Linkuri accesibilitate

Andrian Candu: „Cetăţeanul Republicii Moldova merită o viaţă mai bună”


Vicepremierul şi ministrul economiei despre tranzitul de gaze naturale, relaţiile cu Gazprom, concesionarea Aeroportului, situaţia de la Banca de Economii şi pe piaţa financiar-bancară, bugetul ţării şi speculaţiile din jurul asocierii Moldovei cu UE.

Europa Liberă: Domnul Parlicov, cel care a condus Agenţia Naţională pentru Reglementari în Energetică, vorbea despre modificările recente la Legea gazelor naturale. A vorbit despre modificări la Legea gazelor naturale, care scot de sub reglementări un aspect important – tranzitul gazelor naturale. Or, acest element era, cum susține dumnealui, suficient de sensibil în stabilirea tarifelor pentru consumatorii finali. Aveţi un punct de vedere pe marginea acestei declaraţii?

Andrian Candu: „Eu îmi aduc aminte discuţiile care erau în Parlament şi cred că domnul Parlicov ceva greşeşte. Deoarece nu a fost scoasă reglementarea în întregime la tranzit, ci au fost date anumite limite minime şi maxime. În acelaşi timp, de ce Republica Moldova ar trebui să se fixeze doar pe 20 de dolari şi aceasta fiind o formulă pe care o aplică, de exemplu, în cazul nostru, ANRE, dacă noi am putea să negociem un preţ mai bun pentru tranzit?”

Europa Liberă: Poate să crească acest preț?

Andrian Candu

Andrian Candu

Andrian Candu: „Va ţine tot de negocieri. Dar nu vrem să fim ostatici nici ai unei legislaţii, nici ai unei instituţii care să reglementeze şi vrem să o facem în cele mai bune practici existente. Şi în acelaşi timp să avem şi posibilitatea să negociem un preţ bun şi pentru consum, şi pentru tranzit. Dacă există într-adevăr unele elemente care vin în contradicţie cu legislaţia europeană sau cea internaţională ce ţine de gazele naturale Moldova tot timpul, şi instituţiile, şi guvernul în mod special, va fi deschisă să-şi perfecţioneze legislaţia. Eu personal voi participa la două sau trei runde în acest an în discuţii cu colegii din comunitatea energetică europeană şi la Baku săptămâna viitoare, şi la Kiev la mijlocul lunii septembrie.

Respectiv, dacă sunt probleme, cu siguranţă vom discuta şi vom face schimbările necesare sau vom pune anumite memorandumuri, sau vom găsi la nivel de reglementare. Dar din câte ştiu, dintr-o analiză preliminară, nu există nicio contradicţie şi s-ar putea să fie totuşi mai mult o opinie subiectivă a domnului Parlicov, care a rămas, probabil, puţin supărat pentru ceea ce i s-a întâmplat. Dar supărarea lui nu ar trebui să se răsfrângă asupra intereselor naţionale.”

Europa Liberă: Vreau încă o precizare. Ce se întâmplă cu datoriile pe care le are partea transnistreană către Gazprom-ul rusesc? Unii înţeleg că, în eventualitatea reunificării celor două maluri ale Nistrului, guvernul de la Chişinău ar fi obligat, dator să achite şi acele datorii care s-au acumulat de-a lungul anilor, iar cifra este destul de măricică.

Andrian Candu: „În discuţiile care au fost anterior cu partea rusă s-a recunoscut faptul. Şi aceasta se realizează şi printr-o contabilitate clară, prin

Ar trebui să le spun acţionarilor majoritari, ruşilor: cum de au permis ei, cum au administrat MoldovaGaz de a ajuns să aibă aşa datorii?...

conturi diferite, că datoria care există a Transnistriei este, într-o oarecare măsură, o chestiune subvenţionată de ruşi pentru Tiraspol, pentru Transnistria şi că, de fapt, este mai mult o datorie artificială pe care ei şi-o asumă. Şi afară de aceasta, totuşi datoare faţă de Gazprom este compania Moldovagaz. În compania Moldovagaz Republica Moldova deţine doar 30%, noi suntem acţionari minoritari.

Eu, ca reprezentant al acestor acţionari, ar trebui să pun întrebarea majoritarilor, ruşilor să le pun întrebarea cum de au permis ei, cum au administrat ei această societate de a ajuns să aibă aşa datorii? Şi probabil ar trebui să aibă multe întrebări Curtea de Conturi a Rusiei faţă de ei şi toţi cei care verifică financiar şi finanţele publice ale Rusiei. Este o chestiune pe care noi toţi o înţelegem că este una politică, că nu ţine de economie. Şi când vom ajunge să discutăm despre o unificare a statului şi existenţa doar a unui mal, atunci cu siguranţă vom găsi soluţii şi economice.”

Europa Liberă: Domnule Candu, ocupând funcţia de ministru al Economiei, aţi devenit şi negociator cu Fondul Monetar Internaţional. Pe moment, lipseşte un acord între Republica Moldova şi Fondul Monetar Internaţional. Cum vedeţi perspectiva relaţiei ţării cu FMI din poziţie de ministru?

Andrian Candu: „FMI este un partener foarte important pentru noi. Nu doar pentru suportul financiar pe care îl acordă, dar şi prin experienţa, expertiza pe care o acordă ei Republicii Moldova. De la stat la stat au fost experienţe diferite,

FMI a fost ca un fel de bici pe guvernare sau un fel de supraveghetor ca noi să ne facem temele pe acasă bine, aşa cum trebuie...

dar în mare parte experienţa noastră din ultimii ani este doar una bună. A fost ca un fel de bici pe guvernare sau un fel de supraveghetor ca noi să ne facem temele pe acasă bine, aşa cum trebuie. Fiindcă ei sunt cei care întotdeauna caută la orice facem noi să existe un rezultat economic, să existe un rezultat în aşa fel încât să existe o dezvoltare în ani de zile.

Noi, de exemplu, vorbim foarte mult despre domeniul energetic, vorbim despre tarife, despre multe altele. Noi înţelegem că tarifele poate ar trebui majorate, ca să fie companiile mai profitabile, ca să aibă bani să reinvestească în reechipare şi îmbunătăţirea reţelelor. În acelaşi timp, noi venim cu argumente că populaţia la ora actuală nu-şi poate permite să plătească un tarif mai mare. Respectiv, ori căutăm o compensaţie, ori facem în aşa fel încât în paralel să meargă şi creşterea economică, şi bunăstarea populaţiei, dar şi creşterea tarifelor, ca să asigurăm profitabilitatea pentru companiile din sectorul energetic. Deci, trebuie să existe o legătură. Existenţa unui program, a unei colaborări stricte cu FMI este doar un beneficiu pentru Republica Moldova şi în anul 2015 va trebui să revenim prin existenţa unui program cu ei.”

Europa Liberă: Deci, în timpul campaniei electorale FMI nu semnează acorduri cu niciun stat şi nici nu este momentul?

Andrian Candu: „Acum nici nu este cazul. Şi nu e vorba numai de campania electorală ca atare. Noi aproape intrăm în partea finală a anului. Dar orice înţelegere de felul acesta trebuie să aibă cel puţin un ciclu bugetar. Adică, dacă vorbim despre unele chestiuni din buget, dacă vorbim despre deficit bugetar, dacă vorbim despre unele criterii, atunci ele trebuie aplicate de la un anumit punct, iar acesta este începutul unui an bugetar, care la noi este 1 ianuarie.”

Europa Liberă: Salariile şi pensiile le-aţi majorat cu acceptul FMI?

Andrian Candu: „Cu un accept, aş spune, tacit, cu o înţelegere din partea lor că noi trebuie să majorăm salariile şi pensiile, deoarece există şi o inflaţie,

Ei nu sunt foarte bucuroşi să vadă că noi cheltuim mai mulţi bani, dar în acelaşi timp le-am arătat şi sursele din care noi am găsit mijloacele. Şi aceasta a fost, de fapt, ceea ce i-a mai îmblânzit, într-un fel...

există şi o situaţie economică. Ei nu sunt, bineînţeles, foarte bucuroşi să vadă că noi cheltuim mai mulţi bani, dar în acelaşi timp le-am arătat şi sursele din care noi am găsit mijloacele. Şi aceasta a fost, de fapt, ceea ce i-a mai îmblânzit, într-un fel. Fiindcă au înţeles că surse avem, le dăm la salarii, nu le dăm, eventual, pentru alte scopuri pe care ar fi vrut ei să le vadă. Şi aici vorbesc despre proiectele de infrastructură mai mult, fiindcă încă suntem într-o criză, atunci când populaţia are nevoie de surse financiare şi este bine să existe şi o creştere de consum. Toate acestea aduc un ciclu economic, aduc o taxă la stat suplimentară. Adică, până la urmă, chiar şi banii pe care îi dăm prin salarii şi pensii au un plus economic.”

Europa Liberă: Vă întrebam despre relaţia ţării cu FMI şi din perspectiva unei credibilităţi, a unei siguranţe a investiţiilor, a noilor oportunităţi pentru investiţiile directe şi nu din offshor-uri. Acesta tot este un aspect sensibil.

Andrian Candu: „Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Comisia Europeană, toate lucrează în tandem. În situaţia în care noi nu avem o colaborare cu Fondul Monetar Internaţional, decade colaborarea cu Banca Mondială şi decade buna noastră cooperare cu Comisia Europeană. Şi cu toate trei instituţii noi avem proiecte de lungă durată sau medie. Când vorbim despre modificări în legislaţie, protejarea investiţiilor, nu numai a celor străine, dar şi celor interne, vorbim despre îmbunătăţirea calităţii şi în business, şi în infrastructură. Adică, noi acum atât de multidimensional şi polivalent pe diferite dimensiuni cu ei lucrăm, că inexistenţa unei astfel de colaborări va opri, efectiv, şi dezvoltarea a tot ceea am pornit noi. În plus, există şi o acoperire financiară la foarte multe proiecte. Iată de ce o colaborare cu Fondul Monetar Internaţional este necesară pentru anul viitor.”

Europa Liberă: În campania electorală veţi fi întrebaţi de alegători despre concesionarea Aeroportului, despre privatizarea Băncii de Economii. Răspunsurile care sunt?

Andrian Candu: „La capitolul Aeroport. Există un contract cu clauze, cu condiţii şi cu termene. Am o echipă la minister care se ocupă de supravegherea îndeplinirii obligaţiunilor de către investitor. Dacă analiza noastră sau ceea ce urmărim noi zi de zi va arăta că există nu încălcare, dar temei pentru viitor, calendaristic, ca să fie o încălcare a termenilor...”

Europa Liberă: Dar termenii s-au încălcat…

Andrian Candu: „Nu prea. Ei au obligaţia de a construi parcarea, ei au început mai repede cu parcarea.”

Europa Liberă: Au început cu elemente minuscule.

Andrian Candu: „Ele toate sunt interconectate. Noi nu putem vorbi despre creşterea capacităţii terminalului de pasageri, atâta timp cât noi nu asigurăm parcarea. Ele sunt toate interconectate – pista care presupune avioane mai mari şi mai sigur, presupune pasageri mai mulţi, pasageri mai mulţi presupune terminal mai mare, terminal mai mare şi pasageri mai mulţi presupune şi parcare.”

Europa Liberă: Au venit primii bani ca investiţie în această afacere?

Andrian Candu: „Primii bani de la ei?”

Europa Liberă: Da.

Andrian Candu: „Ei zic că da. Dar aceasta am să văd eu și săptămâna viitoare. Deja am stabilit, voi merge la o discuţie cu conducerea Aeroportului, să

Dacă cineva şi-a asumat investiţii pe care dacă nu le duce până la capăt sau nu le respectă, statul nu va fi tolerant, Ministerul Finanţelor şi eu personal nu vom tolera şi vom merge până la reziliere...

vedem exact ce fac, cum fac. Mai ales că în timpul cel mai apropiat va fi gata şi analiza noastră, a ceea ce ţine de îndeplinirea obligaţiunilor lor contractuale în termenele stipulate. Şi aici aş vrea să spun clar şi radioascultătorilor: în situaţia în care contractul nu va fi respectat, noi nu vom avea nicio reţinere în a-l rezilia. Deci, trebuie să fie clar şi investitorului, şi cetăţeanului.

Dacă cineva şi-a asumat investiţii pe care dacă nu le duce până la capăt sau nu le respectă, statul nu va fi tolerant, Ministerul Finanţelor şi eu personal nu vom tolera şi vom merge până la reziliere. Aceasta va fi până în campanie, sau va fi după campanie, sau aceasta nu va fi deloc în situaţia în care investitorul îşi va respecta condiţiile şi noi vom avea, în termenele prevăzute, un Aeroport pe care şi-l doreşte orice stat şi orice oraş.”

Europa Liberă: Referitor la Banca de Economii şi la situaţia creată acolo ce ne puteţi spune?

Andrian Candu: „Subiectul Băncii de Economii nu ţine neapărat de Ministerul Economiei. Aici eu aş putea să vă spun mai mult opinia mea personală sau experienţa anterioară în Parlament. Cu Banca de Economii trebuia să facem ceva, deoarece, sincer vă spun, în mare parte, datorită managementului precedent care înţeleg că este sub lupa investigaţiilor penale şi deja sunt dosare pregătite de Procuratură, care sunt ori pe cale de a fi trimise în instanţă, sau sunt deja în instanţă. Şi din câte am înţeles, sunt vreo şapte dosare care au ajuns în instanţă pe fosta conducere a Băncii de Economii.

Banca de Economii a fost administrată rău, prost, defectuos şi poate chiar cu fraude. Nu pot spune exact, deoarece nu sunt eu judecătorul şi nu este cazul

Banca de Economii a fost administrată rău, prost, defectuos şi poate chiar cu fraude. Nu pot spune exact, nu sunt eu judecătorul, dar cu Banca de Economii trebuia de făcut ceva...

să aducem acum învinuiri, fiindcă există prezumţia nevinovăţiei. Dar cu Banca de Economii trebuia de făcut ceva. În situaţia în care statul Republica Moldova a decis să-şi păstreze un pachet de blocaj pentru deciziile cele mai importante…”

Europa Liberă: Dar nu majoritar.

Andrian Candu: „A-ţi păstra majoritarul înseamnă că tu vii nu numai cu deciziile, dar vii şi cu cheltuielile financiare. Iar noi nu suntem în stare să venim într-o piaţă în care statul nici nu e cazul să fie. În sistemul bancar în nicio ţară dezvoltată statul nu participă. Sunt instituţii financiare private, internaţionale, bănci cu renume, care trebuie să-şi regăsească locul, este un domeniu concurenţial, este o concurenţă. De ce statul trebuie să aibă întreprinderile statului sau societăţi pe acţiuni în anumite domenii, unde de fapt statul prin definiţie nu ar trebui?

Tot ce trebuie statul să facă, ar trebui să participe doar reglementar, să facă în aşa fel, prin legislaţie şi regulamente ca să asigure dezvoltarea businessului, dar pe de altă parte să asigure securitatea depunerilor băneşti atât ale cetăţenilor, persoane fizice, cât şi ale companiilor care sunt. Aceasta trebuie să facă statul, să asigure piaţa, să asigure legislaţia necesară, dar nu să fie un jucător pe piaţă. Şi atunci a fost luată o decizie de compromis – statul se retrage din businessul bancar, dar îşi păstrează, luând în considerare tipul băncii şi piaţa, importanţa faptului că sunt bugetele asigurărilor sociale, pensiile şi multe altele, atunci statul îşi menţine pachetul de blocaj pentru a bloca unele decizii care ar putea să fie împotriva Republicii Moldova sau ar putea fi împotriva clientului.

În acelaşi timp, răsuflă liber că nu trebuie să vină cu bani din buget, care până la urmă tot sunt banii oamenilor, din buzunarul oamenilor, să vină şi să investească în ce? Într-o proastă administrare sau proastă guvernare şi să plătească pentru administrarea băncii de către cineva? Acel care a guvernat-o rău sau fraudulos va răspunde pentru aceasta, inclusiv material, iar statul trebuie să creeze condiţiile ca banca aceasta să revină la normal şi să poată funcţiona şi, – de ce nu? – să crească, aşa cum ar trebui să crească toate băncile din Moldova.”

Europa Liberă: Pentru că se zvoneşte iarăşi în societate că cineva ar putea să clatine situaţia pe piaţa financiar-bancară, admiteţi că o persoană anume poate să intervină şi să perturbeze situaţia?

Andrian Candu: „Admit că cineva poate să încerce, dar în acelaşi timp statul trebuie să ia măsurile necesare ca să nu-i permită acelui cineva să deranjeze piaţa în aşa fel, destabilizând-o sau ajungând până la aceea să creeze panică. Nu.”

Europa Liberă: Are statul pârghii?

Andrian Candu: „Are statul pârghii şi legislative, şi financiare. Şi prim-ministrul, şi ministrul Economiei, şi ministrul Finanţelor, şi guvernatorul Băncii Naţionale suntem permanent în discuţii, în pregătiri în aşa fel încât să asigurăm ca în Republica Moldova sistemul bancar să fie unul stabil. Indiferent de tentativele cuiva, răuvoitori care ar vrea să facă ceva rău pe piaţa financiară şi să scuture ţara, noi nu vom permite şi vom reuşi să stăm de veghe.”

Europa Liberă: Pregătiţi noul proiect al bugetului pentru anul viitor? Veţi modifica actualul buget în Parlament până la alegeri?

Andrian Candu: „Şi bugetul, şi politica fiscală sunt documente care au fost deja elaborate de Ministerul Finanţelor şi sunt scoase la dezbateri publice. Îmi este greu să zic acum, fiindcă ţine foarte mult şi de activitatea parlamentară, dacă se va reuşi sau nu. Dar chiar dacă nu se reuşeşte bugetul să fie aprobat de actualul Parlament, nimic tragic nu este, deoarece finanţele publice sunt administrate în continuare, bugetul din 2014 se prelungeşte pentru anul 2015 cu o lună. Dar eu cred că nici nu se va ajunge la aceasta şi că noul Legislativ în decembrie, şi guvernul din decembrie vor reuşi să lucreze pe proiectul care, de fapt, a fost deja elaborat.”

Europa Liberă: Leul se apreciază şi depreciază artificial sau nu?

Banca Naţională are anumite instrumente pentru a opri speculaţiile, pentru a-i opri pe cei care vor să facă bani foarte mulţi ori vor să scuture piaţa financiară...

Andrian Candu: „Nu. Deja sunt instrumente aşa-zise ale pieţei libere, pe care Banca Naţională le promovează de mai mult timp şi fluctuările care sunt pe piaţă sunt, de fapt, fluctuări de piaţă liberă. De aceea şi apar uneori politicieni care strigă: „Vedeţi că scade sau creşte dolarul, euro, scade leul!”. Acestea sunt chestiuni economice. Banca Naţională are anumite instrumente pentru a opri speculaţiile, pentru a-i opri pe cei care vor să facă bani foarte mulţi ori vor să scuture piaţa financiară. Pentru aceasta Banca Naţională are instrumente şi are bani, are rezerve destule ca să intervină pe piaţă, dar trebuie de făcut cât mai rar acest lucru, deoarece piaţa trebuie să fie una liberă.”

Europa Liberă: Pe piaţa petrolieră înţelegerile de cartel mai sunt?

Andrian Candu: „Agenţia Naţionale pentru Reglementări în Energetică lucrează la o metodologie care să excludă chiar şi bănuiala în privinţa unor înţelegeri de cartel. Din toate analizele care au fost făcute, este foarte greu să faci dovada unei înţelegeri. Dar în acelaşi timp legislaţia spune în felul următor: dacă un petrolist, o companie vrea să-şi majoreze tarifele, nu trebuia să facă altceva decât să anunţe şi să publice pe site-ul lor, şi să trimită o telegramă sau o scrisoare în adresa ANRE. Peste o jumătate de oră sau o oră afla toată piaţa ce intenţii are compania „X” şi, respectiv, ridicau toţi prețul. Consideraţi aceasta o înţelegere de cartel? Eu aş zice că este o imperfecţiune a legislaţiei.

Iată de ce acum se lucrează la o nouă metodologie, care este în dezbateri şi care foarte curând va fi aprobată în aşa fel încât să nu existe abuzuri, să existe

Se lucrează la o nouă metodologie, în aşa fel încât să nu existe abuzuri pe piaţa petrolieră...

clar o afacere profitabilă, dar nu în defavoarea cetăţenilor şi consumatorilor. Trebuie să existe un echilibru în toate. Eu îţi dau voie, îţi permit să vinzi petrolul, să faci bani, să plăteşti salarii, să creezi locuri de muncă şi să-ţi faci un profit ca să-ţi îndestulezi şi acţionarii pentru investiţiile care au fost făcute şi pentru viitoarele investiţii, dar în acelaşi timp nu am să-ţi permit să abuzezi, să creşti artificial preţurile în aşa fel încât să loveşti şi în consumator persoană fizică, şi în industrie, şi în agricultură, oricine ar fi cel care consumă produse petroliere. Aceasta este menirea statului.”

Europa Liberă: Acordul de Liber Schimb intră în vigoare provizoriu, aşa cum s-a convenit între guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană. După semnarea acordului se pare că puţini sunt cei care mai vorbesc despre avantaje, provocări, perspective pentru businessul din Moldova. Sau greşesc cei care au o asemenea opinie?

Andrian Candu: „Este un fapt împlinit semnarea acordului şi intrarea lui în vigoare. Noi suntem acum la faza intrării în vigoare şi aplicarea lui provizorie, deoarece sunt unele elemente politice instituţionale care intră în vigoare doar atunci când vor fi ratificate de către toate 28 de state. Dar noi intrăm în faza de aplicare a tratatului, intrăm în faza grea, trebuie să perfecţionăm legislaţia, să o îmbunătăţim şi să aducem toate standardele necesare la nivelul celui occidental european.”

Europa Liberă: Cel mai greu pentru ce sector va fi?

Andrian Candu: „Pentru toate sectoarele. Fiindcă vorbim despre calitate în toate sectoarele şi în toate domeniile şi în viaţa noastră de zi cu zi.”

Europa Liberă: Dar unii zic că Moldova încă nu are laboratoare suficiente, sunt și alte probleme.

Andrian Candu: „Unde nu avem laboratoare le vom face. Unde avem laboratoare le vom perfecţiona. Am avut discuţii cu producătorii de zahăr, de

Unde nu avem laboratoare le vom face. Unde avem laboratoare le vom perfecţiona...

exemplu, care au spus că frica lor cea mai mare este de zahărul de contrabandă adus, cel produs din trestie de zahăr.”

Europa Liberă: Şi s-a adus mulţi ani la rând din Ucraina şi nu numai...

Andrian Candu: „Nu din Ucraina de trestie de zahăr. Din Ucraina a fost prin contrabandă adus datorită preţului, fiindcă exista TVA diferit. Dar noi aceasta am rezolvat-o, TVA acum este de 8% şi concurenţial este zahărul nostru. Dar cel mai mare pericol pentru producătorii de sfeclă de zahăr şi industria de zahăr este că ar putea să vină zahărul din trestie, care este mult mai ieftin. Şi ei ziceau că, din păcate, suntem limitaţi la laboratoare pentru a identifica care este zahăr făcut din trestie şi cel din sfeclă. Chiar dacă cel din trestie este puţin mai maro, puţin mai întunecat la culoare, poţi folosi coloranţi şi să-l faci să fie foarte alb, de altfel. Şi nu prea ai să-l deosebeşti de cel de sfeclă.

Vom investi şi ca stat, şi ca industrie, şi ca business în laboratoare, foarte curând vom folosi laboratoare mobile care sunt în Uniunea Europeană, în aşa fel încât pe moment să putem interveni şi să oprim eventualele produse din contrabandă. V-am dat doar exemplul zahărului. Faptul că noi acum nu avem toate laboratoarele pe care le dorim nu este un motiv să ne oprim, viaţa nu se opreşte la aceasta, noi trebuie să facem ca să avem laboratoare, trebuie să investim în oameni, în experienţă, în tehnologii, ca să ajungem să avem toate laboratoarele necesare. Dar aceasta este o mică parte, ce ţine de laboratoare.

Noi vorbim de o legislaţie întreagă, noi vorbim de directive europene care trebuie implementate, ajustate în legislaţia noastră în aşa fel încât, nu ştiu, că

Noi, de fapt, ce urmărim prin Acordul de Asociere şi prin apropierea noastră de Uniunea Europeană? Noi nu dăm cu piciorul în alte state. Şi aici, bineînţeles, mă refer la Federaţia Rusă, Kazahstan, Belarus...

vor fi cinci sau zeci ani cât va dura procesul acesta de asociere, să ajungem la acel standard şi acea calitate a vieţii din Occident. Noi, de fapt, ce urmărim prin Acordul de Asociere şi prin apropierea noastră de Uniunea Europeană? Noi nu dăm cu piciorul în alte state. Şi aici, bineînţeles, mă refer la Federaţia Rusă, Kazahstan, Belarus. De fapt, cu Belarus şi Kazahstanul chiar am rămas în relaţii foarte bune şi chiar le dezvoltăm în continuare foarte bine, mai ales prin vizita domnului Lukaşenko, care va avea loc la sfârşitul lunii septembrie sau în perspectiva semnării unui acord de cooperare economică Kazahstan care avem noi intenţia. Sau, de exemplu, semnarea Acordului de Liber Schimb cu Turcia, care va avea loc săptămâna viitoare. Deci, cu alţi parteneri decât Uniunea Europeană dezvoltăm relaţiile. Cu Rusia este o chestiune mai deosebită, deoarece prevalează chestiunea politică şi este o luptă geopolitică, de fapt.

Dar cel mai important ce urmărim noi prin Acordul de Asociere este să modernizăm ţara. Noi avem nevoie de un cadru juridic şi de reguli pe care noi să le respectăm întocmai ca să ne dezvoltăm ţara. Eu aş vrea ca să avem şantiere de construcţie în ţară, ca maşina, plecând de pe şantier, să aibă cauciucurile curate, să nu murdărească şi să nu distrugă străzile, să avem standardele de eficienţă energetică, ca cel de la etajul nouă să aibă acelaşi regim de căldură ca cel de la etajul întâi şi să nu fie diferenţiat de nu ştiu ce, sau să sufle vântul prin geamuri, aş vrea ca copiii mici să nu aibă acces la prize, ca ele să fie securizate. Dar toate acestea sunt prevăzute de nişte standarde ale Uniunii Europene. Un copil în Uniunea Europeană niciodată nu va reuşi să ajungă la o priză sau să bage ceva în priză, sunt nişte standarde pe care dacă nu le impune nimeni şi noi nu le înţelegem şi noi nu le aplicăm, noi niciodată nu vom moderniza ţara. Este adevăr sau nu, dar în 23 de ani am tot reuşit nu altceva decât să pendulăm în stânga şi în dreapta, fără să ne aşezăm o dată şi să începem să dezvoltăm ţara. Aceasta noi acum am decis – ne aşezăm la acea masă, avem pe masă cărţile şi caietele şi trebuie să ne facem temele, să modernizăm ţara.

În 23 de ani am tot reuşit nu altceva decât să pendulăm în stânga şi în dreapta, fără să ne aşezăm o dată şi să începem să dezvoltăm ţara. Aceasta noi acum am decis – ne aşezăm la acea masă, avem pe masă cărţile şi caietele...

Şi următoarea perioadă de timp nu vom face altceva decât să ducem la îndeplinire misiunea de a moderniza ţara. Iar speculaţiile că, chipurile, nu vom avea cruci în cimitire sau moş Ion nu va putea tăia porcul sunt doar speculaţii atât de mizere, o minciună atât de mizerabilă că nici nu aş vrea să mă opresc la ele. Ţările se dezvoltă. România este ultimul stat pe care îl pot pune ca exemplu care a intrat în Uniunea Europeană, ea ne-a depăşit deja, probabil, cu vreo 20 de ani în dezvoltare. Iar cândva, prin 1993-1995, noi eram la egalitate sau chiar puţin mai dezvoltaţi. Eu îmi aduc aminte când eram student şi primii ani mergeam la liceu, când treceam de la Ungheni spre Iaşi, veneam din lumină în întuneric. Lucrurile s-au schimbat în timp, aşa o spun şi cei care locuiesc în România sau în Bucureşti, Chişinăul actual este Bucureştiul anilor 1995-1996. De ce trebuie noi să rămânem în urmă atât de mult în dezvoltare? Oare cetăţeanul Republicii Moldova, oare tatăl meu, sora mea, vecinii mei, rudele mele, prietenii mei şi toţi ceilalţi nu merităm o viaţă mai bună?”

XS
SM
MD
LG