Linkuri accesibilitate

Construcţia la moldoveni nu e ca la restul lumii...

Una e construcţia privată şi cu totul altceva e construcţia de interes general. În spaţiul nostru ciudat-miraculos, construcţiile de interes general sînt foarte dificile. Eu îmi amintesc mereu de demolarea, în 2007, a Stadionului Republican. Repede l-au demolat, iar în locul acela n-a mai apărut nimic nici astăzi. E un teren viran pe care îşi fac nevoile cîinii vagabonzi şi unii concetăţeani de-ai noştri.

Acum doi ani şi ceva a început demolarea unui zid care susţinea o şosea vizavi de Circ. Demolarea a fost foarte anevoioasă, cu intermitenţe, ca la moldoveni. Înţeleg că un asemenea zid nu poate fi demolat dintr-odată, dar şi lunile de zile de inactivitate sînt greu de explicat. E niţel ciudat că se munceşte cu osîrdie două săptămîni, după care cîteva luni nu se întîmplă nimic.

Ei bine, după doi ani zidul acela a fost totuşi lichidat. Şi a început construcţia unui nou zid care se vrea mai trainic. Dar şi această etapă a construcţiei nu pare a fi mai dinamică. Au muncit niţel lucrătorii în august şi… pauza durează pînă astăzi.

Or aici chiar ar fi necesară viteza. Ţărîna rămasă fără susţinere după dispariţia zidului vechi se surpă, e spălată de ploi. Prin urmare, e în pericol şoseaua de deasupra. Mai mult, ţărîna asta generează mult praf şi glod pe drumul alăturat pe care merg studenţi, elevi, pacienţi, medici, locatari. Şi dacă construcţia noului zid va dura tot vreo doi ani?

Construcţia la moldoveni nu e ca la restul lumii. Demolarea zidului vechi şi înălţarea unui zid nou pe strada A. Doga ar fi fost mai rapide dacă erau nişte bani daţi de străini, dar ei nu sînt, în mod evident. De aceea, asistăm la o făurire complicată, care provoacă neplăceri trecătorilor, şi al cărei sfîrşit numai Dumnezeu îl vede.

XS
SM
MD
LG