Linkuri accesibilitate

Kafka și Lars Von Trier: este oare excesul necesar creatorilor?


Imagine din filmul „Nymphomaniac” al lui Lars von Trier

Imagine din filmul „Nymphomaniac” al lui Lars von Trier

Ar fi mai fi existat rock-ul și întreaga mișcare de eliberare culturală, politică și sexuală fără excesele stimulentelor de tot felul?

Intr-un interviu recent, regizorul danez de cinema Lars Von Trier, un provocator care face filme extrem de controversate, unele chiar la limita pornografiei, și care de la o vreme nu mai e bine văzut în marile festivaluri, precum Cannes, din pricina unor remarci de o ambiguitate extremă privind nazismul și antisemitismul, Lars Von Trier, așadar, a spus că el trece acum printr-o severă cură de dezalcoolizare și de ieșire din dependența de droguri, că el este acum total treaz și sobru, dar că, iată, rezultatul e că nu mai poate crea.

„Nu știu dacă am să mai pot să turnez filme…”, a anunțat el, spre dezolarea fanilor.

Desigur, știm cu toții cum în mitul creatorului, alcoolul și drogurile au un statut aparte. Hemingway sau Kingsley Amis nu pot fi despărțiți de alcool. Thomas De Quincey și-a descris transele și prăbușirile în serie în Confesiunile unui mâncător de opiu, iar Baudelaire și toată generația lui ar fi scris poate altfel fără absint, opiu și hașiș.

La fel, se poate pune întrebarea dacă ar fi mai fi existat rock-ul și întreaba mișcare de eliberare culturală, politică și sexuală hippie fără excesele stimulentelor de tot felul? Cine ar asculta azi un disc al lui Jimmy Hendrix sau Rolling Stones cu muzică compusă de aceștia fără a fi fost sub influența alcoolului sau heroinei?

Putem continua la infinit recitarea numelor și exemplelor de artiști distruși de excesele paradisurilor artificiale și pe care nu ți-i poți închipui îmbătrâniți dincolo de imaginea mitică a tinereții excesive, exuberante și creatoare.

In cazul unora, deveniți legende totale, e imposibil să-i vezi îmbătrâniți placid. Cum ar fi fost un Jim Morrison abstinent și gras și chel?

Presiunea e mare, iar mitul unuia precum scriitorul Bukowski - omniprezent. A fost o vreme în care starurile rock distrugeau foarte conștiincios camerele de hotel în care stăteau, plătind desigur după aceea pentru oglinzile sparte și televizoarele aruncate pe fereastră.

Poți așadar fi creator fără să recurgi la stimulente? Dacă am lua exemplul lui Kafka, da. Kafka e un contra-exemplu perfect.

Conștiincios, trăind cu părinții, lucrând la o companie de asigurări, n-a avut decât o singură iubire în viața lui, ba chiar și aceea nefericită.

Insă, desigur, nu vor lipsi cei care vor declara că și Kafka, prin ascetismul său, era excesiv în cealaltă direcție. Așa încât, chestiunea excesului necesar creatorilor rămâne deschisă.

XS
SM
MD
LG