Linkuri accesibilitate

Evoluții economice alarmante în regiunea transnistreană (Economist).

Comentatorii continuă să analizeze manifestaţia unionistă de sâmbătă de la Chişinău. De această dată, Cornel Ciurea scrie pentru portalul „Politicon” că mişcarea unionistă a devenit mai insistentă, în timp ce guvernarea pare inertă şi neştiutoare cum să reacţioneze. Declararea liderului Platformei Acţiunea 2012, George Simion, drept persoană indezirabilă în Republica Moldova a fost o acţiune clară de descurajare a mişcării unioniste, mai scrie Ciurea. În continuarea articolului său, el încearcă să explice de unde s-au luat toate astea. „Ofensivă unionistă” porneşte, la părerea sa, de la o premisă geopolitică pe care o promovează în ultimul timp unii comentatori români şi anume: Rusia va fi blocată la Nipru, iar Ucraina de Vest şi Republica Moldova (cu tot cu Transnistria) va intra în zona de influenţă euroatlantică”. „Însufleţite de un optimism debordant, unele grupuri de presiune din România ar vrea să transforme pesimismul lui Băsescu din aprilie (când a spus că „pentru noi, totul este pierdut acum în Republica Moldova”) într-o primă cărămidă a unei noi victoria – când nu ai şanse să câştigi prin mijloace democratice recurgi la destabilizări, antrenezi haosul controlat şi începi o nouă partidă în care vrei să joci, de data asta cu albele”, scrie autorul.

Revenirea, acum două săptămâni, din autoexilul de la Moscova a lui Renato Usatîi este comentată de Petru Bogatu în editorialul său din „Ziarului Naţional. Acesta s-a arătat mirat, la sosire, că nu i s-au pus cătuşe chiar pe aeroport. Petru Bogatu crede că a jucat teatru. „A revenit Renato Usatîi fără să ştie că nu va fi băgat la zdup? În niciun caz. …cineva la Chişinău i-a oferit garanţii că nu-l paşte nicio primejdie. Că se poate implica fără frică în luptele politice. Iar îngrijorarea lui din aeroport a fost prefăcătorie curată”, scrie Bogatu, care vorbeşte în continuare despre existenţa unui târg: „Până la proba contrarie, aceasta poate fi singura explicaţie plauzibilă a faptului că autorităţile de la Chişinău au început de la o vreme să se poarte cu mănuşi cu favoritul ascuns al Kremlinului. Nu-i exclus ca cineva în vârful piramidei să fi hotărât să sacrifice Bălţiul, dând oraşul pe mâna lui Usatîi, pentru a-l îmbuna astfel pe Putin”, mai notează Bogatu.

Decizia Kievului de a supune unui control fiscal toate operaţiunile comerciale dintre Moldova şi Ucraina este comentată de Victor Ciobanu în „Ziarul Naţional” în felul următor: Guvernul Ucrainei a inclus Republica Moldova în lista ţărilor off-shore. Dacă ţara vecină, care nu-i tocmai un model de economie performantă, a luat această decizie, cum credeţi că vom fi trataţi de celelalte ţări europene? Ce să zic? Am râvnit acest statut, am fost insistenţi, perseverenţi şi l-am obţinut”, menţionează autorul. Editorialistul încearcă să ofere răspuns la întrebarea „Ce înseamnă de fapt această zonă gri?”. „Asta înseamnă un off-shore nedeclarat. O ţară fără economie. Pentru că nu e nevoie de ea. Nu e nevoie de industrie, producere, agricultură performantă etc. Pentru că asta e bătaie de cap – să investeşti zeci de mii de dolari ca să creezi un loc de muncă”, notează Victor Ciobanu.

Urmare a unei vizite la Chişinău, analistul român Iulian Chifu face în editorialul său de pe deschide.md, următoarele observaţii: „Răzvrătirile Chișinăului sunt reale, sunt profunde, ca și preocupările pentru spolierea bugetului de stat și avutului deponenților băncilor în cea mai celebră afacere revenită în prim plan. Iar preocuparea populației și neîncrederea cronică e dublată doar de lipsa speranței. În cine să te încrezi? Ce forțe politice, ce oameni, ce referințe morale sau profesionale pot constitui stâlpii de bază ai societății? O problemă majoră care reproduce și zbaterile de la București, altfel, în ceea ce privește falimentul partidelor politice. Doar că aici există un DNA, chemat insistent de cetățenii de la Chișinău să treacă Prutul. În timp ce la Chișinău, partida pro-rusă și eurasiatică abia așteaptă oportunitatea ca amprenta corupției să rămână doar la pro-europeni pentru a propune alternativa satului fără câini, fără reguli, cu un tătuc care decide tot, cine e anchetat, cine fură liber, cine e intangibil, cu un sistem oligarhic al rivalităților și bătăliilor pentru controlul instituțiilor statului și cu foarte puțin stat. Și fără nici o reformă, dacă se poate, pentru că status quo-ul asigură suficiente resurse viitorilor potentați ai zilei ce propun drumul Uniunii Euro-asiatice.

„Ziarul de Gardă” face trimitere la o investigaţie realizată de jurnalişti scoţieni de la portalul „Business New Europe” ce vizează fraudele din sistemul bancar al Republicii Moldova. Jurnaliştii au pornit propria anchetă după ce au depistat în raportul Kroll, făcut public de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, mai multe firme scoţiene fictive. “Dacă raportul făcut de detectivii americani îl făcea vinovat de furtul de la Banca Socială, Banca de Economii şi Unibank pe Ilan Shor şi alte persoane neidentificate, atunci investigaţia scoţienilor demonstrează şi legătura omului de afaceri Vladimir Plahotniuc în „furtul secolului””, scrie Ziarul de Gardă. Potrivit sursei, Republica Moldova este percepută ca o gaură bancară neagră.

Reporterii săptămânalului „Economist analizează evoluţii economice „tot mai alarmante” din regiunea transnistreană. „După ce în luna februarie a anunţat despre reducerea salariilor şi pensiilor cu 30%, acum administraţia de la Tiraspol nu le poate achita nici pe acestea”, scriu autorii. Jurnaliştii fac trimitere la declaraţia făcută de responsabila de finanţele regiunii, Elena Ghirjul, în cadrul unei şedinţe operative a executivului de la Tiraspol. Potrivit ei, „autorităţile au reuşit să achite doar jumătate din salariile bugetarilor pentru luna aprilie”. Totodată, exporturile regiunii au scăzut cu 26% de la începutul anului, iar situaţia continuă să se înrăutăţească, precizează Economist.

Victoria Dodon publică pe portalul „Anticorupţie” al Centrului de Investigaţii Jurnalistice un interviu cu Daniel Morar, fost procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din România. El a declarat că statele care au avut performanţă în domeniul anticorupţie sunt statele care şi-au lăsat magistraţii să-şi facă treaba fără implicarea politicului care “are întotdeauna propriile interese şi tentaţia de a intra în treburile Justiţiei”. Întrebat ce ar trebui să se întâmple în Republica Moldova pentru ca, aşa cum e în România, să înceapă lupta cu demnitarii corupţi, Daniel Morar a răspuns: „Exact ceea ce s-a întâmplat în România. Mai întâi, trebuie să-ncepeţi, să se înceapă de undeva. Aveţi o instituţie anticorupţie. Din punctul meu de vedere, cea mai performantă agenţie anticorupţie ar trebui să fie una condusă şi formată din procurori. Nu ofiţeri de poliţie, nu investigatori”.

XS
SM
MD
LG