Site-ul stiripesurse.ro difuzează informația că la Chișinău s-a deschis dosar penal pe numele premierului Chiril Gaburici, în chestiunea autenticității actului său de studii liceale. stiripesurse.ro îl citează pe ministrul de interne moldovean Oleg Bălan, via Agerpres, care spune că urmează să fie efectuate expertize şi să fie audiate mai multe persoane. Situația premierului a ieșit la iveală în urma unei investigații jurnalistice. Dacă se va confirma că e vorba de un act de studii falsificat, fapta intră sub incidența Codului Penal al Republicii Moldova. Nivelul pedepselor este detaliat în această știre.
„Participarea avioanelor A-10, vânătoare de tancuri, la exerciţiile NATO din România, se datorează în primul rând tipului de ameninţare militară la care pot fi supuse ţările de la frontiera Ucrainei şi anume: desfăşurarea de forţe convenţionale tancuri, baterii antiaeriene şi mijloace blindate în zonele de operaţii”, scrie Alexandru Grumaz, general în rezervă și semnatar pe blogurile Adevărul. În opinia sa, folosirea acestor avioane extrem de puternice dovedește că americanii iau în serios pericolul ameninţărilor venite dinspre Est. A 10 este capabil „să decoleze de pe piste scurte şi improvizate cu încărcătură semnificativă, putând folosi şi baze aeriene a căror piste sunt parţial distruse, iar la nevoie avionul poate opera şi de pe căi de rulare sau secţiuni de şosea drepte”, arată Alexandru Grumaz.
Editorialul României libere semnalează că Republica Moldova pare înclinată să aplice, în felul ei, soluția Finlandei. După cum se știe, țara nordică s-a luptat cu înverșunare cu Rusia sovietică în al doilea război mondial și, în final, a pierdut mult mai puțin din teritoriul său decât era de așteptat. În schimb, după 1945 a preferat o bună relație comercială cu Rusia, fiind al doilea partener comercial occidental al Federației și unul dintre marii exportatori europeni. „Finlandizarea, se arată în articol, înseamnă influența unei țări puternice, Rusia în acest caz, asupra politicii externe a unei țări vecine mici, cum e Finlanda, care în schimb este avantajată economic de această relație și își păstrează toate prerogativele de suveranitate”. Această soluție de supraviețuire și-au dorit-o ucrainenii, dar nu le-a reușit. Și aceasta ar fi - consideră editorialista de la România liberă - semnificația fatului că Republica Moldova amână cererea de aderare la UE, iar cei mai mulți moldoveni înclină spre Uniunea Euro-Asiatică, în locul Uniunii Europene.
Valentin Naumescu scrie pe site-ul contributors.ro despre apropiata aniversare a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Un interval extrem de fast din punctul de vedere economic și al calității vieții în Europa, dar al cărui preț se traduce în „răcirea relației transatlantice” și în accentuarea aspectelor concrete ale frustrărilor Rusiei post-sovietice. „Spus direct, Moscova ştie că nu va fi atacată niciodată de NATO, că scutul american antirachetă nu o ameninţă militar şi că o eventuală intrare a ţărilor ex-sovietice din Estul Europei (Ucraina, Republica Moldova, Georgia) în UE sau NATO nu ar pune în pericol graniţele ei, aşa cum se lamentează Putin [...]. Ce nu spune Putin, dar ştie foarte bine, este că avansul Occidentului în Estul Europei (...) ar însemna pierderea definitivă a tot ce câştigase Stalin în anii '40, prin forţă militară şi prin înţelegeri cu puterile occidentale”.
