Linkuri accesibilitate

Segregaţie comercială la Kiev


Produse rusești marcate pentru a indica țara lor de origine, Lvov, octombrie 2014

Produse rusești marcate pentru a indica țara lor de origine, Lvov, octombrie 2014

Ruslan Andriko: scopul este de a-i avertiza pe consumatori că ar putea finanţa indirect agresiunea rusă în estul Ucrainei.

La Kiev şi în mai multe oraşe din Ucraina, produsele din Rusia trebuie așezate separat, în magazine. Scopul segregaţiei comerciale” este ca banii ucrainenilor să nu finanţeze, indirect, intervenţia rusă în conflictul separatist din estul Ucrainei. Ileana Giurchescu rezumă relatarea corespondentelor Europei Libere. Iana Polianska şi Claire Bigg.

La Kiev, regulamentul a fost aprobat de Consiliul local de administraţie condus de un fost campion de box şi avocat fervent al apropierii de Occident, Vitali Kliciko.

Iniţiatorul regulamentului, Ruslan Andriko, a explicat Europei Libere că scopul este de a-i avertiza pe consumatori că ar putea finanţa indirect agresiunea rusă în estul Ucrainei. „Fiecare copeică ce se duce la Moscova este folosită de Putin ca să cumpere arme cu care sunt omorâţi soldaţii noştri”, spune Andriko.

Tot el a dat asigurări că economia ucraineană şi mai ales comercianţii din Kiev nu vor avea de suferit: „Regulamentul poate fi pus în aplicare într-o zi, produsele ruseşti trebuie doar marcate cu un steag mic, sau cu o etichetă”.

Sau pot fi puse pe etajere separate. Andriko susţine că măsura este sprijinită de majoritatea magazinelor din capitală şi că multe chiar luaseră această măsură înainte de decizia consiliului local. Comercianţii au o lună să se conformeze, după aceea vor începe controalele iar Andriko avertizează că autorităţile vor fi „foarte insistente” .

Ideea în sine nu este nouă. A fost deja testată în mai multe oraşe, între care Lvov, unde există deja brigăzi de voluntari care controlează dacă „segregarea” produselor este respectată. Activişti din aşa numita Mişcare pentru Boicotul Economic merg din magazin în magazin, controlează, vorbesc cu clienţii.

Unii ucraineni, cum este şi psihologul Viktor Puşkar, nu sînt deloc convinşi de utilitatea acestor măsuri care în opinia lor pot uşor derapa în propagandă.

Paşkar aminteşte de propaganda pro-ucraineană de la sfârşitul anilor '80, începutul anilor '90, făcută atât de neprofesionist încât nu a reuşit decât să discrediteze ideea de „naţionalism”.

Până acum însă, publicul larg pare să accepte măsura sau să o ignore, dar proteste nu s-au înregistrat.

Pe lângă „segregarea” produselor ruseşti, noile regulamente mai recomandă ca televiziunile şi posturile de radio să transmită muzică patriotică și să creeze noi programe sub genericul „Jos ocupaţia rusă!”

O altă recomandare este ca în şcoli să se țină lecții despre „agresiunea împotriva Ucrainei, o manifestare de fascism şi şovinism”.

XS
SM
MD
LG