Inspectorii Ministerului Mediului constată că la o lună de la descoperirea extragerilor ilegale de prundiş şi argilă din albia râului Nistru, acţiunile continuă. Mai exact, e vorba de extrageri din preajma satelor Oniţcani, raionul Criuleni, şi Sănătuca, raionul Floreşti. Într-un interviu cu Diana Răileanu, viceministrul mediului, Dorin Duşciac, susţine că acţiunile ilegale au loc în ciuda unor cauze penale intentate de Procuratura Generală:
Dorin Duşciac: „Mă aşteptam ca imediat să fie impuse nişte măsuri pentru a asigura protecţia perimetrului în care se desfăşoară aceste activităţi ilegale, însă fiind contactat foarte recent de către o echipă de jurnalişti de la un post TV din Chişinău, mi-am dat seama, vizonând anumite materiale filmate de către ei, mi-am dat seama că, din păcate, inclusiv la Oniţcani şi la Sănătăuca, aceste activităţi ilegale continuă. Extragerea propriu-zisă a nisipului, probabil, nu mai are loc cu aceeaşi viteză ca şi înainte, în schimb într-un mod foarte intens nisipul de pe mal este transportat de către nişte autospeciale, este transportat deseori în partea stângă a Nistrului, acolo unde este depozitat pe mal şi unde este, pur şi simplu, comercializat. Constatăm foarte clar că, din păcate, nu au fost întreprinse măsurile operative de asigurare a perimetrului acestor activităţi, nu au fost confiscate utilajele tehnice care au servit şi, din păcate, servesc în continuare pentru ca activităţile respective să aibă loc şi nu s-a întreprins, practic, nimic împotriva organizaţiilor sau a firmelor, sau a persoanelor fizice care întreprind astfel de activităţi complet ilegale. În cazul intentării unui dosar penal vă daţi seama că există un set de măsuri operative care trebuie să fie realizate de către Inspectoratul de Poliţie raional, în primul rând, fiindcă este sub jurisdicţia raionului Criuleni şi Floreşti. Apoi se puteau implica şi reprezentanţi ai Ministerului de Interne, ai aparatului central. Nu ştiu ce se întâmplă, probabil este vorba de o disfuncţionalitate în această privinţă.”
Europa Liberă: Sunt disfuncţionalităţi sau interese la mijloc?
Dorin Duşciac: „Urmează ca ancheta să stabilească exact lanţul de responsabilităţi. Noi, la Ministerul Mediului, nu avem rolul de anchetatori, noi nu ne putem substitui organelor de justiţie din această ţară şi nu vom face acest lucru. Noi am putea doar presupune faptul că, într-adevăr, ar exista anumite interese de ordin pecuniar având în vedere faptul că aceste cantităţi de nisip şi prundiş care sunt extrase în fiecare zi, practic, din albiile râurilor Prut şi Nistru, valorează sume imense de bani.”
Europa Liberă: Asta vroiam să vă întreb: care sunt pierderile?
Dorin Duşciac: „Pierderile sunt destul de complicat de evaluat, dar avem anumite indicii. Dacă este să ne referim doar la cantitatea de nisip şi prundiş extrase, atunci putem constata că în decursul unei singure zile, la o singură locaţie de acest gen, se extrag câteva sute, ba chiar câteva mii de tone de nisip. Aceste cantităţi valorând aproximativ între jumătate de milion şi un milion de lei la fiecare locaţie, în fiecare zi. Aceste pierderi însă nu ţin cont de pierderile aduse biodiversităţii. Aici nu se ţine cont de consecinţele pe termen mediu şi îndelungat asupra faunei din râurile respective. Încă nu s-au făcut nişte evaluări complexe ale cantităţilor şi speciilor de peşte care vor dispare, pur şi simplu, din aceste două râuri, urmare a unor astfel de activităţi barbare în privinţa acestor râuri. Vreau să vă spun că în curând la Ministerul Mediului va fi convocat Consiliul Ihtiologic căruia i se va pune drept obiectiv determinarea în cît mai scurt timp posibil a daunelor care conform unei metodologii aflate în vigoare în Republica Moldova, pot fi cuantificate, adică aceste daune pot fi calculate şi evaluate în lei ca să vedem, să înţelegem, în afară de cantitatea de nisip, care ar fi volumul sau cantitatea daunelor produse ecosistemului. Astfel de calcule aproximative au fost deja efectuate în anul 2011, atunci când era vorba de cel puţin 3 milioane de lei doar la o singură constatare.”
Europa Liberă: Dar care ar fi pagubele aduse cetăţenilor, oamenilor care îşi au casele în acele zone, pe malurile râurilor Prut şi Nistru?
Dorin Duşciac: „În primul rând, vorbim despre un risc major în privinţa stării sănătăţii publice. Nisipul aflat în albia râurilor respective serveşte ca un filtru mecanic de cea mai bună calitate, care reţine în mod natural metalele grele, poluanţii organici, poluanţii extrem de toxici care, din păcate, se regăsesc în apele acestor râuri. La doar doi km în aval faţă de locul unde se extrage nisipul din râul Nistru, în raza comunei Oniţcani din raionul Criuleni, se află priza de apă care alimentează municipiul Chişinău, deci vă daţi seama că dacă la doi km în amonte faţă de această priză de apă, filtrul mecanic natural, adică acest nisip, este pur şi simplu distrus, atunci toate substanţele toxice, toate metalele grele, ajung înapoi în apă şi după asta ajung în apa potabilă pe care o consumă cetăţenii din Chişinău şi din toate comunele din apropiere. Un alt risc major este cel care se referă la securitatea cetăţenilor Republicii Moldova, este vorba despre un pericol imens de prăbuşire pur şi simplu a malurile, de surpare a acestor maluri, după care se pot prăbuşi imediat şi digurile, după care vor urma comunele, satele. Astfel de situaţii s-au mai întâmplat în anii ‘70, în albia râului Nistru, atunci când au fost efectuate anumite lucrări fără a fi calculate posibilele consecinţe pe termen îndelungat şi au existat nenumărate alunecări de teren care au dus şi la victime omeneşti şi au distrus, au condus la strămutarea de localităţi întregi din albia râului Nistru. Au fost acele lucrări legate de construcţia barajului de la Dubăsari, de exemplu. Mai apare un pericol în momentul în care nisipul extras duce la pătrunderea apei din râu într-un strat calcaros, acest strat care are o anumită structură foarte greu de identificat, foarte greu de studiat, poate să absoarbă, practic, nişte cantităţi foarte mari de apă şi această apă, urmând legea vaselor comunicante, poate într-o zis să răbufnească la o distanţă de doi, zece, o sută de km în aval şi să înghită sate sau oraşe întregi. Este o situaţie, pur şi simplu, potenţial catastrofală pentru securitatea zilnică a cetăţenilor Republicii Moldova şi nu doar, fiindcă astfel de fenomene pot avea consecinţe nefaste şi asupra cetăţenilor din statele vecine, din Ucraina şi din România.”
Europa Liberă: Cum vă explicaţi Dvs că în Republica Moldova încă se mai pune accentul pe interesele economice şi nu pe interesul omului simplu, pe viitorul acestei ţări?
Dorin Duşciac: „Din păcate, în Republica Moldova interesul naţional, aşa cum spuneţi şi Dvs, nu este pus pe prim plan, şi mai ales atunci când este vorba despre subiectele legate nemijlocit de protecţia mediului înconjurător. Astfel de lucrări de curăţare a albiilor râurilor prin extragerea masivă de aluviuni s-au desfăşurat şi în anumite locaţii în Europa Occidentală, doar că astfel de lucrări s-au desfăşurat acolo acum un secol sau acum 70-80 de ani, atunci când nu se cunoşteau, pur şi simplu, potenţialele consecinţe ale unor lucrări de acest gen. De atunci şi până acum s-au întreprins măsuri pentru a remedia această situaţie. Oamenii au conştientizat în Europa Occidentală faptul că este mult mai important să conservezi râul şi să-l laşi să-şi ducă ciclul său de viaţă în mod natural, decât să favorizezi un aşa numit transport fluvial care în Republica Moldova nici măcar nu există. Astăzi, în Europa Occidentală se desfăşoară conferinţe anuale care se referă la metodele de remediere a situaţiei respective. De exemplu, recent a avut loc în oraşul Trento din Italia o conferinţă internaţională la care s-au discutat metodele prin care pot fi curmate consecinţele negative ale extragerii de aluviuni din râul Pad, cel mai mare râu din Italia. Vedeţi că se adună deja pentru a cincea ediţie anuală savanţi din toate ţările ca să discute şi să evalueze sumele de bani necesari, este vorba de miliarde, câteodată chiar şi zeci de miliarde de euro care sunt necesari pentru a corecta situaţia catastrofală creată prin aceste extrageri de acum 50-70 de ani în urmă. Vă daţi bine seama că Republica Moldova nu are şi probabil în viitor nici nu va avea astfel de sume imense de bani, care să permită refacerea unor lucrări pentru a corecta situaţia. Iată de ce este extrem de important să prevenim astfel de situaţii şi să lucrăm cu toţi pentru a pune capăt acestor extrageri care au consecinţe nu neapărat pe termen imediat, dar care vor fi vizibile pe termen mediu sau pe termen lung.”
