Linkuri accesibilitate

„Vreau un singur Acasă. Doresc mai mult ca oricând sa revin definitiv. Doamne, ocrotește-mi țările!”


Jurnalul săptămânal cu Victoria Ionel.

Nascuta la 31 ianuarie 1989 in satul Sadova, Calarasi. Plecata in Portugalia din 2005. Absolventa a Facultatii de Medicina Dentara din Lisabona, Portugalia. Membru al Centrului de Cultura si Arta „Trei Culori” din Portugalia. Finalista Concursului Miss Republica Portuguesa 2013. Reprezentanta Portugaliei la Concursul International Miss Princess of the Globe 2013.

Luni

Sufletul m-a adus iar Acasa, asa cum s-a intamplat la fiecare revenire in toti acesti 10 ani. Doamne Dumnezeule, 10 ani… o inima impartita in doua. un suflet mai plin de trairi, dileme, binecuvantare. Eu - norocoasa. S-a mai nascut un om, un nepotel, inca o legatura de sange cu tot ce inseamna pentru mine Acasa. Omuletul locuieste la Brasov asa ca inca un drum lung, spre inca o bucata de familie, de suflet.

Cate un gand la impasul politic din Moldova dar doar atat, mi-am ridicat sus scutul anti-politic, sa crestem sufletul mai intai.

România traieste emotia arestarii Elenei Udrea. Eu ma bucur de frumusetea de la Brasov, de muntele Tampa, de Familie, de bataia cu bulgari (bataita), de iarna, de nasul inghetat, de covrigii din Piata Sfatului, de nepoata isteata care are mereu intrebari pentru sufletul meu..

Noaptea este rezervata pentru inca o intoarcere in Moldova.

Si iar isteata intervine, cu probabil una din cele mai sincere si emotionante rugaminti adresate mie pina acum: „Victoria, te rog sa nu pleci!”

Ea, omul care uraste ziua de luni, pentru ca are prea mult de munca la gradinita, ma dezarmeaza complet cu marturisirea ca lunea asta i-a placut foarte mult, ca a fost o zi de luni frumoasa.

Nu am dreptul sa stric o lune magica! Asa ca ignor inca o data valiza de atatea ori impachetata…

Marți

Imi duc nepoata la gradinita, pentru prima data in istoria mea de matusa. Parca as merge in clasa intai, numai ca in loc de ghiozdan, prind cu mina dreapta o minuta calda legata de un sufletel tare drag mie.

Sufletelul ma rasfata si imi alimenteaza mandria cu o vizita ghidata prin toata gradinita. O cunosc, pe dejа legendara doamna educatoare, discut, intreb, aflu, ma bucur, vad omul in mediul ei de oameni de-o schioapa, dau sfaturi matusesti, imbratisez strans si revin la valiza…

Drum spre casa parinteasca, spre Sadova din inima Codrilor.

Miercuri

Acasa. Dor. Lemnele trosnesc in sobe. Mancare gatita de mama. Politica la televizor, radio, pe retelele de socializare, in ochii si oftarile sadovenilor mei. Vizite prin capitala, multe ganduri la politica, dorinta nebuna de a schimba tara cu mainile goale, fara manusi de protectie. Emotii de tot felul. Refugiu Acasa. Suflet linistit.

Joi

Parlamentul ar fi trebuit sa învesteasca Guvernul Leanca2. Nu a fost sa fie. Pacat. Am trecut pe langa legislativ. Cativa oameni protestau.

Cumpar lalele albe. Merg in ospetie.

Echilibrez gandurile despre ce avem de facut cand ma intorc in Portugalia cu colegii de la Centrul de Cultura si Arta „Trei Culori”, asociatia mea de suflet, definitivez idei despre cea de-a doua editie a Festivalului Oualor Incondeiate. Seara e marcata de alte intalniri si o enorma dorinta de a ma refugia iar la Sadova.

Vineri

Descopar un ghiocel inflorit la mama in gradina, unul singur, alb- alb, fragil, dar foarte curajos si il percep imediat ca pe un semn divin de incurajare de care aveam nevoie - totul va fi bine! O floare nu face primavara, dar aduce atata fericire. Si ma mai gandesc. Poate o fi inflorit ghiocelul pentru parinti, ei serbeaza 36 de ani de casatorie, un ghiocel inflorit in numele dragostei.

Fac bagajele. Duminica zbor spre Lisabona, ma asteapta cealalata realitate, cealalta tara. Imi este dor de ea, dar vreau Moldova cu mine. Vreau un singur Acasă. Doresc mai mult ca oricând sa revin definitiv. Doamne, ocrotește-mi țările!

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG