Linkuri accesibilitate

Ilia Bogdanov: „Punctul fierbinte” pentru mine a fost tocmai aeroportul din Donețk”.

Luptătorul „Sectorului de Dreapta”, Ilia Bogdanov, fost angajat al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) și fost cetățean rus, s-a aflat mai bine de o lună în turnul de control al aeroportului din Donețk. Într-un interviu realizat de corespondenta serviciului ucrainean al Radio Svoboda, Bogdana Costiuk, acesta povestește de ce a mers acolo și ce a văzut.

Ilia Bogdanov: „Mi-e greu să-mi amintesc cu exactitate în ce interval am fost pe teritoriul aeroportului. Dar era cam pe la sfârșitul lui septembrie când am ajuns acolo și am plecat când era sfârșit de octombrie 2014. Am fost în turnul de control tot acest timp”.

RFERL: Ce amintiri vi s-au întipărit cel mai tare? Ce visați noaptea?

Ilia Bogdanov: „De visat, parcă nu visez mare lucru. Cele mai puternice amintiri? Mi-a plăcut totul acolo! Am încercat să ajung anume în aeroport pentru că acolo erau luptele cele mai grele și

„Știam că acolo, de partea cealaltă, aveam mulți oponenți care veneau din „Rashka” să creeze „Novorossia”......

pentru mine asta era interesant, vroiam să lupt anume acolo. În plus, știam că acolo, de partea cealaltă, aveam mulți oponenți care veneau din „Rashka” să creeze „Novorossia”. Adică pentru mine acesta era un dușman concret de care eram conștient.

De fapt în aeroport a fost chiar fascinant! Deși au fost și răniți printre ai noștri. Pe perioada aflării mele acolo nu am avut morți, doar răniți. Era în perioada când exista entuziasmul, speranța că vom merge înainte, așa că totul era în regulă”.

RFERL: Ce relații aveați cu militarii, adică cu ofițerii și soldații forțelor armate ale Ucrainei?

Ilia Bogdanov: „Diferite, dar în mare a fost în regulă. Deși, sincer să fiu, am fost surprins de lipsa unui sistem de apărare bine pus la punct, profesionist, de exemplu în turnul de control. Nu a existat un sistem bine coordonat de rotare a luptătorilor, nu a fost minat obiectul, nu a fost securizat. Tot ce s-a făcut acolo a fost doar ceea ce s-a pus la punct de „Sectorul de dreapta”.

În turn, luptătorii se deplasau pe lângă pereți, încercând să atragă cât mai puțină atenție. Ei nu ieșeau nicăieri din turn. Se

„Inițiativa de a lucra în calitate de corectori pentru țintași, de a amplasa acolo lunetiști – a fost exclusiv o inițiativă a „Sectorului de dreapta”...

folosea doar etajul doi, deși la acel moment se putea urca până la etajul nouă și de acolo se puteau face corecție pentru tirurile de artilerie. Inițiativa de a deschide etajele de sus și de a lucra în calitate de corectori pentru țintași, de a amplasa acolo lunetiști – a fost exclusiv o inițiativă a „Sectorului de dreapta”.

Am obținut asta în final, iar în consecință activitatea artileriei a devenit mai eficientă, se putea acoperi terminalul datorită acestui fapt. Dar tot din cauza asta focul asupra turnului s-a amplificat, au început să ne atace mai mult, să se apropie mai mult de noi. Militarii se pare că erau mai mult speriați de asta. Dar și printre ei erau mulți oameni de valoare, adevărați luptători, deși erau și din cei care abia așteptau să plece de pe prima linie”.

RFERL: Când ați auzit pentru prima dată despre aeroportul din Donețk?

Ilia Bogdanov: „Totul a început așa: în septembrie am auzit despre luptele din aeroportul Donețk și am înțeles că vreau să ajung anume acolo. Înainte de asta mai fusesem în Ilovaisk, nu chiar în încercuire, dar în apropierea acestui loc, acolo pe unde au ieșit coloanele din încercuire. După care, aeroportul din Donețk a devenit următorul punct fierbinte pentru mine și îmi propusesem să ajung anume acolo”.

RFERL: Dar ce gânduri au apărut în momentul în care a devenit evident că aeroportul din Donețk nu mai poate fi folosit ca platformă, ca un cap de pod pentru a contraataca?

Ilia Bogdanov: „Atunci au apărut gânduri de genul: pentru ce a mai fost menținut atâta timp aeroportul? Ce sens a avut? Mai ales că fiecare intrare sau ieșire de pe aeroport se făcea cu mare dificultate, totul era în zona de tragere, oricând puteai fi împușcat, în toate colanele care veneau se trăgea. Îmi făceam griji mai mult nu pentru faptul că stăteam în turnul de control, ci pentru drumul de întoarcere. Trebuia să merg într-o blindată - și dacă vreo mină lovește rezervorul blindatei, poți să arzi de viu în acea blindată. Adică, fiecare intrare și ieșire de pe aeroport era foarte riscantă.”

RFERL: Ce spuneau cei din „Sectorul de dreapta” atunci când militarii ucraineni au decis să lase aeroportul?

Ilia Bogdanov: „Sectorul de dreapta nu vroia să plece de acolo, dacă sincer, a fost încă o lovitură puternică peste obraz din partea puterii și a forțelor armate ale Ucrainei... Dacă sincer, am regretat forte mult”.

RFERL: În final, o curiozitate, cum ați ajuns în „Sectorul de dreapta”?

Ilia Bogdanov: „Eu la început, când am venit în Ucraina, am mers la serviciile speciale de la Kiev și am trecut verificările Serviciului de Securitate al Ucrainei (apropo, menținem legătura până în prezent cu băieții care m-au verificat atunci la detectorul de minciuni). Acolo au spus că sunt în regulă, și m-am gândit să merg în batalionul de voluntari Azov, dar acolo nu m-au primit. În „Sectorul de dreapta” am ajuns în schimb destul de ușor, prin intermediul voluntarilor, am stat de vorbă cu cei de acolo și deja peste câteva zile eram în Corpul ucrainean de voluntari. Pe parcursul zilei am ajuns și la Peski, iar peste o săptămână – pe aeroportul din Donețk”.

XS
SM
MD
LG