Referindu-se la ancheta din cazul Băncii de Economii şi a Băncii Sociale, instituţii care prin acordarea de credite neperformante ar fi păgubit statul cu peste 27 de miliarde de lei, jurnalistul economic Vlad Bercu susţine că rezultate comisiei trebuie să fie transparente întrucât deocamdată există mai multe întrebări decât răspunsuri, iar vinovaţii, crede jurnalistul, ar trebui căutaţi printre decidenţii din cadrul acestor bănci:
„Important este ca raportul să fie făcut public, să fie aflate schemele prin care s-au făcut aceste tranzacţii. S-au făcut multe percheziţii şi săptămâna curentă şi anterior, chiar au fost arestate două persoane care se spune că au luat credite. Dar întrebarea este: cei care au dat creditele, cei care au semnat aceste credite, cei care au examinat cererea de creditare, nu sunt vinovaţi, sunt vinovaţi numai acei care au luat creditele?”
Nevoia unei anchete care să elucideze cele întâmplate la BEM, Banca Socială şi Unibank a fost reiterată în ultimele zile de mai mulţi ambasadori europeni, între Ingrid Tersman, şefa misiunii diplomatice a Suediei la Chişinău sau Pirkka Tapiola, şeful delegaţiei Uniunii Europene. Oficialul UE a spus că „trebuie să vedem ce s-a întâmplat şi să ne asigurăm că nu se mai întâmplă”.
Vlad Bercu tratează însă cu scepticism faptul că rezultatele comisiei de anchetă ar putea să verse lumină asupra celor întâmplate la băncile care se află acum sub administrarea specială a Băncii Naţionale:
„În situaţia în care oficialii noştri se mişcă foarte încet în dezvăluirea unor cazuri de delapidări de bani sau a unor furturi, cum a fost în cazul băncii de economii, este firească această presiune. Teamă mi-i că, de fapt, oficialii vor mima examinarea acestor cazuri. Chiar dacă vor fi dezvăluite numele, schemele şi ţările unde au ajuns banii, eu cred că aproape că este imposibil de a întoarce banii ajunşi în offshore.”
Săptămâna ce s-a scurs a fost ultima din cadrul campaniei electorale pentru alegerile din autonomia găgăuză. Analistul Veaceslav Berbeca este de părere că lupta concurenţilor pentru funcţia de başcan s-a evidenţiat prin două fenomene, care, de altfel, se vor răsfrânge asupra votului de duminică. Primul, notează analistul, este faptul că toţi candidaţii au încercat să arate că sunt independenţi:
„Există o anumită temere din partea acestor candidaţi de a face referiri la partidele politice din Republica Moldova la care ar putea fi afiliaţi. Nici un candidat nu a încercat să iasă în evidenţă în compania unor politicieni care fac parte din partidele de la guvernare, ceea ce înseamnă că există anumite probleme în această relaţie, în atitudinea găgăuzilor faţă de liderii politici de la Chişinău. Un alt lucru important ţine de faptul că Federaţia Rusă a susţinut în mod direct un anumit candidat la alegerile pentru funcţia de başcan. Foarte mult s-a discutat despre problema geopolitică, adică geopolitica a fost foarte prezentă în această campanie electorală, ceea ce nu mi se pare că ar fi fost cazul. Până la urmă, politica externă este de domeniul autorităţilor centrale şi nicidecum al autorităţilor din Găgăuzia, sau în cazul dat al başcanului.”
