Linkuri accesibilitate

Pentru că 2014 a fost an electoral, presa moldovenească a susţinut testul libertăţii în condiţii dificile.

Majoritatea experţilor de media spun că puterea a patra practic a picat examenul deoarece majoritatea instituţiilor media în campania electorală au făcut partizanat politic fără nici o jenă.

Cu excepţia câtorva ziare, posturi de radio şi portaluri online care şi-au păstrat prestanţa, jurnalismul profesionist şi-a micşorat prezenţa ca pielea de şagri.

Majoritatea instituţiilor de presă au fost folosite în campanie mai ales ca instrumente propagandistice, iar libertatea de exprimare, s-a încadrat între limitele date de linia generală a diverşilor patroni, constată experţii.

Iată cum caracterizează bunăoară directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent Nadine Gogu tabloul general al presei moldoveneşti în anul 2014:

„Presă parţial liberă, partizană, am văzut în alegeri care au fost opţiunile presei, o presă monopolizată şi nepluralistă, dacă vorbim de pluralismul intern al instituţiilor media. acesta este tabloul general.”

Iată şi opinia directorului Asociaţiei presei Independente Petru Macovei:

„Dacă luăm în calcul şi campania electorală, în opinia mea a avut loc o degradare a calităţii produsului jurnalistic şi o intensificare a imixtiunii politicului în mass-media din Republica Moldova. Ceea ce per ansamblu condiţionează şi o scădere a gradului de libertate a presei.”

Delegaţia UE în Moldova, prin vocea reprezentantului Wicher Slater, spune că a stat cu ochii pe presa moldovenească înainte şi după alegeri şi iată la ce concluzie a ajuns:

„Alegerile parlamentare au dus la dezbinarea cetăţenilor. Şi acest lucru a fost reflectat în mass-media. Ţine de responsabilitatea presei să nu permită partidelor politice să dezbine societatea în două tabere.”

Expertul european susţine că scrutinul parlamentar din 2014 de fapt a scos la iveală problemele mai vechi care împiedică mass-media din Republica Moldova să fie cu adevărat liberă. Este vorba de lipsa transparenţei privind identitatea adevăraţilor patroni din presă şi concentrarea mass-media în mâinile unor persoane implicate activ în viaţa politică autohtonă, sau a unor oameni de afaceri, care în urma susţinerii unor poziţii politice primesc beneficii economice. Ambele, teoretic, puteau fi soluţionate în acest an, dar din cauza lipsei voinţei politice, spun experţii, situaţia s-a conservat. Proiectul noului Cod al Audiovizualului se prăfuieşte de mai mulţi ani în seratele Legislativului, iar un amendament care ar fi obligat instituţiile media să-şi declare adevăraţii patroni a fost votat doar în prima lectură. Şeful secţie politică şi economie de la Delegaţia UE Wicher Slater îşi exprimă speranţa că în 2015 lucrurile se vor mişca mai cu spor la acest capitol:

„Dorim să atenţionăm asupra transparenţei proprietarilor media şi a concentraţiei presei ca fiind una din principalele probleme. Din păcate, presa din Moldova este controlată de oameni de afaceri care intervin în politica editorială. De asemenea, vrem să atenţionăm asupra importanţei reformării codului audiovizualului, şi anume independenţa acestuia. În iunie, un proiect în acest sens a fost înaintat parlamentului RM, dar nu a acumulat majoritate de voturi. Sperăm că lucrurile se vor mişca mai cu spor, iar noul Cod va fi adoptat.”

În opinia mai multor experţi autohtoni, reforma audiovizualului, promisă de mai multă vreme, nu a avansat tocmai pentru că şi de această dată parlamentarii şi-au asigurat un scrutin comod din punct de vedere mediatic. Iată bunăoară opinia directorului MIR TV Moldova Ion Terguţă:

„Părerea mea e că audiovizualul din Republica Moldova activează în condiţii de monopol, atât în ceea ce priveşte piaţa de publicitate, cât şi piaţa de distribuţie. Acest an, 2014, putea să ofere audiovizualului şansă de a se transforma, dar campania electorală ne-a demonstrat că din punct de vedere politic aceste instituţii nu sunt decât nişte instrumente de manipulare. ”

Experţii s-au arătat îngrijoraţi şi de prestaţia Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), care, în opinia lor, ar fi menajat instituţiile media, aplicând sancţiuni doar de ochii lumii pentru comportamentul partizan în campania electorală. De altfel, CCA nu a fost foarte ferm, în opinia experţilor, şi atunci când a sancţionat mai multe posturi de televiziune care retransmit emisiuni din Rusia pentru modul „propagandistic” în care era reflectată criza din Ucraina. Doar unui singur post Rossia 24 i-a fost sistată temporar emisia. Cruţarea spaţiului informaţional de propaganda rusească prin interzicerea retransmiterii posturilor ruseşti în Moldova, propusă în repetate rânduri pe parcursul anului 2014 de liberali şi liberali reformatori, nu a găsit voinţă politică fermă.

La capitolul accesul jurnaliștilor la informaţii, anul 2014 la fel nu a fost unul foarte favorabil, spune directoarea Ziarului de Gardă Alina Radu:

„La capitolul accesul jurnaliştilor la informaţii mai avem, încă zone în care nu avem acces: la şedinţele parlamentului, dar şi acces e limitat sau e contra plată la datele cu privire la cadastru, la firme. Accesul jurnaliștilor în regiunea transnistreană e foarte limitat.”

Petru Macovei atrage atenţia că situaţia mass-media din autonomia găgăuză şi regiunea transnistreană a fost mult mai gravă în 2014, faţă de restul republicii:

„Situaţia mass-media din autonomia găgăuză este sub orice critică deoarece imixtiunile politicului în ultima perioadă au continuat. Să ne aducem aminte de acele procese de judecată care practic au blocat activitatea radiodifuzorului public din această regiune. Consiliul de observatori care este controlat politic sută la sută a emis nişte decizii care au fost contestate. Una peste alta în perspectiva alegerii başcanului autonomiei găgăuze, care urmează să aibă loc, sau la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor , mass-media din regiune este controlată politic sută la sută, situaţia ei fiind mult mai gravă decât per-ansamblu în Republica Moldova. În regiunea transnistreană lucrurile nu sunt nici pe departe îmbucurătoare. În august liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk a emis un decret prin care au obligat practic cetăţenii să semnaleze opiniile transmise prin internet care ar putea fi catalogate ca fiind extremiste. În acest fel practic a fost instituită cenzura în internet în regiunea transnistreană.”

Toate clasamentele regionale şi internaţionale publicate pe parcursul anului 2014 au poziţionat Republica Moldova în categoria ţărilor cu presă „parţial liberă”. Republica Moldova a trecut încă în 2010 din categoria ţărilor cu presă neliberă în cea a ţărilor cu presă parţial liberă, unde se menţine, pentru al cincilea an consecutiv.

XS
SM
MD
LG