A început cumva campania electorală, stimaţi ascultători? Vă întreb pentru că un coleg de breaslă mai vîrstnic a fost oprit pe stradă de un omulean care l-a întrebat: “Tî maldavan? Nu togda citai…” Şi imediat omuleanul i-a băgat în mînă colegului de breaslă un ziar gros, de 24 de pagini, care se numea „Socialiștii”. Colegul de breaslă l-a răsfoit, a fost dezgustat, şi mi l-a adus mie.
L-am răsfoit şi eu, îmboldit de o uşoară curiozitate. Hai să văd ce ziare se dau gratis în stradă, mi-am zis. Şi m-am uitat. Ziarul Partidului Socialiştilor are un redactor-şef care se numeşte Carmena Lupei. Am scotocit niţel prin memorie, dar nu mi-am amintit nimic despre această ziaristă. M-a mirat tirajul fabulos – 100.000 de exemplare. Păi, ce publicaţii mai au astăzi asemenea tiraje impresionante? Şi dacă toate ziarele astea sînt oferite gratis, nu e o risipă mare de bani? Sau Partidul Socialiştilor e foarte prosper? Nu ştiu…
Conţinutul mi s-a părut pe cît de bogat, pe atît de bizar. Un articol se intitulează „Avioanele care au bombardat Doneţkul zburau de la o bază militară NATO din România”. Am citit cu atenţie articolul şi mare lucru nu am înţeles.
Am citit apoi o declaraţie a secretarului executiv al PS, Vlad Bătrîncea, şi… mi s-a ridicat părul măciucă. Iată ce spune liderul socialist: „Desigur, oamenii sînt speriaţi. Sînt ameninţaţi cu concedieri de la lucru, sînt ameninţaţi cu probleme şi chiar cu răfuieli fizice. Puterea de facto le dă structurilor de forţă împuterniciri nelimitate pentru a se răfui cu oamenii incomozi sau care gîndesc altfel. Coaliţia pseudo-europeană vrea să-i organizeze populaţiei anul 1937 şi represii staliniste”.
Mărturisesc că nu am fost niciodată un admirator al guvernanţilor moldoveni, dar să vorbeşti despre anul 1937 acum mi se pare o aberaţie. Dacă era 1937, fanii socialiştilor nu ar fi împărţit nestingheriţi ziare în stradă.
E prezent, fireşte, cu declaraţii ritoase şi Igor Dodon. El spune că guvernanţii actuali au dat intenţionat o lovitură economiei moldoveneşti şi că ei „vor răspunde conform legii”. Aşteptăm să vedem cum Igor Dodon îi va trage la răspundere. Chiar sînt curios. Ce fel de pedepse le vor fi aplicate?
În sfîrşit, ziarul inserează o galerie foto de la un concert. Îl vedem pe Igor Dodon alături de interpretul Oleg Gazmanov şi aflăm că „în timpul interpretării pieselor OFIŢERÎ şi SDELAN V SSSR, oamenii nu-şi puteau stăpîni emoţiile, unii dintre ei chiar aveau lacrimi în ochi”.
Probabil că oamenii erau înduioşaţi. Admit asta. Numai că ce să facem acum? Să ne întoarcem în Uniunea Sovietică? Şi se pare că de frica Uniunii Europene socialiştii s-ar întoarce cu adevărat în URSS.
