Linkuri accesibilitate

Voturi și subvenții - formula Blatter


Joseph Blatter la Marrakech, în decembrie 2014

Joseph Blatter la Marrakech, în decembrie 2014

Alegerile vor avea loc la Congresul FIFA din mai și pe listă se află, deja, alte cinci nume.

Pînă ieri, la ghișeu apărea una și aceași persoană. Acum s-a făcut coadă și coada se lungește. Sepp Blatter nu mai e singurul candidat sau candidatul secondat de un contracandidat fantomă la Președinția FIFA. Alegerile vor avea loc la Congresul FIFA din mai și, cu cîteva zile, înainte de termenul limită pentru depunerea candidaturilor, pe listă se aflau, deja, alte cinci nume.

Blatter și-a anunțat primul candidatura. Asta după ce declarase ferm că nu-și dorește un nou mandat. Dar Blatter e un clasic al vorbei în vînt și nimeni nu s-a mirat. Apoi, a apărut Jerome Champagne, fost oficial FIFA și un mai vechi contestatar al lui Blatter. Candidatura lui Champagne nu a surprins, întrucît aceași persoană a încercat și la alegerile trecute fără cine știe ce succes. Lucrurile au început să se anime după apariția unei a treia candidaturi, cu totul neașteptată și chiar exotică. Prințul iordanian Ali bin Al Hussein, vicepreședinte ale Confederației Asiatice, a anunțat că intră în alegeri. Surpriza a luat proporții odată cu apariția candidaturii lui Michael Van Praag, Președinte al Federației olandeze și fost Președinte la Ajax. Cînd a apărut și candidatura lui David Ginola, fost internațional francez, lumea s-a amuzat. Ginola e cunoscut, în special, ca personaj colorat, comentator tv și erou de reclamă la șampoane. Apoi, lovitura finală! Și Luis Figo candidează. Figo e tot un fost fotbalist, dar de alt calibru. Celebru la Real și la Barcelona și celebru pentru transferul de la Real la Barcelona, Figo a fost un mare jucător și un personaj de seriozitate incontestabilă, înainte și după încheierea carierei.

Așadar, cinci candidați și cu Blatter șase, într-o competiție care va fi, totuși, decisă și de argumente foarte diferite de palmares și reputație. Candidatura nu poate fi depusă decît după ce cinci Federații naționale își declară sprijinul. Asta înseamnă că tortul global trebuie împărțit în felii cît mai mari. Dar, cu patru candidați europeni în cursă, feliile Europei vor fi, logic, mici. Votul european e și așa depășit numeric de federațiile multe și fără palmares pe care Blatter se sprijină, ajutat de o ploaie de fonduri vizibile și invizibile. Lipsa unui candidat european comun complică situația și reduce ponderea de vot a Europei.

În mod evident, toți cei cinci candidați noi intră în alegeri pe o platformă anti-Blatter. Scandalul uriaș creat de Mondialele acordate Qatar-ului și Rusiei poartă semnătura lui Blatter. Ancheta cerută ulterior de Blatter a fost hărțuită tot de Blatter și asta n-a făcut decît să mărească scandalul. Dar indignarea e, în acest caz, un sentiment strict european. În afara Europei, federațiile nu dau o ceapă degerată și o minge spartă pe locul de desfășurare al viitoarelor Mondiale. Campionatele lor nu vor avea de suferit, iar Liga Campionilor care riscă cel mai mult, deși e cea mai bogată competiție a lumii, e departe. Tot ce interesează în cazul federațiilor din afara Europei e suma și punctualitatea subvențiilor direcționate de FIFA lui Blatter, în numele dezvoltării. Voturile subvenționaților se vor duce spre Blatter. Poate nu toate dar, foarte probabil, suficiente. Competiția pentru postul suprem în fotbal e mai deschisă decît de obicei dar mulțimea candidaților n-ar trebui să înșele: chiar încolțit, Blatter are prima șansă.

XS
SM
MD
LG