Linkuri accesibilitate

Un interviu cu fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Neagruță (Timpul).

Ziarul Timpul publică un interviu cu fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Neagruță, condamnat recent la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul Sandulachi. Întrebat de ce i-a plătit acestuia 400 de mii de euro, fără a aștepta decizia Curții Supreme de Justiție, Negruță a spus că documentul pe care l-a semnat era plin cu factologii despre șanse investiționale ratate, pierderi morale și materiale, şi practicile CEDO. „Există lucruri în care un om cu educație în economie, chiar dacă este șef, se conduce de formulările specialiștilor din alte domenii, cum ar fi, în acest caz, dreptul.”, a spus fostul ministru.

Autorul interviului, Pavel Păduraru a mai încercat să afle dacă este posibil ca furtul de la Banca de economii să se fi făcut fără știrea guvernatorului Drăguțanu? Răspunzând, Negruță a menționat că Banca Naţională are cea mai directă implicare în tot ce s-a întâmplat la BEM. Fără acordul guvernatorului, nu ar fi fost posibil nimic. Este cel puţin stranie insistenţa acestuia de a aştepta o decizie de la guvern prin care să se permită creditarea băncilor cu probleme de către BNM sub garanţia guvernului, a precizat Veaceslav Negruţă.

Portalul Independent.md îl citează pe James George Jatras, directorul Iniţiativei Parteneriatul Estic din cadrul Institutului American în Ucraina, care a comentat în publicația americană Forbes furtul miliardului din băncile moldovenești. Fostul diplomat remarcă „lipsa de tragere de inimă” cu care autoritățile au contractat compania americană Kroll. În opinia sa, nu mai puţin impresionantă decât însuşi furtul este neruşinarea manevrelor pe care politicienii moldoveni le-au făcut pentru a-și ascunde urmele, încercând să acuze investitori privaţi de pierderea fondurilor. Jatras scrie în comentariul său că pierderile de la BEM sunt rezultatul jafului de peste 20 de ani. Autorul este de părere că din perspectiva partidelor aflate în prezent la putere, integrarea europeană este interesantă ca idee ce face posibilă atragerea electoratului proeuropean, procesul de integrare europeană fiind considerat doar „o sursă de fonduri de ajutorare şi împrumuturi”, notează fostul diplomat.

Jurnaliștii de la portalul Mold-street scriu că toate companiile din regiunea transnistreană ar putea rămâne fără licenţe. Camera de Licenţiere a retras opt licenţe pentru diferite activităţi unor întreprinderi din regiunea separatistă, iar în cazul altor şapte companii licenţele au fost prelungite, notează autorii. Cu toate acestea, continuă jurnaliştii, autorităţile separatiste o amplă campanile de propagandă în care susţin că autorităţile de la Chişinău au înaintat cerinţe suplimentare pentru prelungirea licenţelor. În material este citat Eduard Hadei, director adjunct al Camerei de Licenţiere, care spune că preocuparea companiilor din stânga Nistrului este de fapt alta, acestea dorind în continuare să beneficieze de facilităţile acordate de Guvern în 2005 şi să nu plătească taxe în bugetul Republicii Moldova, pe când, în contextul semnării Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, toţi agenţii economici trebuie să se înregistreze ţi să plătească taxe, a menţionat Eduard Hadei.

XS
SM
MD
LG