja Fajon este vice-președinta așa-numitului Intergrup LGBT din Parlamentul European, o structură care traversează spectrul politic și sprijină drepturile minorităților sexuale. Într-un interviu telefonic, Tanja Fajon ne-a vorbit mai întâi despre „pasul înainte” făcut de Slovenia prin adoptarea noii legi a familiei, care pune pe picior de egalitate perechile hetero- și homosexuale.
Tanja Fajon: „Sunt foarte mândră că Slovenia a făcut acest pas important, care este până la urmă un pas înspre respectarea drepturilor fundamentale ale omului. A fost o zi foarte importantă, venită la după ce am parcurs o cale foarte, foarte lungă, iar lupta tot nu s-a încheiat. În trecut am avut în Slovenia mai multe încercări de a ajunge la egalitate pentru persoanele LGBT, mai ales atunci când la putere s-au aflat guverne de stânga. În urmă cu aproximativ doi ani am avut un referendum asupra legii familiei, care, din păcate, nu a reușit.
Dar acum, un nou guvern, care este din fericire un guvern cu orientare de centru-stânga, a reușit să treacă (prin parlament) legea egalității conjugale. Sigur, legea își are adversarii ei, dar eu cred că până la urmă nu vor fi nici un fel de surprize.”
Europa Liberă: Cum de tocmai Slovenia a făcut asemenea progrese, dintre țările fostei Iugoslavii și fostului bloc comunist?
Tanja Fajon: „Trebuie să spun că societatea slovenă, deși trăiește geografic în spațiul fostei Iugoslavii, este destul de deschisă. Dar, pe de altă parte, realitatea este că încă nu avem personalități publice slovene care să-și recunoască pe față orientarea sexuală LBGT. Asta este deocamdată ceva ce se acceptă și este perceput pozitiv mai ales în mediul urban, dar în zona rurală a Sloveniei - acolo mai avem încă mult de lucru, trebuie să mai discutăm cu oamenii, să fim mai deschiși. Așa că (adoptarea legii) este doar un început, dar este un început foarte bun.”
Europa Liberă: În Parlamentul European sunteți membră într-o structură de promovare a drepturilor LGBT. Cum funcționează ea?
Tanja Fajon: „Eu sunt într-adevăr vicepreședinta „intergrupului” din Parlamentul European pentru drepturile LGBT. Noi urmărim într-adevăr constant ce se întâmplă în statele membre ale UE și doar în UE, ci și dincolo de granițele noastre. Noi monitorizăm dacă există violări ale drepturilor, cum se pot îmbunătăți legile referitoare la minoritățile sexuale și ce mai este necesar de făcut.”
Europa Liberă: Privind harta Europei, încotro se îndreaptă acum lupta pentru egalitatea minorităților sexuale?
Tanja Fajon: „Cu cât ne îndreptăm mai spre sud, chiar și în spațiul fostei Iugoslavii, dinspre Slovenia spre Balcani, din Europa centrală spre Europa de sud-est, este evident că realitățile referitoare la LGBT sunt mai conservatoare și de aceea rămân mai multe lucruri de făcut.
În regiunea de unde vin eu, de la Slovenia spre sud, în Balcanii de vest, nu există nici un fel de egalitate în drepturile populației LGBT. Sunt oameni care încă sunt obligați să se ascundă, există violențe, sunt mereu informații despre incidente neplăcute... Dar cred că în fiecare an reușim chiar și în acele țări să facem câte un pas înainte. Dacă luăm în considerare de exemplu așa-numitele marșuri ale mândriei gay - în trecut în Serbia, de pildă, au fost violențe, dar apoi am avut în sfârșit o manifestare pașnică, și cred că anul acesta va fi la fel.
Așadar, cred că pas cu pas mergem înainte și reușim să consolidăm respectarea acestor drepturi în țările UE. La fel de adevărat însă este că mai sunt regiuni unde din cauza istoriei, a mentalităților, a particularităților culturale mai sunt multe lucruri de făcut.”
