Linkuri accesibilitate

Crime politice din perioada războiului rece


Zdravko Mustać şi Josip Perković (Foto: TV/BR)

Zdravko Mustać şi Josip Perković (Foto: TV/BR)

Ofiţeri ai poliţiei secrete iugoslave, judecaţi în Germania pentru asasinarea unui opozant în urmă cu trei decenii.

Un fost şef al poliţiei politice iugoslave (SDS) şi un lucrător al securităţii din vremea lui Iosip Broz Tito (1892-1980, liderul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia) sunt acuzaţi de asasinarea unui opozant exilat în Germania.

Presa germană vorbeşte despre cel puţin 30 de asasinate comise de agenţi ai securităţii iugoslave în perioada războiului rece.

În centrul procesului împotriva şefului securităţii, Zdravko Mustać, şi împotriva agentului secret, Josip Perković, care a început vinerea trecută, la München, capitala landului Bavariei, se află un caz din 1983.

Pe data de 28 iulie 1983, disidentul iugoslav, Stjepan Djureković, a fost maltratat şi apoi împuşcat într-un garaj din localitatea bavareză Wolfratshausen. Cei doi lucrători ai serviciului secret sunt acuzaţi acum de planificarea asasinatului.

Procuratura germană a emis deja în 2005 mandate de arestare şi a cerut Croaţiei extrădarea lui Mustać şi Perković. Zagrebul a refuzat atunci cererea, dar acum nu s-a mai putut opune, deoarece fusese primită în Uniunea Europeană. Fostul ofiţer Josip Perković a devenit după destrămarea Iugoslaviei una dintre figurile centrale ale noului serviciu secret al Croaţiei independente. Zagrebul a mai adoptat, înaintea aderării la UE, o lege care interzice expulzarea unor cetăţeni croaţi. Astfel, urmau să fie protejaţi militari şi ofiţeri de securitate implicaţi în crime, dar care deveniseră folositori în procesul de cimentare a independenţei ţării.

În ultimă instanţă, Croaţia a abolit legea, iar cei doi au fost predaţi autorităţilor germane.

Procuratura germană susţine că Perković a tocmit atentatorii care l-au ucis pe disidentul Djureković. Acesta a fugit din Iugoslavia în 1982 şi a editat broşuri şi scrieri critice la adresa regimului din Belgrad, întreţinînd, în acelaşi timp, relaţii cu cercuri ale opoziţiei croate din Occident, care reprezentau diverse curente ideologice. Unele dintre grupările exilaţilor aveau afinităţi cu regimul pro-hitlerist, din 1941, al lui Ante Pavelić și cu gruparea sa ultranaționalistă Ustaše, precum s-a putut vedea şi într-un amplu documentar transmis de televiziunea publică germană, ARD, difuzată la sfîrşitul lunii septembrie şi de postul de televiziune bavarez, BR.

Potrivit presei germane, motivul real al uciderii lui Djureković nici nu ar fi fost implicarea acestuia în tipărirea de material opoziţionist, ci informaţiile deţinute de el privind implicarea unor demnitari iugoslavi într-o afacere de corupţie. Pe de altă parte, ziarul „Süddeutsche Zeitung” susţine că Djureković ar mai fi fost un agent al Serviciului Federal de Informaţii (BND).

Tribunalul din München l-a condamnat deja în 2008 pe un croat exilat (Krunoslav P.) la închisoare pe viaţă, fiindcă a pus la dispoziţia asasinilor cheile garajului în care a fost ucis Djureković. Croatul Krunoslav P. s-a stbilit în 1971 în Germania. Colaborarea cu securitatea iugoslavă a început-o în 1975, fiind infilitrat în diverse organizaţii ale exilului.

Cine anume a comis asasinatul nu se ştie. „Süddeutsche Zeitung” vorbeşte despre trei bărbaţi care probabil trăiesc în Suedia.

XS
SM
MD
LG