Linkuri accesibilitate

Comentarii pe marginea unei aserțiuni pentru presa rusă a lui Igor Dodon, liderul socialiștilor.

Curtea Constituțională a respins recent o plângere comunistă pe tema asociererii țării la UE. În decizie, judecătorii au spus nu doar că orientarea spre Europa este perfect legală și dezirabilă, dar că - mai mult - orice orientare spre altă direcție ar fi neconstituțională. Textul i-a făcut pe politicienii, care văd viitorul Moldovei alături de Rusia și structurile economice promovate de ea, să spună că se simt amenințați.

Liderul socialiştilor moldoveni Igor Dodon, care vrea să-şi aducă partidul în Parlament la alegerile din 30 noiembrie tocmai insistând pe ideea că, economic, Moldova s-ar simţi mult mai bine în Uniunea Euroasiatică decât în Uniunea Europeană, spune că hotărârea Curţii pune de fapt bazele interzicerii unor partide de genul celui pe care îl conduce. Dacă autorităţile vor merge pe calea sugerată de CC, situaţia va exploada în această ţară, a avertizat socialistul într-o declaraţie pentru presa rusă.

În condiţiile în care Curtea Constituţională nu şi-a publicat deocamdată motivaţia hotărârii sale, lucru care de obicei se întâmplă la câteva săptămâni după pronunţarea poziţiei CC, experţii şi practicienii în jurisprudenţă nu se apucă să se lanseze în previziuni despre valoarea practică a verdictului pronunţat de magistraţi.

Directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, este totuşi sceptic că cineva ar putea încerca să se folosească de o astfel de decizie pentru interzicerea unui partid pentru că asta ar însemna, spune expertul, să aducă apă la moara acelui partid în plină campanie electorală, ba şi să meargă pe contrasens cu jurisprudenţa CEDO:

„Nici o guvernare care gândeşte logic nu va interzice un partid cu câteva săptămâni înainte de alegeri, pentru că şansa să obţină aşa ceva este mică, iar asta ar asigura vizibilitate sporită partidului respectiv. Noi am avut o singur caz când activitatea unui partid politic a fost sistată pe o lună şi CEDO a declarat acea decizie contrară convenţiei europene. Este vorba despre PPCD care a organizat în 2002 proteste stradale împotriva deciziei guvernului comunist legată de limba rusă în şcoli. Ministrul Justiţiei a somat PPCD-ul să înceteze protestele, partidul nu s-a conformat şi atunci ministrul justiţiei a emis ordin prin care a sistat pe o lună activitatea acestui partid. PPCD s-a adresat în judecată, judecătorii le-au respins plângerea, iar CEDO a considerat că nu au existat motive pentru suspendare. Chiar dacă nu se întâmplase nimic după acel ordin: conturile partidului nu fuseseră blocate etc…”

Nu este clar totuşi de ce Curtea Constituţională nu s-a limitat prin a spune că Acordul de Asociere este constituţional, ci a continuat prin a pretinde că „procesul de integrare europeană a Republicii Moldova nu numai corespunde identităţii constituţionale a Republicii Moldova, ci orice altă orientare contrară este a priori neconstituţională.”

Victor Pușcas

Victor Pușcas

Un fost preşedinte al CC citat adesea ca expert în drept constituţional, Victor Puşcaş, se declară nedumerit de această formulare din hotărârea CC:Susţin hotărârea curţii în ce ţine de constituţionalitatea acordului de asociere, dar în conţinutul hotărârii sunt admise unele propoziţii care pot fi interpretate în mod diferit. Cu părere de rău. Această frază, „orice altă orientare este a priori neconstituţională” nu-şi are locul în hotărârea Curţii. Estre o problemă politică. Apoi, art. 2 din Constituţie spune clar că suveranitate aparţine poporului, pe care şi-o exercită direct sau indirect prin parlament. Aşa că este neclar asupra căror acte s-ar putea răsfrânge: de exemplu există un acord de asociere la CSI… Se referă CC la acest acord sau nu. Rugaţi-i pe judecătorii CC să explice.”

Aurel Baieșu

Aurel Baieșu

Într-un interviu recent pe care i-l solicitasem pentru explicaţii, unul dintre aceşti magistraţi, Aurel Băieşu, a păstrat ambiguitatea: „Ţara noastră este un stat democratic bazat pe pluralism politic, deci partidele, alte forţe politice pot să-şi exprime diferite viziuni, diferite opinii. Orientarea spre spaţiul valoric european care a fost statuată în hotărârea Curţii este, să spunem aşa, ca şi o hotărâre a Curţii Constituţionale cu care cineva poate să nu fie de acord, dar toţi sunt obligaţi să o respecte.”

Victor Popa

Victor Popa

Iată însă ce ne-a spus astăzi un alt magistrat al CC, Victor Popa: „Curtea nu a spus că orice altă orientare ar fi neconstituţională. În faţa Curţii a fost pusă problema dacă Acordul de asociere la UE contravine sau nu Constituţiei. Am făcut o analiză, inclusiv a declaraţiei de independenţă în care este scris că Moldova aspira la valorile europene, şi am spus că Acordul nu contravine normelor. Asta nu înseamnă că un alt acord care ar viza alte direcţii de dezvoltare ar fi neconstituţional. Bineînţeles că partidele încearcă să speculeze, să ducă lumea în eroare, dar nu este adevărat ce spun. Este dreptul statului de a-şi decide direcţia de dezvoltare.”

Rămâne totuşi întrebarea dacă instanţele judiciare ar putea intepreta, eventual fiind solicitate, această decizie ca motiv de sistare a activităţii unor partide. În condiţiile în care legislaţia moldovenească cu privire la activitatea partidelor politice menţionează drept motiv pentru o astfel de acţiune doar aducerea de prejudicii grave pluralismului politic şi principiilor democratice fundamentale”, este greu de crezut, spune politologul Ion Tăbârţă:

„Orientarea geopolitcă, dacă este expresie a majorităţii, nu prejudiciază aceste două principii fundamentale prevăzute de lege. Este exclus să se întâmple aşa ceva şi cred că însuşi cei care speculează pe acest subiect nu iau în calcul un astfel de scenariu”.

XS
SM
MD
LG