Editorialistul săptămânalului „Timpul”, Constantin Tănase, constată că „alegerile din acest an sunt şi mai geopolitice decât de obicei”. În opinia autorului anul acesta moldovenii nu vor vota programe electorale şi noi proiecte politice, ci „cu cine sunt” – cu Estul (Rusia) sau cu Vestul (Europa). Constantin Tănase observă că politicienii proeuropeni s-au pus la adăpost şi au următoarea atitudine: cine ne critică, cine e nemulţumit de noi, cine, Doamne fereşte, nu e activ în sens civic şi manifestă note de dezamăgire este împotriva vectorului Vestic şi „netezesc drumul la guvernare partidelor care promit anularea Acordului de Asociere cu UE”. Jurnalistul mai scrie, între altele, că îl preocupă „în acest context ce se întâmplă cu presa, care e funcția ei astăzi”. „Ni se propune să tăcem, să nu scriem despre totul ce a făcut urât și criminal actuala guvernare. Dacă e așa, în această campanie electorală societatea riscă să rămână fără aliatul ei principal – presa”, notează autorul.
„Timpul” mai publică un reportaj din satul Cruglic, raionul Criuleni, unde reporterul săptămânalului a ajuns la concluzia că oamenii nu vor nici în Uniunea Europeană, dar nici în cea Vamală. Chiar dacă localitatea se află la doar 37 km de capitală, mulți oameni sunt nevoiți să meargă la muncă peste hotare, deoarece nu-și pot găsi o slujbă în zonă. Totuși, în comparație cu alte sate din țară, Cruglic este racordat la conducta de gaz, oamenii au apă la robinete, iar unii gospodari au pus pe picioare și unele afaceri. Ei însă nu vor în Europa și nici nu-i interesează Rusia, ei doresc un trai decent pentru copiii lor.
Într-un editorial publicat pe site-ul „Ziarului Naţional”, Petru Bogatu scrie că deşi s-a scurs doar o săptămână de la startul oficial al cursei pentru alegerile parlamentare, „concurenţii par deja ori plictisiţi, ori sleiţi de puteri”. „În viaţa politică, ca într-o competiţie sportivă, echipele uneori îşi fac apariţia în teren deja obosite. Asta se întâmplă ori din cauza unor antrenamente solicitante şi prost dozate, ori în urma unor aşteptări care întind nervii jucătorilor până la refuz. Cam aşa a demarat şi actuala campanie electorală. Destui candidaţi au intrat cu stângul în competiţie. Gafele se ţin lanţ. Nu-i încă niciun bai, desigur, dar unele dintre greşeli ar putea să-i coste scump pe competitorii care le-au comis”, este de părere Petru Bogatu.
Virginia Nica scrie în „Ziarul Naţional” că accesul la cărbune și energie electrică, dar și o piață „primitoare” pentru vinurile moldoveneşti sunt parte din beneficiile vecinătății cu Ucraina, „eclipsate acum de războiul care a adus durere și în R. Moldova”. Între altele, autoarea face trimitere la datele oficiale de la Kiev, potrivit cărora extragerile de cărbune, în septembrie, s-au redus de două ori, iar exporturi spre R. Moldova practic nu au fost înregistrate. Citaţi de „Ziarul Naţional” în acelaşi articol, reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare spun că situația din Ucraina a amplificat efectele embargourilor rusești. „Produsele alimentare aduse din Ucraina nu vor fi substituite neapărat cu produse mai scumpe. Cel mai mult au fost afectate exporturile de producție alcoolică. Volumul s-a diminuat în șapte luni de două ori”, a afirmat șeful adjunct al Direcției marketing și relații internaționale de la minister, Sergiu Țirigan.
„Ucigașii de îngeri țintesc copiii din regiunea transnistreană. Ce fac organele de drept?”, este titlul unei anchete semnată de Olga Ceaglei de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Inna Kireeva, jurnalistă la Tiraspol, în „Jurnal de Chişinău”. Autoarele constată că, în mare parte, cazurile de trafic și exploatare sexuală a copiilor de către membrii unor rețele de pedofili străini care operează pe Internet sunt o povară pentru oamenii legii. Fie că anchetele penale sunt inițiate de organele responsabile de la Chișinău, fie de cele de la Tiraspol, lipsa de comunicare dintre structurile din dreapta și stânga Nistrului face ca dosarele să se finalizeze cu pedepse blânde. Deseori aceste dosare sunt suspendate și chiar clasate, unii dintre abuzatori nefiind vreodată pedepsiți.
Jurnaliştii portalului Moldova Curată au solicitat Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) să comenteze raportul deputaţilor asupra veniturilor membrilor CNI, raport care a constatat că toţi cinci membri ai Comisiei au averi nedeclarate. Este vorba despre maşini şi conturi bancare pe care, potrivit parlamentarilor, membrii CNI nu le-au trecut în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate din 2013. Contrariaţi, membrii Comisiei susţin că verificările deputaţilor au fost superficiale, mai ales că anterior au oferit explicaţii pe marginea aceloraşi constatări. Reacţa legislatorilor?
Deputatul Iurie Bolboceanu, de exemplu, din comisia specială a Parlamentului, mandatată să verifice averile celor cinci membri CNI se întreabă: „dacă la ei e neregulă, de ce insistă la alţii să fie regulă?”
