Linkuri accesibilitate

Victor Chirilă: „Dialogul actual poate rezolva niște probleme curente, însă nu va debloca negocierile politice”


Premierul Chiril Gaburici și Evgeni Șevciuk, la Tiraspol

Premierul Chiril Gaburici și Evgeni Șevciuk, la Tiraspol

O discuție cu directorul APE despre perspectivele reglementării conflictului transnistrean.

Chiar dacă negocierile dintre Chișinău și Tiraspol au fost reluate de curând, după învestirea noului Guvern de la Chișinău, prin întâlniri la nivelul premierului Chiril Gaburici și a liderului de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, dar și printr-o rundă de negocieri informale în formatul 5+2 care a avut loc săptămâna trecută la Viena, experţii Asociaţiei pentru Politică Externă spun că reglementarea conflictului transnistrean a intrat în impas. Directorul executiv al APE, Victor Chirilă, susține într-un studiu, că politica paşilor mici lansată în 2011 a eşuat și că negocierile în formatul 5+2 au avut un caracter mai degrabă tehnic, fără a se ajunge la discuţii cu privire la statutul politic şi problemele de securitate.

, director APE, Chisinau

, director APE, Chisinau

Victor Chirilă: „În primul rând, dialogul este necesar pentru că există o mulțime de probleme care vizează cetățenii noștri de pe ambele maluri ale Nistrului. Aceste probleme economice, sociale, juridice trebuie rezolvate și acest lucru poate fi făcut doar dacă există un dialog între autoritățile Republicii Moldova și administrația regiunii transnistrene.

Dar cred că acest dialog nu are sorți de izbândă, dacă vrem să găsim o soluție politică pentru conflictul care ne dezbină de două decenii, atâta timp cât Chișinăul nu va avea o viziune clară ce vrea să facă, cum vrea să atingă obiectivele fixate, care sunt mecanismele, cum vrea să comunice viziunea sa cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului, care sunt, în continuare, departe de noi și sunt pentru integrarea regiunii transnistrene în Federația Rusă, sunt pentru independența regiunii transnistrene. Acesta este și eșecul nostru pentru că nu am știut cum să comunicăm nici pe malul drept, dar nici pe malul stâng.

Este nevoie, de asemenea, de o politică de reintegrare cu mecanisme instituționale clar definite, cu resurse financiare care nu există în prezent. De asemenea, este nevoie de solidaritate politică, a clasei politice, a societății. Or acest lucru, de asemenea, nu există.

Deci, din punctul meu de vedere, dialogul actual poate rezolva niște probleme circumstanțiale, probleme curente, însă nu este în măsură să deblocheze negocierile politice cu privire la statutul regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova și nici cu privire la problemele de securitate care sunt foarte importante pentru a păstra stabilitatea în regiune.”

Lina Grâu

Lina Grâu

Europa Liberă: Cum vedeți Dumneavoastră implicarea și aportul care ar fi necesar să vină din partea mediatorilor și observatorilor în formatul 5+2? Am asistat, în perioada anterioară, la „politica pașilor mici”, la măsurile de încredere. În ce măsură s-au dovedit ele eficiente, aceste mecanisme, și dacă vedeți vreo nevoie de schimbare în abordările care au existat, în trecutul recent?

Victor Chirilă: „Politica pașilor mici a eșuat pentru că Chișinăul, în continuare, nu are o viziune clară ce ar dori să realizeze în raport cu regiunea transnistreană: nu are o viziune, nu are o politică de reintegrare și, de asemenea, nu are suportul politic necesar pentru a pune în aplicare chiar și viziunea care a fost formulată de Parlamentul Republicii Moldova în anul 2005.

O viziune care este contestată tot mai mult de partide importante, precum Partidul Socialiștilor, care dorește federalizarea Republicii Moldova, dar și de partidele care au propus-o în 2005. Mă refer la Partidul Comuniștilor, care acum vorbește despre acordarea statului de republică regiunii transnistrene, lucru despre care nu se vorbește în Legea din 2005. De asemenea, Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat, iarăși, nu au o poziție fără echivocuri față de această lege.

În plus, partenerii europeni insistă neoficial pentru reevaluarea acestei legi. În opinia lor, condițiile puse în această lege pentru negocierea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, de fapt, împiedică derularea procesului politic de soluționare a conflictului.”

Europa Liberă: A reușit Republica Moldova, malul drept, să devină o zonă atractivă pentru cetățenii din stânga Nistrului? Au fost lucruri bune care s-au făcut, de exemplu, Biroul de Reintegrare a vorbit despre faptul că mai mulți transnistreni au început să solicite actele Republicii Moldova după liberalizarea regimului de vize cu UE. Dincolo de acest aspect, malul drept a devenit o zonă de prosperitate și de atractivitate pentru cetățenii din stânga Nistrului?

Victor Chirilă: „Din păcate, Moldova a eșuat să devină un model de atractivitate pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului. Acest lucru îl arată sondajele care au fost realizate anul trecut în cadrul unui program de asistență pentru Biroul de Reintegrare, finanțat de Uniunea Europeană. Majoritatea cetățenilor noștri din regiunea transnistreană optează pentru independența regiunii transnistrene și pentru o eventuală reintegrare a regiunii nu cu Moldova, dar cu Federația Rusă.

Deci, acest lucru mi se pare destul de îngrijorător și este un eșec clar al nostru, al societății de pe malul drept, în primul rând al clasei politice și al autorităților Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Deci, clasa politică nu a reușit să facă pașii necesari spre apropiere. La nivelul societății, există interes pentru reintegrarea Republicii Moldova?

Victor Chirilă: „Și societatea la fel, așa cum arată nenumăratele sondaje, este apatică față de problema transnistreană – doar un singur procent din cetățenii de pe malul drept consideră că această problemă ar trebui să fie prioritară pentru autoritățile Republicii Moldova.

Este explicabil acest lucru pentru că, din nou, nu s-a comunicat cu noi, nu am fost informați. Dar, de asemenea, este clar că cetățenii de pe malul drept sunt preocupați, în primul rând, de probleme mult mai stringente. Cum ar fi locurile de muncă, salariile, educația copiilor etc.”

Europa Liberă: Știm că regiunea transnistreană se confruntă acum cu o criză economică fără precedent. În acest context, credeți că Transnistria va accepta să se alinieze la normele Acordului de liber schimb cu UE? Pentru că, în caz contrar, după expirarea acestui an va trebui să facă comerț cu UE la tarife mult mai ridicate. Administrația din Transnistria oficial nu dorește să se alinieze la acest Acord cu UE, însă agenții economici sunt într-o situație apropiată de colaps economic. Credeți că se va găsi un compromis până la sfârșitul anului, având în vedere că în Transnistria sunt și alegeri locale în toamnă?

Victor Chirilă: „Aveți dreptate, regiunea transnistreană refuză să adere la zona de comerț liber coprehensivă și aprofundată cu UE. Dar, trebuie să remarc, în aceeași regiune există un interes deloc neglijabil pentru a profita în continuare de relațiile comerciale cu UE, pentru a păstra piața Uniunii Europene deschisă pentru întreprinzătorii din regiune. Și, din acest punct de vedere, cred că există o bună majă de compromis între Chișinău și Tiraspol.

Evident, și în regiune există o anumită luptă politică, vor avea loc alegeri locale și acest context desigur complică eventualele negocieri între Tiraspol, Chișinău și Uniunea Europeană. Pentru că, din punctul meu de vedere, va fi un compromis realizat anume pe această platformă trilaterală. Dacă va fi atins acest compromis până la sfârșitul anului nu pot da garanții, dar este cert că presiunea asupra regiunii transnistrene va crește foarte mult și Tiraspolul va trebui să facă anumite concesii, ca și, de asemenea, Chișinăul și Uniunea Europeană.

Cred că o soluție de compromis ar fi realizarea graduală a condiționalităților Acordului de Liber Schimb cu UE de către regiunea transnistreană. Mai ales că, recent, administrația transnistreană și-a manifestat interesul de a reforma sistemul fiscal care va include introducerea TVA-uri – o condiție cerută expres de Uniunea Europeană. Deci, o anumită deschidere există, ceea ce mă face să fiu optimist că un compromis ar putea fi atins.”

Europa Liberă: Rusia continuă să acorde asistență financiară regiunii transnistrene, chiar dacă știm că în ultimul timp regiunea are probleme economice tot mai mari. Credeți că Federația Rusă va putea menține, în continuare, această zonă separatistă, inclusiv ca platformă pentru influență geopolitică?

Victor Chirilă: „Consider că Rusia va face tot posibil pentru a menține controlul în regiunea transnistreană atâta timp cât nu va fi realizat un compromis care să-i satisfacă interesele, ori, actualmente, interesele sale sunt de a stopa Republica Moldova, și nu doar Republica Moldova, ci și Ucraina, din calea lor spre integrarea economică, politică cu UE.

De aceea, cât timp va exista această confruntare pentru controlul regiunii și a Ucrainei în particular între Rusia, care a declanșat această luptă, și Occident – Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii – atâta timp Rusia va face tot posibilul pentru a-și consolida și a-și menține influența în regiunea transnistreană care este, din punctul meu de vedere, avanpostul intereselor sale în regiune.”

Europa Liberă: Chișinăul actual, în formula actuală de coaliție minoritară, de Guvern minoritar, credeți că va avea capacitatea de a nu accepta o soluție proastă pentru reglementarea transnistreană?

Victor Chirilă: „Având în vedere apatia care există în societate față de problema transnistreană, nu putem exclude că unele cercuri politice de la Chișinău ar fi tentate să recurgă o soluție precipitată pentru problema transnistreană, de genul memorandumului Kozak. Dar, o astfel de evoluție ar fi extrem de riscantă nu doar pentru stat, în general pentru societatea noastră, dar și pentru acei care ar încerca să o promoveze. Pentru că nu există un consens nici la nivelul clasei politice și nici la nivelul societății.

De aceea, o soluție precipitată, netransparentă, nediscutată cu societatea ar putea să catalizeze nemulțumirile în societate, care și așa au crescut extrem de mult. Dar, în același timp, trebuie să remarc că acest Guvern nu are capacitatea necesară pentru a negocia o soluție politică durabilă pentru conflictul transnistrean pentru că nu există consens nici măcar în interiorul alianței.”

Europa Liberă: Care ar fi premisele pentru a putea negocia o soluție corectă și de perspectivă?

Victor Chirilă: „În primul rând, cred că este nevoie să existe un consens politic, de asemenea, este nevoie să existe o susținere largă în societate pentru soluția pe care o propui și regiunii transnistrene, dar și societății de pe malul drept al Nistrului.

Trei, trebuie să existe stabilitate în Republica Moldova, o guvernare stabilă susținută de o majoritate parlamentară convingătoare. Patru, este nevoie și de o politică de reintegrare, formulată, cu obiective clare, cu instrumente puse la dispoziție, cu resurse identificate. Or, aceste lucruri nu există. Însăși soluția propriu-zisă nu rezolvă mai nimic dacă aceste elemente nu sunt puse la dispoziția autorităților care vor negocia această soluție.”

Europa Liberă: Prognoza Dumneavoastră: cam în ce interval de timp vedeți cristalizându-se aceste premise necesare soluționîrii? de exemplu, partenerii de dezvoltare vorbeau de cinci ani doar pentru strategii coerente de reintegrare.

Victor Chirilă: „Pentru elaborarea unei strategii nu este nevoie de cinci ani, este nevoie de un efort de un an de zile pentru a pune în practică o politică convingătoare de reintegrare. Convingătoare, în primul rând, pentru societatea de pe malul drept și, de asemenea, care ar avea șansă să fie acceptată de o bună parte a societății noastre din regiunea transnistreană.

Această politică trebuie să fie de lungă durată și să presupună o integrare graduală regiunii transnistrene cu Republica Moldova, recrearea a spațiilor economic, politic, juridic. Acest lucru va lua timp și de aceea o soluție precipitată ar putea să aibă efectul unei bombe care va avea efecte extrem de dezastruoase pentru statul Republica Moldova.

Mai ales în condițiile în care statul Republica Moldova, așa cum demonstrează ultimele evenimente de la noi, are instituții slabe, are o economie proastă, societatea este din ce în ce mai dezamăgită de autorități, iar democrația este ineficientă în multe privințe.

Este un astfel de stat gata pentru a îngloba o regiune cu economie și mai proastă, cu democrație și mai proastă, cu o societate care așteaptă ca statul, administrația să-i asigure o bună parte din cheltuielile sociale, cu o societate care este dornică de a se reintegra cu Federația Rusă în marea Uniune Eurasiatică? Nu este gata Republica Moldova.

De aceea o negociere precipitată politică este în detrimentul intereselor actuale ale Republicii Moldova. Cu cât mai curând vom recunoaște acest lucru, cu atât mai bine va fi pentru noi, cu atât mai repede ne vom mobiliza pentru a pune în aplicare o politică graduală, pe termen lung de reintegrare a regiunii transnistrene care să ne permită și nouă să ne întărim instituțiile, să ne dezvoltăm democrația, să ne consolidăm relațiile cu Uniunea Europeană, să facem integrarea europeană ireversibilă. Iar, în același timp, să dezvoltăm sinergii în toate domeniile cu regiunea transnistreană.

Iată o astfel de abordare lipsește la noi și nu există nici politicieni care ar avea curajul să spună deschis, onest societății despre impasul în care ne aflăm și ce ar trebui să facem pentru ca Republica Moldova să continue ca stat, iar reintegrarea regiunii transnistrene să ne consolideze și mai mult oportunitățile, posibilitățile, instituțiile, societatea. Nu există astfel de politicieni, nu există astfel de clasă politică, continuăm mai departe să ne amăgim cu niște perspective iluzorii”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG