Linkuri accesibilitate

Interviu cu ambasadorul moldovean la Kiev.

Aflat în vizită la Kiev, primul ministrul Chiril Gaburici a convenit cu președintele Petro Poroșenko și premierul Arseni Iațeniuk ca Republica Moldova și Ucraina să se ajute reciproc în eforturile de integrare europeană și de rezolvare a conflictelor separatiste. Tot la Kiev, Gaburici s-a întâlnit și cu fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, care este acum consilier al președintelui Poroșenko. Potrivit unui comunicat al guvernului moldovean, Saakașviliar fi spus despre premierul moldovean că o „speranță” pentru întreaga regiune în lupta cu corupția. Valentina Ursu a stat de vorbă cu ambasadorul Moldovei la Kiev Ion Stăvilă.

Europa Liberă: Domnule ambasador, vă rugăm să ne vorbiți despre vizită fulger, pe care a efectuat-o premierul Chiril Gaburici la Kiev și despre importanța acesteia.

Ion Stăvilă: „În cadrul întrevederilor care au avut loc și cu președintele Ucrainei Petro Poroșenko și cu premierul Arseni Iațeniuk, și cu alți factori de decizie de aici, de la Kiev, a fost făcută o evaluare a stadiului actual al relațiilor bilaterale și trasate niște perspective. S-a vorbit despre importanța dezvoltării în continuare, extinderii și aprofundării cooperării în domeniul comercial-economic, fiind invocat în acest sens Acordul de Asociere, semnat de ambele țări, cu Uniunea Europeană, care creează un cadru favorabil și deschide perspective noi, mai largi, de dezvoltare a cooperării în domeniul comercial-economic și de promovare a reformelor.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să înțelegem mesajul pe care l-ar fi transmis președintele ucrainean domnul Poroșenko premierului moldovean Chiril Gaburici, spunând că Moldova poate conta pe suportul, pe sprijinul Ucrainei în realizarea intențiilor de modernizare a țării? Ce sprijin poate oferi Kievul pe această dimensiune?

Ion Stăvilă: „Ucraina poate oferi un sprijin substanțial Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Concret, la ce s-ar reduce acest sprijin?

Ion Stăvilă: „În transmiterea experienței pe care Ucraina o acumulează acum în promovarea reformelor. Cred că este evident și se văd și de la Chișinău acele elemente noi care au intervenit în politica de la Kiev, inclusiv în ceea ce privește invitarea unor membri ai guvernului din exterior, mai ales în ceea ce privește echipele de reformatori care s-au constituit aici, sunt câteva grupuri formate din experți cu cunoștințe teoretice, dar și cu experiență practică. Am în vedere în primul rând echipa ex-președintelui georgian Mihai Saakașvili, cu care premierul, de altfel, a avut o discuție foarte consistentă la care a participat întreaga echipă, cu viceminiștri și adjuncți din alte structuri de stat de la Kiev, în cadrul căreia s-a relatat pe larg despre ceea ce fac, ce face această echipă aici, în Ucraina.”

Europa Liberă: Și ce face la modul concret, să vedem dacă această practică poate fi cumva preluată și de către autoritățile de la Chișinău?

Ion Stăvilă: „Experți din această echipă a lui Mihail Saakașvili practic sunt în foarte multe structuri guvernamentale de stat, este un ministru al sănătății și sunt câțiva viceminiștri, la Justiție, la Interne, adjunct al procurorului general, un adjunct al Centrului de Combatere a Corupției și în alte structuri care, de altfel, au fost prezenți la întâlnire.”

Europa Liberă: Aceste persoane au reușit să diminueze nivelul de corupție care se atesta și în Ucraina?

Ion Stăvilă: „Sarcina cea mai importantă pentru ei este să efectueze reforma, să facă schimbările, transformările necesare și în perspectiva apropiată urmează să își lanseze activitatea acest Centru de Combatere a Corupției care încă nu s-a format definitiv, nu s-a constituit în întreaga sa componență. Și atunci vom vedea și rezultate în ceea ce privește combaterea corupției. Dar combaterea corupției este, să zicem așa, pasul următor după efectuarea transformărilor de rigoare.”

Europa Liberă: Bănuiesc că s-a vorbit și despre ceea ce se întâmplă la hotarul moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean. Or, tot mai insistent autorităţile de la Tiraspol vorbesc despre o aşa-zisă blocadă economică şi din partea Chişinăului, şi din partea Kievului pentru regiunea separatistă transnistreană. A fost acest subiect inclus pe agendă?

Ion Stăvilă: „Desigur. S-a discutat foarte mult despre procesul de reglementare a conflictului transnistrean şi impactul acestui conflict asupra securităţii din regiune. Ambele părţi au reiterat disponibilitatea de a coopera strâns şi în continuare, în vederea promovării procesului de reglementare, iar în ceea ce priveşte aşa-zisa blocadă şi izolare a regiunii, este mai degrabă un mit, deoarece nu există în realitate niciun fel de blocadă. Dimpotrivă, s-a discutat despre modul în care am putea să ajutăm populaţia din regiune, pentru că cel mai mult s-a vorbit despre interesele populaţiei, ale oamenilor de rând din această regiune, care suferă şi din cauza unui conflict nesoluţionat, dar şi din cauza crizei economice, social-economice care a afectat puternic regiunea. Și s-a discutat despre modul în care şi Ucraina, şi Republica Moldova ar putea în mod practic să sprijine populaţia din această regiune, inclusiv agenţii economici care sunt foarte mult interesaţi în promovarea exporturilor, bunurilor produse în această regiune, având în vedere că acesta este un venit important pentru bugetul local, pentru pensii. De aceea, urmează ca în perspectiva apropiată să fie elaborat un mecanism eficient de organizare a controlului în comun la frontiera moldo-ucraineană pe sectorul central transnistrean, astfel încât să putem facilita şi sprijini agenţii economici din regiune să-şi promoveze exporturile şi să continue importul de bunuri necesare în regiune.”

Europa Liberă: Sunt capabile cele două state, Republica Moldova şi Ucraina, să-şi asigure securitatea în regiune de unele singure, ţinând cont şi de acest conflict care durează mai mult de un an între Ucraina şi Federaţia Rusă?

Ion Stăvilă: „Acţionând împreună şi într-o interacţiune strânsă în sensul asigurării securităţii regiunii, sigur că putem conta pe nişte rezultate mai bune. Dar, evident, noi de unii singuri nu vom putea asigura pe deplin această securitate. De aceea, avem nevoie şi în continuare de sprijinul partenerilor noştri externi, inclusiv în primul rând Uniunea Europeană şi Statele Unite, care, judecând după declaraţiile publice făcute de liderii occidentali, sunt disponibili să ne ajute pe noi, şi Republica Moldova, şi Ucraina, ca să depăşim aceste ameninţări şi sfidări la adresa securităţii noastre.”

Europa Liberă: Un subiect al discuţiilor a fost şi cel care ţine de securitatea în domeniul energetic. Ce s-a discutat concret la acest subiect?

Ion Stăvilă: „S-a discutat despre modalităţile de unificare a potenţialului de care dispun ambele ţări în domeniul energetic.”

Europa Liberă: Cum poate fi sincronizat sistemul energetic al Moldovei şi Ucrainei?

Ion Stăvilă: „Faptul că şi Ucraina, şi Republica Moldova au devenit de mai mult timp membri ai Comunităţii Energetice Europene ne ajută să ne aliniem la standardele europene în acest domeniu. Și să întărim această interconexiune în domeniul energetic cu ţările europene, astfel încât să putem profita din plin de posibilităţile pe care le are Uniunea Europeană, ţările europene de a ne ajuta în soluţionarea problemelor energetice, în asigurarea securităţii energetice a ţărilor noastre.”

Europa Liberă: Domnule Stăvilă, şi pentru că această vizită a premierului moldovean la Kiev are loc înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Riga, s-a discutat şi despre documentul final al acestui aranjament regional care, de fapt, nu se referă direct la aspiraţiile de integrare europeană ale statelor care fac parte din acest parteneriat? Cei care au văzut proiectul care urmează să fie adoptat la acest summit îl consideră chiar mai slab decât declaraţia de la Vilnius adoptată de liderii europeni la precedentul summit din 2013. Este o descurajare pentru autorităţile de la Chişinău şi cele de la Kiev?

Ion Stăvilă: „Eu am remarcat faptul că oamenii politici şi de la Kiev, şi de la Chişinău, ca diplomaţii, rămân optimişti în continuare şi noi nu vrem să privim atât de pesimist în perspectiva summitului de la Riga. Şi diplomaţia ucraineană, şi cea moldovenească depun eforturi pentru a obţine un anumit succes la summitul de la Riga, inclusiv care ar fi reflectat în declaraţia summitului şi sunt departe de a crede că bătălia diplomatică ar fi pierdută pentru perspectiva noastră europeană. Dimpotrivă, sperăm că inclusiv la summit va fi o discuţie aprinsă în vederea adoptării unor decizii favorabile pentru ţările noastre din partea Uniunii Europene, în ceea ce priveşte angajamentul Uniunii Europene de a ne sprijini în continuare, în primul rând în realizarea agendei de reforme prevăzute în acordurile de asociere şi care ne va încuraja şi mai mult să perseverăm pe calea integrării europene.”

Europa Liberă: Vor urma şi vizite de răspuns?

Ion Stăvilă: „Da. S-a vorbit şi despre perspectiva organizării unor vizite de răspuns la Chişinău. Bunăoară, deja pentru începutul lunii iunie este planificată o vizită oficială a preşedintelui Radei Supreme la Chişinău, Vladimir Groisman, iar în a doua jumătate a anului sperăm să reuşim să organizăm o vizită a prim-ministrului Ucrainei şi chiar să organizăm până la sfârşitul anului o şedinţă a Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperarea comercial-economică. Avem o agendă încărcată, aş spune aşa, până la sfârşitul anului, având în vedere că și conducătorii celor două ţări se vor întâlni în viitorul apropiat din nou la summitul de la Riga, despre care vorbeam adineauri.”

XS
SM
MD
LG