Linkuri accesibilitate

„Când ştii că ai în spate un sistem judiciar bine pus la punct, nu-ţi este frică. Acest lucru nu-l văd în Moldova...”


La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, Valentina Ursu, și invitații ei.

Tot mai mulți moldoveni consideră că politicile promovate de stat nu le reflectă interesele și așteptările. Ei susțin că au obosit de politică și doresc o Moldovă fără corupție și fără corupți mai ales, o Moldovă prosperă. De ce este o neîncredere cronică în stat și în instituțiile sale în capul cetățenilor?

Autoritățile statului trebuie să reformeze justiția, să combată corupția, să consolideze sectorul bancar, să îmbunătățească mediul economic și să implementeze eficient prevederile acordului moldo-comunitar. Acestea sunt principalele recomandări ale partenerilor externi înaintate noului premier Chiril Gaburici. Cum se vede lista de priorități a cabinetului de miniștri de la firul ierbii? Am căutat să aflu, poposind cu microfonul în satul Ordășei din raionul Telenești.

Europa Liberă: Este mare sărăcia în Moldova?

„Foarte. E sărăcie de minte. Începând cu guvernanţii noştri. Este o vorbă la moldoveni, că cei de jos îşi aleg nacialnicii. Dacă aceştia sunt proşti, ceilalţi pot fi puţin mai deştepţi. Dacă ai ajuns la putere, să faci pentru tine şi pentru neamurile tale, dar restul să aştepte și nu cumva să fie şi altul ca mine.”

„Aşteaptă să treacă patru ani de zile.”

„Mergi prin sat şi vezi cine e cu Mercedes, Jeep ş.a.m.d.”

Europa Liberă: De ce moldoveanul a pierdut încrederea în clasa politică, în instituţiile statului?

„Nu avem modele de politicieni. Trebuie să avem oameni care ar veni la putere ca să slujească pe cineva, nu să se îmbogăţească. Toată lumea vede că totul e pe dos.”

Europa Liberă: O elită politică poate să apară?

„Da. Pentru aceasta trebuie să luptăm mult.”

Europa Liberă: Promisiunea făcută de politician costă mult?

„Nimic. Ei numai promit şi cu atâta rămânem. Dacă ei au modul lor de a conduce pentru a te face cât mai sărac, se uită la tine ca la un calic… Dacă eşti sărac, ai să te rogi la dânsul viaţa întreagă. Dacă vede că ai prins la unghii, umbli cu pălărie şi strigi: „Cine eşti tu? Că şi eu am”. Iată care e ideea.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie să rezolve guvernul?

La Ordășei

La Ordășei

„Sunt tare multe. În primul rând să fie o ordine stabilă, pentru toţi legile să funcţioneze de sus în jos, să avem o conducere normală, să nu plece lumea din ţară.”

Europa Liberă: Dar un guvern minoritar poate promova reformele ca ele să dea şi rezultate?

„Cum este. Nu avem ce alege. Demult trebuia să fie o ordine oarecare, să aleagă guvernanţi ca lumea. Să vină nişte guvernanţi străini şi să facă ordine în ţară.”

Europa Liberă: Credeţi că străinul ar vrea mai degrabă să-l ajute pe moldovean decât moldoveanul să se ajute pe el?

„Sunt mai buni străinii, le este milă de noi. Am un fecior în Germania, ei nici nu ştiu că moldovenii, buni la suflet şi muncitori, ce ţară şi conducere au. S-au interesat acum şi le este milă de noi. În Germania sunt oameni care vor să vină să facă ordine în ţară, dar nu dreptul.”

Europa Liberă: În ce funcţie ar trebui să vină străinii?

„La guvernare. Cine face ordine în ţară? Conducerea. Dar ca să aduci pe cineva străin, cine hotărăşte? Conducerea.”

Europa Liberă: Conducerea este executivul, Preşedinţia, Parlamentul. Iar pe deputaţi i-aţi ales dumneavoastră.

„Deputaţii au fost aleşi întâmplător, s-au plătit bani. Îl alegi pe Plahotniuc, îţi dă 500 de lei, îl alegi pe Voronin îţi dă altă sumă. Şi lumea nu a înţeles. Pe Dodon, mă rog, că va fi cu Rusia şi vor face oamenii bani, fiindcă majoritatea lucrează în Rusia. Dar la urmă lumea s-a dezamăgit, uitaţi-vă ce lume tristă e. În Europa oamenii la 80 de ani sunt tineri, frumoşi, dar la noi la 60 sunt grebănoşi deja, pământurile sunt neprelucrate.

La sat oamenii mănâncă grâu dat prin râşniţă şi fac mâncare în loc de pâine, fiindcă nu au pe ce cumpăra pâine… La sat e foarte greu. Guvernanţii să trăiască o lună de zile la ţară şi să vadă cum trăieşte lumea, să mănânce ce mănâncă lumea de la ţară – cartofi şi fasole.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să îţi pierzi încrederea în clasa politică?

„Eşti disperat de viaţă. În ţările europene lumea e liberă, nu se teme de nimic. Dar la noi poţi merge pe drum şi dacă ai vorbit ceva, poate să te trăsnească în cap cu ceva.”

Europa Liberă: De ce vă este cel mai tare frică?

„De lege. Fiindcă nu funcţionează legea. Azi ai o bucăţică de pâine şi dacă altcineva mâine nu are, îţi va da cu ceva în cap şi are să ţi-o ia. Corupţia e foarte mare. Nu se hotărăşte nimic fără mită. Vorbesc că fac ordine, dar nu se face nicio ordine în ţară. Înainte de alegeri vin la ţară. Duminica în centrul satului lumea vorbeşte despre conducere, foarte urât vorbesc, că i-am ales şi nu am ştiut pe cine, ne-au amăgit, murim de foame, dar ei merg cu Jeepuri şi nu ştiu ce să facă cu bogăţiile, iar noi murim de foame. Ce să facem? Suntem dezamăgiţi şi nu vedem nicio ieşire din încurcătură.”

Europa Liberă: Moldova merge pe o cale greşită? Pe una dreaptă?

„E greşită.”

Europa Liberă: Unde s-a greşit şi ce?

„S-a greşit în conducere. Dacă conducerea ar fi la locul ei, condiţiile de trai erau altele.”

Europa Liberă: Ce înseamnă o conducere la locul ei?

„Nişte persoane devotate care vin în Parlament ca să lucreze, dar nu să se îmbogăţească.”

Europa Liberă: De ce atât de greu se dezvoltă, din punct de vedere economic, ţara?

„Totul depinde de conducere. Nu aş zice că trebuie să trăim rău cu Moscova. Cu Moscova trebuie să avem relaţii economice.”

Europa Liberă: Dar Moscova doreşte relaţii reciproc avantajoase cu Moldova?

„Moscova, se vede, nu doreşte. Dar Moscova doreşte altceva, ceea ce nouă nu ne convine. Doresc asocierea cu Uniunea Vamală, care nici nu există, dar unii vorbesc, de-alde Dodon, care sunt cumpăraţi. Rusia vrea să distrugă şi Ucraina, şi Moldova, să le mai ţină sub subjugarea lor. Spre Europa e calea noastră.”

***

Guvernarea de la Chișinău trebuie să se gândească serios ce ar trebui să facă pentru a recâștiga încrederea cetățenilor, ce trebuie să întreprindă ca să nu fie profanat și discreditat procesul de integrare europeană. Iar deocamdată, așa cum spune Alexandru Vlas, un locuitor din satul Rădeni, raionul Strășeni, acțiunile întreprinse de guvernanți nu urmăresc binele cetățenilor.

Alexandru Vlas: „Mai mult avem rău decât bine. Tineretul s-a eschivat de la procesul de implementare a unor legi sănătoase în societate – educaţie, muncă. Și vor mai mult de-a gata, pe farfurie, să le dea părinţii şi apoi societatea.”

Europa Liberă: Este o confruntare între generaţii?

Alexandru Vlas: „Cred că da. Am trei feciori şi avem confruntări la diferite teme. Toţi au studii superioare, doi au două facultăţi, unul o facultate.”

Europa Liberă: Şi disputele cele mai mari sau confruntările cele mai mari pe marginea căror probleme se duc?

Alexandru Vlas: „Pe tema educaţiei, legislaţiei. Doi feciori au terminat facultatea de drept şi mergem la diferite contradicţii destul de dificile.”

Europa Liberă: Spuneţi un caz concret care să ilustreze situaţia.

Alexandru Vlas: „Problema e că legislaţia noastră e imperfectă. Sigur că nu toţi înţeleg, lelea Ioana nu înţelege că legislaţia e

Moş Ion când taie un porumb face o greşeală, dar când legiuitorii noştri adoptă o lege neadecvată, atunci întreaga societate e pedepsită...

imperfectă. Dar cine înţelege că legislaţia e imperfectă, ştie ce înseamnă aceasta. Și, cu părere de rău, noi, cei de la coarnele plugului, nu întotdeauna ne dăm seama că acelaşi prim-ministru sau preşedinte al republicii face o gafă. Fiindcă moş Ion când taie un porumb face o greşeală, dar când legiuitorii noştri adoptă o lege neadecvată, atunci întreaga societate e pedepsită.”

Europa Liberă: Vorbeam despre confruntarea dintre generaţii. Cei mai în vârstă sunt mai nostalgici şi trăiesc cu vremurile din trecut, mai tânjesc după Uniunea Sovietică. Cei tineri mai degrabă îmbrăţişează opţiunea pro-europeană. Ar fi şi acesta un subiect de discuţii în familie?

Alexandru Vlas: „Da, bineînţeles. Feciorii, în majoritatea cazurilor, îmi demonstrează: cultura europeană e bună, păcat de spus. Cine a fost în Europa a văzut lucruri frumoase, legislaţia lucrează, dar o problemă e cu gayii. Nu suntem de acord cu aceasta, fiindcă la noi şi aşa e mare dezamăgirea în societate, dar dacă mai primim şi legislaţia aceasta, e dezaprobabil. Reiese că dacă s-a adoptat legislaţia privind minorităţile sexuale, noi am câştigat că devenim europeni? Noi şi aşa suntem amplasaţi în Europa.”

Europa Liberă: Da, dar a face parte geografic din Europa nu e a fi membru al Uniunii Europene.

Alexandru Vlas: „Just. Problema e de altă natură: viziunea unei societăţi trebuie schimbată timp de multe decenii. Pentru majoritatea celor de vârsta mea, educaţi în spiritul Uniunii Sovietice, e foarte dificil să se orienteze.”

Europa Liberă: Biserica se implică în politică şi politicul în biserică?

Alexandru Vlas: „Noi avem un preoţel aşa de scump, numai că nu are insignă de comunist. Dar se poate de găsit o insignă să i-o punem în piept. El ne sfătuieşte la biserică enoriaşii să voteze comuniştii, că ei sunt buni. Frăţiorul lui e episcop de Bălţi şi promovează politica comunistă. Frăţiorul de aici tot promovează politica comunistă. Nici Vladimir nu e împotrivă, deseori se întâlnesc la aceeaşi masă, vorbesc despre culoarea roşie mai mult, le plac drapelele roşii, ca la taurul care vede drapelul roşu şi i se înroşesc ochii.”

Europa Liberă: Relaţia cu Moscova cum ar trebui să şi-o clădească Chişinăul? Guvernarea de la Chişinău cum trebuie să coopereze cu autorităţile de la Moscova? Ce priorităţi ar trebui să se regăsească pe agenda moldo-rusă?

Alexandru Vlas: „Atâta timp cât nu avem stimă din partea Rusiei… Stimăm naţionalitatea rusă, avem prieteni cu care am studiat împreună, dar, cu părere de rău, guvernul şi Duma rusă nu prea mare stimă arată Moldovei. Despre domnul Putin nici nu mai vorbim, e o stimă superficială faţă de guvernul şi Parlamentul de la Chişinău. De ce?

Noi avem mulţi parlamentari care au afaceri legate de economia tenebră rusă, în plus se combină cu economia tenebră a Moldovei, se spală mână pe mână. Nu demult de la BEM s-au scos 18 miliarde de lei, care au fost transferaţi la o bancă din Moscova, s-au mai „spălat” oleacă.”

Europa Liberă: Cooperarea moldo-rusă pe ce trebuie să se bazeze?

Alexandru Vlas: „Omeneşte, toate trebuie să se aranjeze prin stima între popoare. La noi, cu părere de rău, nu există lucrul acesta.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi că atâţia ani ruşilor le-au plăcut vinurile şi merele moldoveneşti şi tot ce se exporta de aici. Și a venit un timp când s-au instituit aceste embargouri, spunându-se că Moldova nu mai produce de calitate, că ceea ce exportă ar dăuna sănătăţii ruşilor?

Alexandru Vlas: „Aceasta e o politică murdară. Am prieteni de studii din Sankt Petersburg şi alte oraşe ale Rusiei şi spun: „Noi am crescut cu fructele şi legumele din Moldova, un produs foarte sănătos, ecologic şi vitaminos. Cu părere de rău, conducătorul statului nostru ne pedepsește, lipsindu-ne de fructele din Moldova. Aduce de oriunde, numai nu din Moldova”.

Embargoul e embargou, dar politica murdară cred că Putin o va menţine. Ei pun prioritate pe politica armelor. Tot timpul, noi am fost fraţii mai mici şi Rusia fratele mai mare. Și la un moment dat toată „omenia” pe care a avut-o fratele mai mare faţă de noi a ieşit la iveală. Fiindcă noi suntem o republică minusculă faţă de teritoriul Rusiei. Și, cu părere de rău, trăiesc mulţi rusofoni în Moldova, văd că Putin calcă în străchini, dar nu pot schimba nimic. Ne pare rău că dumnealui procedează murdar faţă de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Se intersectează pe teritoriul Moldovei interese geopolitice, geostrategice?

Alexandru Vlas: „În Transnistria staţionează armata a 14-a, avem hotare în interiorul republicii, avem vamă, trebuie să plăteşti la trecere, Şevciuk a impus asigurare de 30 de dolari. De câte ori treci, trebuie să plăteşti 30 de dolari pentru transport.”

Europa Liberă: Vreţi să fie reîntregite cele două maluri ale Nistrului?

Alexandru Vlas: „Cu mare plăcere, aş vrea să fie reîntregite. Dar, cu părere de rău, nu văd lumină în tunel, Rusia nu va renunţa la Transnistria. Dacă ne uităm după harta cea veche... Ne pare rău că avem nişte conaţionali de-ai noştri acolo. Unii spun că trăiesc bine, părinţii copiilor care învaţă în liceele cu predare în limba română spun că e rău. Aici e toată legătura în culori întunecate.”

Europa Liberă: Cum vedeţi Moldova în următorii patru ani? Se schimbă ceva?

Alexandru Vlas: „Mult depinde de parlamentarii noştri. Dar cu viziunea parlamentarilor noştri, ne este dificil să vedem încotro pleacă Moldova.”

Europa Liberă: Și nu depinde şi de dumneavoastră?

Alexandru Vlas: „Parţial. Foarte puţin depinde.”

Europa Liberă: De ce? Votul dumneavoastră are preţ.

Alexandru Vlas: „Votul meu are preţ în campania electorală şi până am aruncat buletinul de vot. După aceea, a uitat de promisiuni şi are grijă de familia lui, de cumetri, de fraţi, nepoţi şi de toate rudele, noi suntem pe planul trei.”

Europa Liberă: Care idee naţională ar putea consolida societatea moldavă?

Alexandru Vlas: „La moment nu văd o ieşire din situaţie. Pentru a schimba viziunea unei societăţi, trebuie să treacă multe decenii. Parlamentarii noştri nu atrag atenţia la aceste probleme.”

Europa Liberă: Parlamentarii sunt slugile poporului.

Alexandru Vlas: „Ei se numesc teoretic slugile poporului, dar în realitate slujesc pentru dânşii şi rudele lor…”

Europa Liberă: Îi slujiţi mai mult dumneavoastră, cetăţenii, pe deputaţi decât invers?

Alexandru Vlas: „Bineînţeles că da. Fiindcă întotdeauna vin şi ne roagă să-i votăm, ne promit marea şi sarea, vin cu pachete cu orez, zahăr, ulei, numai să-i votăm. După ce am votat, nu-i mai vedem patru ani, până la alegerile următoare.”

Europa Liberă: Şi la următoarele alegeri îi votaţi iarăşi pentru ce?

Alexandru Vlas: „Pe cine să votăm? Avem 101 de indivizi. Pentru republica noastră avem nevoie de 101 parlamentari? Ar fi de ajuns 51 pentru o republică care nu are nici trei milioane de locuitori.”

***

În ultimul timp tot mai puțini cetățeni moldoveni vin acasă din străinătate și tot mai mulți pleacă din țară. Ce îi determină să ia o astfel de decizie și ce trebuie de făcut ca să poată reveni acasă? Pentru Victoria Ionel, o tânără de doar 26 de ani, răspunsul e simplu: vrea să se simtă în siguranță acolo unde s-a născut. Acasă, la Sadova, Victoria Ionel ajunge de câteva ori pe an. Cea mai mare parte a timpului însă și-o petrece la mii de kilometri distanță, în capitala portugheză, Lisabona. Acolo a absolvit liceul, universitatea și și-a găsit și un loc de muncă. Acolo e a doua ei casă, deja de zece ani.

Victoria Ionel: „Tatonez terenul de ani şi chiar mi-aş dori din suflet să revin acasă. Însă deocamdată nu.

Probabil eu ar trebui să mai cresc şi să mai adun cunoştinţe şi capacităţi, pentru că îmi dau seama că situaţia acasă nu este deloc uşoară.”

Europa Liberă: Când zici că nu e uşoară ce te sperie?

Victoria Ionel: „Totul.”

Europa Liberă: Totul ce ar însemna?

Victoria Ionel: „Aşa cum funcţionează societatea noastră. Îmi dau seama că ar trebui să am mult mai multe puteri ca să-mi pot ajuta ţara aici, acasă. În acelaşi timp, noi ne ajutăm ţara din depărtare. Nu mă refer doar la remitenţe sau la suport financiar. Promovăm şi noi acolo Moldova prin felul nostru de a fi, prin evenimentele pe care le organizăm, prin munca noastră zilnică.”

Europa Liberă: Şi cum se explică faptul că acolo ai curaj şi nu îţi este teamă de nimeni şi de nimic şi, dacă ai reveni în Moldova, zici că ai reveni cu frică?

Victoria Ionel: „Pentru că acolo şi statul ne oferă mai multe şanse, funcţionează legea şi atunci orice cetăţean se simte protejat. Atunci când ştii că ai în spate un sistem judiciar bine pus la punct, nu-ţi este frică. Acest lucru nu-l văd în Moldova, din păcate. Deocamdată mi-ar fi frică să revin şi să lupt cu morile de vânt.”

Europa Liberă: De ce nu ai încredere în justiţia moldoveană?

Victoria Ionel: „Pentru că nu este cea mai corectă şi cea mai transparentă. Este corupţie, din păcate, nu doar în justiţie. Având această lacună aici, e greu să-ţi ajuţi ţara la tine acasă.”

Europa Liberă: Dacă voi aţi fi reprezentanţii clasei politice de la Chişinău, ce aţi schimba în primul rând?

Victoria Ionel: „Am fi mai corecţi, am respecta legea, ne-am baza foarte mult pe competenţele noastre, pe onestitate, muncă multă, grijă faţă de cetăţean, respect faţă de cetăţean.”

Europa Liberă: Dar nu ţi se par exagerate şi cerinţele omului de rând faţă de cei de sus? Pentru că votantul a delegat 101 deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

Victoria Ionel: „Votantul nu a avut multe alternative. Şi, în acelaşi timp, responsabilitatea este a noastră a tuturor. Puterea o acordăm noi politicienilor noştri. Poate e îndrăzneţ din partea mea, plecată de ani buni, să vin aici cu critici, nu o luaţi ca o critică, mă includ şi eu în această categorie, eu zic că ne lipseşte unitatea.

Cetăţeanului de rând îi lipseşte unitatea şi curajul. Poate vine şi dintr-o serie de dezamăgiri acumulate de-a lungul anilor, dar nu ne putem oferi luxul de a ne dezamăgi prea uşor, cu dezamăgiri nu ne ajutăm ţara. Vă gândiţi, probabil: „Tu de ce ai plecat atunci?”. Aşa a fost conjunctura.

Eu însă ţin la ţara mea şi de fiecare dată când am posibilitatea încerc să combat tendinţa de a mă izola şi de a mă dezamăgi uşor. Chiar nu ajutăm Moldova cu dezamăgiri, lăsând braţele în jos. Atunci când constatăm că am greşit într-o alegere, nu este nimic ruşinos, nu trebuie să uităm că puterea totuşi stă în mâinile noastre. Vorbim despre un stat democrat, cu anumite defecte, cu anumite lipsuri, neajunsuri în funcţionarea sa, dar noi putem corecta situația numai muncind împreună şi dând un exemplu demn, făcând acele lucruri mici care ţin de responsabilitatea cetăţeanului de rând.”

Europa Liberă: Ai stat mai multe zile în Republica Moldova, ai mers şi în mediul rural, la baştină, unde îţi sunt părinţii. Care subiecte sunt cele mai discutate în societate?

Victoria Ionel: „Guvernul, politica. La Sadova, de unde sunt, se discută foarte mult această problematică.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă guvernul?

Victoria Ionel: „Lumea nu prea are încredere în guvernul care există. Suntem cu toţii conştienţi, şi cei din mediul rural, că un guvern în aceste condiţii va lua decizii mai greu. Iar timpul trece şi Moldova nu-şi poate oferi acest lux, nu poate lăsa timpul să treacă pur şi simplu.”

Europa Liberă: Există o confruntare şi între voi, cei care reprezentaţi generaţia tânără, încotro Moldova, cu Estul, cu Vestul?

Victoria Ionel: „Generaţia mea are o viziune destul de clară. Cu unele mici excepţii, pe noi ne interesează viziunea europeană.”

Europa Liberă: Şi cum argumentezi tu semenului tău, care insistă pe ideea opţiunii euroasiatice?

Victoria Ionel: „Cel mai puternic argument sunt cei zece ani de trai într-un stat al Uniunii Europene. Aceşti zece ani mi-au permis să-mi creez o imagine foarte reală despre ceea ce reprezintă Uniunea Europeană – democraţie, transparenţă, şanse egale pentru cei care depun eforturi, pentru cei care au capacităţi, indiferent de naţionalitate.

Probabil acolo am regăsit ceea ce-mi doresc pentru ţara mea – un trai mai bun, condiţii mai bune de viaţă, o cultură socială, un civism pe care visez să-l găsesc cândva în Moldova. Cetăţeanul are o răspundere mare faţă de ţara sa, este foarte conştient dacă acţiunile sale au un rost. În Portugalia, în Uniunea Europeană eu văd un civism.”

Europa Liberă: Dar în Moldova?

Victoria Ionel: „Nu prea. Ne cerem drepturile, dar nu suntem conştienţi de faptul că avem şi noi multe de făcut. Şi nu poţi cere atunci când nu dai. Eu cred că, de fapt, fiecare cetăţean îşi are ţara pe care o construieşte. Şi dacă fiecare dintre noi ar fi corect în tot ceea ce face, nu ar mai exista corupţie, cel puţin nu în măsura în care o întâlnim acum în Moldova, ne confruntăm cu ea.”

Europa Liberă: Există condiţii pe care ţi le-ai pune pentru a reveni în Moldova? Eşti tânără specialistă, ce ţi-ar trebui?

Victoria Ionel: „Un loc de trai şi un salariu decent.”

Europa Liberă: Salariul decent cam cât ar trebui să constituie?

Victoria Ionel: „Cel puţin salariul pe care îl am acolo ca tânăr specialist – 1 500 de euro.”

Europa Liberă: În Moldova deocamdată ar fi doar un vis.

Victoria Ionel: „Da. Nu aş găsi aceste condiţii aici. Mai sunt şi alte aspecte care au o greutate – mediul în care trăim, social. Dar eu cred în Moldova, în oamenii buni de aici, ştiu că Moldova mai are mulţi oameni deosebiţi şi nu mi-ar fi frică de aceasta. Doar că este evident că societatea noastră trebuie educată.”

Europa Liberă: Şcoala nu educă societatea?

Victoria Ionel: „Şcoala nu educă atât de mult cât ar trebui. Aceasta văd acum de la distanţă, aceasta am înţeles-o chiar şi câţiva ani în urmă, când eram integrată în mediul academic de aici. Şcoala nu educă atâta cât ar trebui. Şi aici, iarăşi, intervine marea problemă, cel puţin cea pe care o vedem noi, cei plecaţi în străinătate – corupţia în şcoală.”

Europa Liberă: Mai sunt mulţi moldoveni ca tine, care preferă mai degrabă să rămână acolo decât să revină în Moldova?

Victoria Ionel: „În majoritate da. Tinerii au decis să rămână acolo cel puţin să-şi completeze studiile şi să câştige ceva experienţă. O bună parte dintre ei trăiesc cu nostalgia Moldovei din trecut, acea imagine romantică a familiei reunite. Dar realitatea este alta – cam toţi sunt împrăştiaţi care şi pe unde.”

Europa Liberă: Peste patru ani Moldova de azi o vedeţi la fel, aşa cum e acum? Sau schimbări vor interveni, ceva se va îmbunătăţi?

Victoria Ionel: „Cred că nu vom vedea mari schimbări în următorii patru ani. Vor fi, cu siguranţă, dar nu atât de mari cât ne-am fi dorit noi.”

Europa Liberă: Iar misiunea voastră este să vă implicaţi în viaţa politică, economică, culturală a Republicii Moldova.

Victoria Ionel: „Absolut. Inclusiv a celor plecaţi, care se mai identifică cu ţara lor de origine.”

***

Sondajele arată că, de la alegerile din noiembrie anul trecut, numărul celor care consideră că țara se îndreaptă într-o direcție bună a scăzut cu 15 la sută, până la 17 procente dintre respondenți, în timp ce aproape două treimi cred că direcția este una greșită. L-am întrebat pe sociologul Doru Petruți de ce crește nemulțumirea oamenilor față de starea de lucruri din țară.

Doru Petruți: „Cred că acum nu mai avem, practic, nicio forță socială, vreun grup cât de cât relevant care să se interpună cumva între populație și politicieni. Societate civilă, sindicate, biserică, comunitatea internațională – se pare că nimeni dintre acești actori nu reușesc să influențeze politicul de la noi, care a luat în ultimele trei luni niște decizii și o direcție pe care mulți nu o înțeleg, creează uluială, stupoare.”

Europa Liberă: Dumneavoastră înțelegeți direcția pe care au luat-o cei din vârful puterii?

Doru Petruți: „Înțeleg calculul pe care l-au avut.”

Europa Liberă: Și care e acest calcul?

Doru Petruți: „E calculul unei coaliții PLDM – PDM, cu suportul clar al PCRM-ului, care asigură un număr de voturi în Parlament. Dar în rest vorbim de fapt de o criză în primul rând strategică a celor trei partide din coaliție pentru că de multe săptămâni ei nu știu să se poziționeze, pierd capital electoral cu o repeziciune care seamănă foarte mult cu criza politică din 2013. Asistăm, practic, la aceleași fenomene.”

Europa Liberă: Dar vine un exercițiu la fel de complicat – alegerile locale la care, iarăși, partidele nu numai că trebuie să își testeze capacitățile și puterile, dar trebuie să ofere încă o dată șansă electoratului, cetățeanului să alegă pe cei mai buni dintre cei mai buni.

Doru Petruți: „Eu sunt dintre acei care consideră că alegerile locale nu vin atât de repede pentru că actuala coaliție are un pic alte calcule și alte tipuri de probleme. Asistăm la o comprimare foarte serioasă a electoratului PLDM și PDM.”

Europa Liberă: Ei zic că nu cred în sondaje. De-a lungul anilor, aceasta au spus, că sondajele sunt cele care denaturează situația din societatea moldavă.

Doru Petruți: „Eu cred că gloanțele care le șuieră acum la ureche din nou cu proiectul politic „Patria” și cu proiectul politic al domnului Iurie Leancă, de data aceasta avem doi călăreți, unul pe stânga și unul pe dreapta, care vor capitaliza foarte mult din neîncrederea capitalizată de actuala coaliție.

Mai mult decât atât, criza aceasta strategică, se pare că, indiferent cât pierd aceste partide, nu reușesc să vină cu propuneri, nu reușesc să aibă un impact relevant. Și mai mult, creează o senzație în opinia publică de nepăsare. Toți actorii din societate înțeleg: clasa noastră politică parcă e mai nepăsătoare ca niciodată.”

Europa Liberă: Domnule Petruți, voi face trimitere la câteva declarații ale demnitarilor europeni. De exemplu, șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, spunea că autoritățile statului ar trebui să dea dovadă de mai multă vizibilitate în procesul de reformare a justiției. Iar ambasadorul Statelor Unite ale Americii în R. Moldova, domnul James Pettit, accentua că practicile corupte trebuie să fie oprite cât de curând posibil.

Directorul Băncii Mondiale pentru Moldova declara şi mai tranşant, el crede că moldovenii vor judeca succesul colaborării partenerilor de dezvoltare în funcţie de rezultatele vizibile pentru oamenii simpli, cum ar fi reducerea sărăciei, creşterea veniturilor, îmbunătăţiri în domenii precum sănătatea, educaţia, dovezi concrete că fenomenul corupţiei este pe cale de dispariţie.

Şi doamna Ingrid Tersman, ambasadoarea Suediei, spunea că cetăţenii aşteaptă stabilitate, creştere economică, transparenţă, acţiuni ferme în combaterea corupţiei, o justiţie funcţională şi un mediu de afaceri care să poată atrage investiţii. Este timpul pentru acţiuni dure, aceasta spun diplomaţii occidentali, cei care i-au înmânat premierului Chiril Gaburici un document ce conţine opinii despre situaţia actuală a ţării şi propuneri privind modernizarea Moldovei în spirit european. De ce a fost nevoie ca occidentalii să-i înmâneze şefului de executiv acest document?

Doru Petruți: „Documentul de care discutaţi nu e altceva decât un alt semnal transmis politicienilor că au luat-o pe o cale care nu este de înţeles. Reprezentanţii comunităţii internaţionale şi-au manifestat acolo, înţeleg, deschiderea să ajute Republica Moldova, să sprijine reformele. În acelaşi timp, e un semnal care transmite ideea că: „Electoratul vostru a votat în principiu parcursul pro-european, depărtarea de ideile lui Voronin şi ale PCRM-ului. Iar ceea ce faceţi voi acum – întoarceţi lucrurile cam spre 180 de grade.”

Europa Liberă: Ar exista o temere din partea Bruxellesului vis-a-vis de faptul că un guvern minoritar nu va putea implementa reforme necesare pentru acest parcurs european?

Doru Petruți: „Reformele eu nu le văd. Republica Moldova încă nu a suferit atât de mult cât ar trebui să sufere o ţară aflată în tranziţie. În momentul în care vor începe reformele, vă asigur că ele vor avea impact social negativ masiv şi vor genera o nemulţumire socială inevitabilă. Lucrul acesta nu poate fi evitat în nicio societate, perioadele de tranziţie. Aşa că nu vorbim despre reforme nici în justiţie. Poate ceva în domeniul educaţiei, al internelor, dar lucrurile trebuie pornite pe foarte multe dimensiuni. Şi impactul social e masiv.”

Europa Liberă: Când se porneşte pe multe dimensiuni nu se reuşeşte pe niciun segment să se livreze rezultate concrete. Şi aceasta am văzut-o, iarăşi, de-a lungul timpului.

Doru Petruți: „Nu poţi face reforme în interne fără să ai justiţie. Nu poţi face în educaţie fără să ai infrastructură. Şi toate se leagă unele de altele. Dar aici vorbim de cei care conduc şi ţin frâiele puterii şi la care încă nu e foarte clar după momentul noiembrie 2014 care e proiectul politic al R. Moldova, care e direcţia în care merg lucrurile. Eu văd ca un moment de blocaj strategic. Pentru că spuneţi că actorii principali politici nu ţin cont de sondaje, eu cred că ţin şi îşi dau foarte bine seama încotro pleacă procentele după dezamăgirea din ultimele luni.”

Europa Liberă: Există cineva totuşi care insuflă încredere?

Doru Petruți: „Există cineva care capitalizează din nou încrederea. E vorba de proiectul domnului Leancă şi de proiectul domnului Usatîi. Se vede încă o dată mutaţia voturilor de la PSRM, de data aceasta către „Patria”, la fel cum în momentul alegerilor am avut mutaţia votanţilor „Patria” către PSRM. Aceasta vorbind de electoratul de stânga, iar electoratul de dreapta – sigur că era o aşteptare creată de modul defectuos de guvernare din patru ani de zile, a creat aşteptarea unui nou proiect politic pe segmentul de centru-dreapta.”

Europa Liberă: Problemele cetăţenilor Republicii Moldova sunt pe deplin cunoscute de către actualul premier Chiril Gaburici? Îi este greu? Îi este uşor? Are pe cine să mizeze?

Doru Petruți: „De obicei, un prim-ministru pleacă cu un anumit capital de încredere şi de tolerabilitate, şi de speranţă din partea populaţiei. Avem o situaţie absolut unică, cu un prim-ministru care a acumulat, din păcate pentru domnia sa, întreaga neîncredere pentru întreaga coaliţie. A pornit cu o cotă de neîncredere foarte mare, s-a adăugat în zilele următoare un PR de-a dreptul copilăresc, iar acum el trebuie să demonstreze că există.”

Europa Liberă: Se zice că şi Uniunea Europeană ar avea de pierdut dacă imaginea Republicii Moldova este cea pe care o are această ţară din imediata vecinătate a Uniunii Europene. Şi ar avea de câştigat Estul, inclusiv Kremlinul, căruia îi convine ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova.

Doru Petruți: „Uniunea Europeană a investit banii contribuabililor europeni într-un proiect care nu e foarte clar în ce direcţie vrea să se mişte. Nu e clar când se va apuca să muncească în ritmul şi cu rezultatele, şi cu performanţele care sunt solicitate.”

Europa Liberă: Şi va mai investi?

Doru Petruți: „Din mesajul şi din documentul la care făceaţi trimitere, lucrurile sunt puse pe un fel de standby şi există disponibilitatea, dar nu în orice condiţii.”

Europa Liberă: Şi atunci Moscova câştigă din ceea ce se întâmplă aici?

Doru Petruți: „Moscova câştigă şi a câştigat aici chiar şi nefăcând mare lucru şi neajutând la modul concret Republica Moldova. Ba mai mult, punând de multe ori tensiune şi în regiune, nu numai în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Deci, deocamdată la întrebarea ce e de făcut, nu prea este ce spune?

Doru Petruți: „În primul rând cred că actuala coaliţie trebuie să se uite foarte atent pe scorul pe care îl are, să înţeleagă că ea a acumulat toate temerile populaţiei înainte de alegeri. Prin modalitatea în care au dus negocierile, prin rezultatul acestor negocieri, n-au făcut altceva decât să confirme temerile populaţiei. E uluitor să vezi cum într-o ţară aproape o treime dintre votanţi vor să-şi schimbe opţiunea de vot din noiembrie 2014 în doar trei luni de zile.”

Europa Liberă: Care sunt fricile cele mai mari cu care trăiesc astăzi cetăţenii Republicii Moldova?

Doru Petruți: „Se leagă de viaţa de zi cu zi din nou, pentru că am asistat la evoluţii ale cursului valutar, care au sărăcit şi mai mult o populaţie sărăcită. Mi-aş permite un termen extrem de dur, dar acest jaf al secolului, acest miliard de euro sau de dolari care a dispărut din sistemul financiar, nu a fost decât un viol extraordinar, la care populaţiei i s-a spus să stea şi relaxată...

Folosesc cuvinte foarte dure, dar impactul a ceea ce s-a întâmplat, jaf cred că e un cuvânt prea blând. Cineva ar trebui să plătească pentru ceea ce s-a întâmplat. Sunt foarte mulţi care suferă şi în mediul de business, şi populaţia. E uluitor cum o populaţie săracă a reuşit să supravieţuiască după asemenea lucruri. Iar moldovenii, spre deosebire de europeni, n-au ieşit în stradă, n-au protestat. Mai degrabă îşi fac planuri să plece din ţară.”

Europa Liberă: Să-şi ia valiza şi să apuce calea pribegiei, aşa cum de 23 de ani lumea continuă să plece şi să tot plece.

Doru Petruți: „Lucrurile n-ar trebui să rămână aşa, pentru că este a nu ştiu câta oară când ei plătesc găurile dintr-un sistem bancar devalizat. Şi aşteptăm cât mai repede să aflăm şi noi cine sunt cei care au devalizat sistemul bancar.”

XS
SM
MD
LG