Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu un fost ministru de finanțe, conferențiar universitar ASEM.

Zilele trecute s-a aflat, cu prilejul publicării de către FMI a ultimului său raport de monitorizare post-program a Republicii Moldova, că Banca Naţională a Moldovei nu doar a instituit, cu două zile înainte de alegeri, administrare specială la Banca de Economii (BEM) și Banca Socială (BS), ci le-a oferit şi un împrumut de urgenţă într-o cantitate echivalentă cu 3,5% din Produsul Intern Brut. „Sacul cu bani” le-a fost pus la dispoziţie celor două bănci aparent afiliate, dintre care prima reîntoarsă recent în proprietatea statului, pentru a nu periclita siguranţa depunerilor populaţiei şi bunul mers al operaţiunilor financiare, a explicat la distanţă de câteva săptămâni de la livrarea împrumutului guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu.

O analiză post-factum a acestei întâmplări, cu identificarea cauzelor şi consecinţelor, între scenarii optimiste şi pesimiste, cu un fost ministru al finanţelor moldovean, Mihai Manole, dr. în economie, conferențiar universitar ASEM.

Europa Liberă: Întâi de toate, de ce aflăm aşa lucruri de la FMI, şi nu de la BNM?

Mihai Manole: „Aici şi este întrebarea. Într-adevăr, dacă examinăm legislaţia, Banca Naţională are dreptul să acorde un aşa împrumut, numai că apare întrebarea: de ce a fost aşa tacit? Pe de o parte, trebuie să examinăm cazul în aspect istoric, şi dacă ne uităm, banca a revenit în proprietatea statului nu datorită organelor statale care sunt împuternicite cu supravegherea, dar datorită câtorva persoane fizice. Cred că nu este aşa simplu, ceva mai conţine această adresare în instanţă şi câştigarea procesului.

Pe de altă parte, să ne aducem aminte că noi am cedat cota statului, cu comentariile tuturor celor care erau şi sunt împuterniciţi, că acţionarii noi vor aduce peste un miliard de mijloace circulante, mijloace băneşti în bancă, vor redresa situaţia. Cu părere de rău, vedem că după ce a fost preluată proprietatea din mâinile statului, s-a înrăutăţit situaţia. Şi aici iarăşi apare întrebarea: dar cu ce s-au ocupat organele de supraveghere? Care au fost funcţiile? Pentru că din scrisoarea Fondului Monetar observăm că decizia s-a luat în urma faptului că aceste bănci nu prezentau informaţiile solicitate de către Banca Naţională. Da, dar în afară de informaţii mai sunt şi rapoartele auditelor externe. Nu a fost o reacţie, am putea spune aşa.”

Europa Liberă: Faptul că acest împrumut a fost făcut cu două zile înainte de alegeri poate fi o scuză, au vrut autorităţile să ascundă ceva alegătorului pentru o vreme doar?

Mihai Manole: „Eu cred că în cazul de faţă continuă discuţiile aprinse şi ele au început cu câteva zile înainte de alegeri, tocmai ca să se răsfrângă şi asupra negocierilor de formare a coaliţiei. Cred că durata negocierilor tot este o dovadă a acestui fapt, evenimentele sunt dirijate din umbră. Au fost programate, sunt dirijate, pentru că uitaţi-vă ce se întâmplă. Domnul prim-ministru în exerciţiu spune că va trebui să comandăm un audit extern, cred că nu trebuie să întrăm în cheltuieli suplimentare pentru că situaţia este clară de mult timp, iar ministrul economiei spune că noi o să aflăm ce s-a întâmplat, instanţa va lua decizii. Sunt nişte comentarii contradictorii.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vedeţi şi un context politic în toată această poveste?

Mihai Manole: „Pe parcursul a doi ani de zile au fost mai multe comentarii şi mie mi se pare că ele au fost corecte, la acest compartiment. Mai sunt şi nişte aspecte etice, dacă să ne uităm la cine s-a adunat în jurul structurii de management la aceste bănci.”

Europa Liberă: „Deponenţii nu şi-au pierdut banii şi liniştea în sistemul financiar-bancar a fost asigurată”, aşa a comentat şi a explicat guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, vineri seara, într-o emisiune tv. Chiar atât de bună sub toate aspectele să fie această decizie?

Mihai Manole: „Sunt şi alte opinii şi ceea ce se comentează în presă, că ar fi o intenţie de a falimenta aceste două bănci, cred că acest lucru nu ar fi bun pentru guvernanţi. Din punct de vedere al legislaţiei, secretul poate fi păstrat, şi felul cum a votat Consiliul de Administrare a Băncii. Noi, în istorie, nu am avut asemenea alocaţii. Să ne întoarcem puţin în urmă, Invest Privat bank-ul a falimentat deoarece i s-au retras 85 de milioane de lei, care au fost credit al Băncii Naţionale. Eu cred că şi în cazul de faţă, cei care au luat decizia, eu sper, că ei au votat unanim pentru această decizie, ei au dispus de un şir de informaţii pe acest caz, care le-a permis să ia această decizie.”

Europa Liberă: Ziceaţi că astfel de împrumuturi nu cunoaşte istoria?

Mihai Manole: „Într-adevăr, nu am avut aşa cazuri. Am avut cazul cu Enterprise Bank-ul, când au fost rambursate depozitele din buget, înainte de alegeri şi ştim cu ce s-a terminat. Trezeşte nedumerire modul cum se procedează şi nu trebuie să aşteptăm că o să vină FMI-ul şi o să ne facă regulă. Noi avem oameni împuterniciţi care sunt în fotolii şi care trebuie să răspundă pentru asta. Eu cred că după puţin timp, o să aflăm mai multe. Totuşi, eu nu exclud că în prim-plan este aspectul politic.”

Europa Liberă: Ziceţi că legal, parcă s-au respectat normele, dar aflăm că a fost posibil acest împrumut graţie unor modificări legale care au fost efectuate foarte recent. Putem admite că aceste modificări la cadrul juridic s-au făcut tocmai pentru a face posibil un astfel de împrumut?

Mihai Manole: „Este posibil, aşa a fost şi cu Invest Privat Bank-ul, numai că acolo a fost modificată legea. Aici, dacă consultăm Legea cu privire la Banca Naţională, au dreptul la astfel de decizii, cred că au fost unele modificări de regulamente. Acolo şi se prevede că informaţia este secretă, iar pe de altă parte, dacă ne uităm, avem Legea cu privire la interesul public, este regulamentul aprobat de Banca Naţională. În opinia mea, trei miliarde este o sumă semnificativă. Comentariile contradictorii dintre cei care sunt în executiv şi cei care nu spun nimic, dar se subînţelege poziţia lor, nu sunt bune pentru societate.”

Europa Liberă: Cu ce aţi compara această sumă? 3 miliarde, asta cât ar însemna?

Mihai Manole: „Trei miliarde, noi vorbim de o sumă în jur de 200 şi vreo 20 de milioane de dolari. Dar să ne întoarcem înapoi, atunci când a fost cedată cota statului de 56%, dacă se alocau atunci aceşti bani, eu cred că statul mergea şi nu se înrăutăţea situaţia băncii.”

Europa Liberă: Atunci nu s-au găsit banii?

Mihai Manole: „Atunci nu s-au găsit, mai târziu sau găsit banii. Mai este un lucru, nu se reacţionează la rapoartele auditului extern, unde foarte multe lucruri vorbitoare sunt prezentate. Legea prevede că auditul extern este obligat să prezinte un exemplar al raportului la adresa Băncii Naţionale, Legea instituţiilor financiare prevede toate aceste lucruri. Cred că aceştia, care sunt ocupaţi cu supravegherea ar putea spune mai mult.”

Europa Liberă: Putem admite că BNM nu-şi va recupera niciodată acest împrumut de urgenţă?

Mihai Manole: „Istoria BNM-ului arată că Banca de economii tot timpul cădea sub un management defectuos, a fost privatizată - au adus-o la colaps, cu atât mai mult că au fost echipe de management performante în această bancă. Cu părere de rău, statul a adus-o într-o aşa situaţie.”

Europa Liberă: Deci Banca Naţională, cel mai probabil, nu-şi va recupera aceşti bani?

Mihai Manole: „E complicat, e discutabil, dar eu cred că nu trebuie să cedăm aşa, dar trebuie luate măsuri corecte, la timp, nu trebuie să creăm panică. În cazul Invest Privat bank-ului nu cred că au fost cele 85 de milioane, dar mai mult panica care a fost creată în jurul băncii, asta a creat o situaţie complicată şi a dus la faliment. Ca să nu iasă ca în cazul acestor trei miliarde, că au fost alocate şi vin informaţii mai târziu, ca să fie încredere ar trebui să fie mai multă transparenţă în ceea ce se întâmplă, să aflăm şi cine a fost implicat. Trebuie să răspundă cineva, măcar să prezinte informaţii.”

Europa Liberă: Dorin Drăguţanu a anunţat sâmbătă într-o emisiune că au fost deschise două anchete pe fapt la cele două bănci, că deja se ştie că în ultimele două săptămâni ale lunii noiembrie au avut loc o serie de operaţiuni suspecte la BEM – credite noi pentru rambursarea unor credite neperformante, plasamente interbancare foarte mari, credite transmise către agenţi economici din străinătate. Se poate spune că băncile au fost furate de active? Şi cine putea comite aceste lucruri în momentul în care banca nu se afla în proprietatea statului?

Mihai Manole: „Mie mi se pare că cei care au fost preocupaţi de problemele financiare, nu numai Banca de Economii şi nu numai Banca Socială, poate că de acolo de unde stau ei li se pare că totul este bine, dar vine timpul că trebuie să răspundă cineva. Unul spune că trebuie să fie un audit extern, altul că trebuie practic să-i condamnăm. Trebuie să o luăm în complex, pas cu pas, să nu creăm panică şi să încercăm să rezolvăm situaţia.”

Europa Liberă: Aşa cum arată lucrurile, vi se pare că se merge spre lichidarea acestor bănci?

Mihai Manole: „FMI-ul nu spune nimic în acel raport. Acolo se menţionează numai unele lucruri, dar se vorbeşte despre băncile slabe. În aspect istoric, mi-aduc aminte, FMI-ul a spus că trebuie să fie o poziţie corectă şi statul ca acţionar, nu are mai multe sau mai puţine drepturi ca alţii. Aici poate ar trebui printre rânduri să citim, şi dacă s-au alocat trei miliarde credit, nu ar fi cazul să falimentăm banca, dar aici depinde de echipa care o să vină. Nu aş povesti anul 1999, 2000, dar a fost o situaţie extraordinară. Atunci Banca Naţională promitea pentru Banca de Economii șase milioane credite şi nici un bănuţ nu s-a mai primit ulterior. Acum alocăm trei miliarde, da, este şi costul banilor în timp, dar am putea spune că şi problemele sunt mai serioase.

XS
SM
MD
LG