Linkuri accesibilitate

Invitații Valentinei Ursu sînt locuitori din Sluseni, raionul Orhei, și rectorul ASEM Grigore Belostecinic.

Anii de studii la universitate te pot scăpa de mediocritate sau nu. O diplomă nu garantează neapărat cunoștințe, capacități ori abilități, însă în perioada studenției, cu muncă și determinare, le poți căpăta pe toate. La ce te poate ajuta diploma de studii superioare în Moldova?

Unii spun că trăim timpuri în care chiar și cei doldora de carte și de experiență stau umiliți la ușile angajatorilor, cei care păstrează CV-uri și scrisori de intenție și aproape fără excepție pe diplome scrie: studii superioare.

La Susleni, raionul Orhei, am încercat să aflu dacă părinții își doresc copiii cu universitatea terminată.

„Este o chestie banală, dar cred că da, este cazul.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: De ce este nevoie ca cei care termină şcoala să meargă la universitate?

„Lumea devine mai conştientă, mai erudită şi mai contemporană.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca părinte, aţi făcut investiţiile cele mai mari în copii ca să ajungă cu studii superioare?

„Da.”

Europa Liberă: Şi a meritat?

„Copiii nu lucrează pe specialitate, dar oricum sunt bucuros, sunt de folos studiile.”

Europa Liberă: Este nevoie ca toţi tinerii neapărat să meargă la universitate să facă studii?

„Cred că nu. Sunt şcoli profesionale de diferite profiluri. Nu merită toţi să aibă studii superioare.”

Europa Liberă: De ce această modă în Moldova ca mama şi tata să vrea odrasla să meargă la universitate?

„Este o industrie specială pentru a produce jurişti, economişti ş.a.m.d. Cum este în Moldova, de exemplu, industria nunţilor şi a cumătriilor, aşa este şi industria instituţiilor cu studii superioare.”

Europa Liberă: Ca părinte, şi dumneavoastră vreţi ca fiica, feciorul să aibă diplomă de studii superioare?

„Fiecare copil trebuie să ştie ce să aleagă ce profesie merită, să înveţe ceea ce merită. Dacă este capabil să fie doctor, este bine, este capabil să fie tractorist, este bine sau un lăcătuş. Părinţii trebuie să fie puţin mai atenţi cu studiile superioare.”

Europa Liberă: Greşesc părinţii care au mers în străinătate să acumuleze bani ca să aibă copii cu diplome de studii superioare?

„Nu trebuie învinuiți părinţii, pentru că ei întotdeauna vor binele pentru copiii lor. Este cea mai mare investiţie atunci când se investeşte în învăţământ, în studii. Cunoştinţele trebuie.”

Europa Liberă: Moldova are nevoie de tineri cu studii superioare? Neapărat toţi trebuie să aibă diplomă de universitate?

„Nu aş zice că chiar toţi trebuie să aibă studii superioare. Cine va lucra la negru? Cel care are diplomă nu vrea să lucreze la negru, el se consideră intelectual, are alte capacităţi. Nu este rău să ai studii superioare, aceasta este foarte bine, dar trebuie să fie preţuit şi lucrul la negru. În unele ţări aşa este, lucrează la negru chiar dacă au studii superioare, ei nu se tem să muncească la negru, nu se ruşinează. Mama mea, de exemplu, nu a avut studii superioare, dar ştia să urzească, torcea, ţesea şi făcea lucruri frumoase, broda frumos iile naţionale moldoveneşti.”

Europa Liberă: Copiii dumneavoastră au studii superioare?

„Da. Au studii superioare, dar nu lucrează după specialitate.”

Europa Liberă: Unde au învăţat?

„Feciorul a terminat Institutul Agricol, specialitatea ameliorator. Dar după ce au fost desfiinţate colhozurile, a rămas fără lucru pe specialitate şi lucrează în alt domeniu. Acum este atât de bine să ai o livadă frumoasă, să te bucuri de roadă. Fiica tot are studii superioare.”

Europa Liberă: Este bine că părinţii vor să-şi vadă odraslele neapărat cu diplomă de la universitate?

„Ceea ce vor şi ceea ce este necesar pentru Moldova sunt două lucruri diferite. Nivelul de studii este departe de a fi perfect. Este necesară reforma în învăţământ şi o reformă destul de radicală.”

Europa Liberă: S-a început o reformă în educaţie?

„Pare să fie, dar nu ştim ce va fi după alegeri.”

Europa Liberă: 30 de universităţi pentru Republica Moldova este mult?

„Foarte mult, fiindcă au rămas în Moldova puţin peste două milioane de persoane.”

„Sunt prea multe pentru o ţara mică ca Moldova.”

„Pentru aşa o ţară mică sunt cam multe. Dar poate ar fi şi bine, numai să avem studenţi capabili, medicul să fie medic, să nu fie cumpărate diplomele.”

„Statul trebuie să mai micşoreze instituţiile acestea, să deschidă mai multe şcoli profesional-tehnice, să înveţe diferite meserii – meşteşugari, lăcătuşi, de ce are nevoie societatea.”

Europa Liberă: Credeţi că se mai cumpără diplome?

„Da. Încă se mai fac şmecherii, din păcate.”

Europa Liberă: Reforma în educaţie este cea care va da roade?

„Cred că da. Îi mai cerne pe cei cu copiatul.”

Europa Liberă: Reforma în educaţie este începută cu dreptul?

„Da. Şi sper că va fi bine. Mergem pe calea fără corupţie. Sper că următoarea generaţie va fi extraordinară. Sperăm că nepoţii noştri vor fi mândria şi demnitatea noastră.”

***

Pe lângă pregătirea profesională, anii de facultate înseamnă și o perioadă importantă de dezvoltare personală. Găsești timp să citești, să îți îmbogățești cultura generală, să experimentezi, să înveți să te descurci de unul singur. Mai poți învăța o limbă străină. Iar cei ce se înscriu la facultate numai de dragul diplomei ar trebui să se mai gândească o dată. Acea bucată de hârtie nu le va aduce neapărat succesul în carieră, care se obține cu studiu, lectură, multă muncă și perseverență. Am pornit discuția cu Grigore Belostecinic, rectorul ASEM, doctor habilitat, profesor universitar, întrebându-l mai întâi cât costă pregătirea unui tânăr specialist la Academia de Studii Economice.

Grigore Belostecinic: „Costă atâta cât suntem în stare să cheltuim pentru a pregăti un specialist.”

Europa Liberă: Cât sunteţi în stare să cheltuiţi?

Grigore Belostecinic: „Dacă ne referim la taxe pentru studii, ele sunt foarte mici în ASEM şi nu au fost schimbate pe parcursul ultimilor şapte ani de zile. Taxele pentru studii în ASEM sunt aceleași din anul 2007. Statul achită pentru fiecare student care îşi face studii cu finanţare bugetară un pic mai mult. În jur de 15.000 de lei este finanţarea pe care o primim de la bugetul de stat pentru un student care îşi face studiile cu finanţare bugetară, de două ori mai mult decât cea pe care o percepem de la persoanele care îşi achită singure taxele. Este foarte greu să spunem cum trebuie să fie, mai mari sau mai mici aceste taxe. Or, o taxă nu trebuie doar să acopere costurile efective pe care le suportăm, dar să asigure şi dezvoltare, prin dezvoltarea bazei tehnico-materială, participare la conferinţe internaţionale, prin cercetare ştiinţifică şi procurare de utilaje, tehnică, literatură care este foarte scumpă în toată lumea. Unii, care găsesc asemenea posibilităţi, fac investiţii mai mari, se dezvoltă cu ritmuri mai rapide. Cei care nu reuşesc să o facă, stau mai mult pe loc.”

Europa Liberă: Am înţeles corect, domnule rector? Bugetul de stat oferă pentru un student 15.000 de lei.

Grigore Belostecinic: „Astăzi bugetul de stat oferă pentru un student care îşi face studiile cu finanţare bugetară în mediu 15-17.000 de lei, de la o universitate la alta.”

Europa Liberă: Şi taxa pe care o percepe ASEM de la un student este în jumătate?

Grigore Belostecinic: „Este înjumătăţită, de la 5.500 până 7.500 de lei. Taxele pe care noi le putem percepe pentru serviciile prestate, nu contează pentru studii sau alt gen, trebuie să fie aprobate prin hotărâre de guvern. Ultima majorare am făcut-o, după cum am menţionat, în 2007, alte două încercări nu ne-au reuşit, ni s-a spus că nu putem să majorăm aceste taxe. Doi: populaţia Republicii Moldova este foarte sensibilă la taxe înalte şi există o temere că, în cazul în care chiar s-ar permite majorări de taxe, am putea să afectăm foarte mult numărul celor care vor veni la studii. Şi nu ştim cum vom câştiga mai mult – cu taxe mai mari sau număr mai mare de studenţi. Este o taxă care nu reflectă necesităţile noastre pentru a ne asigura existenţa şi a face activităţi de dezvoltare.”

Europa Liberă: Să vorbim despre admiterea 2014, inclusiv la ASEM. Până pe 31 august absolvenţii liceelor pot depune dosarul, adică toate actele pentru a se înscrie la o facultate. Rata de promovare la bacalaureat în acest an este sub 50%. Se zice că ar fi picat examenele cei care nu au avut grijă să acumuleze cunoştinţe. Şi apoi, se pare că şi universităţile ar avea nevoie mai mult de calitate şi nu de cantitate. A propos, rezultatele bacalaureatului din această vară, dar şi din anul trecut, ar trebui să fie o lecţie pentru dumneavoastră, cei care sunteţi managerii universitari, trebuie să ştiţi cum să luptaţi pentru puţinii candidaţi? Ce aşteptări aveţi?

Grigore Belostecinic: „O aşteptare a fost ca elevii să depună eforturi mai mari, pentru a se pregăti mai bine de acest examen. Situaţia arată că este un pic inversă aceleia pe care am aşteptat-o noi. Noi am făcut o analiză a rezultatelor în sesiunea de examinare de iarnă din anul precedent, comparativ cu notele de la admitere, şi nu avem un decalaj mare ca să putem să zicem că s-a îmbunătăţit sau s-a înrăutăţit situaţia. Este o intenţie bună să ne dorim o calitate mai bună. Şi noi ne dorim acest lucru. Noi, universitarii, suntem, în primul rând, cei care printre primii simţim această lipsă de calitate în învăţământul preuniversitar, dar probabil că s-a mers pe calea cea mai uşoară şi nu pe cea mai necesară.”

Europa Liberă: Dar cea mai necesară care ar fi?

Grigore Belostecinic: „Cel mai necesar este de făcut schimbări şi reforme în procesul de studii, începând cu clasa I şi terminând cu a XII-a. Aici este cu mult mai greu să investim în dezvoltarea şcolilor, liceelor, în pregătirea profesorilor, în stimularea lor materială, în asigurarea cu utilajul necesar, cu laboratoare. Adică să creăm condiţii care să poată genera o calitate mai bună şi doar după aceasta ar fi fost bine să urmeze cerinţe foarte dure la examenul de bacalaureat, aceasta este una. Şi doi: ar fi foarte bine la BAC să se verifice cunoştinţele elevilor nu comparativ cu ceea ce ar fi trebuit să ştie, dar

De educaţie cu adevărat depinde viitorul unei naţiuni. Şi Republica Moldova nu este o excepţie.

corespunzător cu ceea ce li s-a predat pe parcursul anilor de liceu. Or, avem foarte multe situaţii în care avem lipsă de profesori de matematică, de exemplu, în liceele din localităţile rurale, şi imaginaţi-vă cum ar putea ajunge un copil să susţină BAC-ul neavând profesor de calitate de matematică, în cazul în care el este prezent. Adică, chiar dacă risc să fiu învinuit că sunt împotriva calităţii în învăţământul preuniversitar şi susţin copierea, nu susțin niciuna, nici alta, dar ar fi trebuit să se meargă pe altă cale şi nu pe cea mai uşoară, pentru a arăta că avem copii rău pregătiţi în învăţământul nostru preuniversitar. Haideţi să depunem toate eforturile posibile pentru a le crea condiţii care să poată genera o calitate mai bună a învăţământului şi a se ajunge la ceea ce aţi spus dumneavoastră la început. Or, de educaţie cu adevărat depinde viitorul unei naţiuni. Şi Republica Moldova nu este o excepţie.”

Europa Liberă: Faptul că mulţi copii au picat examenele la BAC vă dă dumneavoastră bătăi de cap? Sunteţi afectaţi de faptul că aţi putea să aveţi mai puţini candidaţi?

Grigore Belostecinic: „Eu cred că va da bătăi de cap Republicii Moldova în întregime. Noi lent ne transformăm dintr-un stat în care am avut cândva un număr destul de mare de studenţi raportat la o mie de locuitori într-un stat în care acest indicator să fie inferior mediei europene, care constituie 38 de studenţi la mia de locuitori. De exemplu, în Federaţia Rusă sunt 58, în Ucraina – 50, în România – 48-50, în Republica Moldova – doar 27 de studenţi revin astăzi la mia de locuitori. Este un indicator net inferior celui specific statelor din regiune şi mediei Uniunii Europene spre care noi tindem să ne integrăm. În al doilea rând, da, pentru anul acesta a fost aprobat, straniu, un plan de înmatriculare în învăţământul superior de 19 500 persoane, iar, efectiv, vor putea pretinde la aceste locuri, poate, după prima susţinere, puţin peste 11 mii. Să dea Domnului să mai apară o mie de copii care vor susţine sesiunea repetată. Din start este clar că nu va fi îndeplinit nicicum acest plan. Dar ce înseamnă un număr mai mic de studenţi? Nu mă refer doar la statistică, fiindcă noi nu

Dacă vom avea mai puţini studenţi, costurile pentru fiecare în parte vor creşte, vom fi nevoiţi să revedem conţinutul studiilor, numărul de cadre didactice în universităţi.

lucrăm pentru statistică, trebuie să facem ce are nevoie societatea şi economia Republicii Moldova. Aceasta înseamnă creştere de costuri care revin unui student care îşi face studiile. Dacă vom avea mai puţini studenţi, costurile pentru fiecare în parte vor creşte, vom fi nevoiţi să revedem conţinutul studiilor, numărul de cadre didactice în universităţi, la catedre, care depind nemijlocit de numărul de studenţi pe care îi avem. Probabil că statul intenţionează să compenseze aceste lipse de resurse financiare pe care le vor suporta universităţile. Bănuiesc că şi anul acesta se va închide un număr de universităţi. Este o cale firească, noi trebuie să avem universităţi puternice, universităţi competitive în plan regional, atractive la studii nu doar pentru cetăţenii noştri, dar şi pentru cetăţenii altor state. Dar de rând cu cerinţele foarte înalte pe care le înaintează societatea, trebuie să avem şi condiţii care să ne permită să facem faţă acestor cerinţe. Este nevoie de o finanţare mai bună şi de mai multă autonomie universitară, de rând cu creşterea responsabilităţilor.”

Europa Liberă: Dar autonomie universitară aveţi, domnule rector.

Grigore Belostecinic: „Depinde ce înţelegem prin noţiunea de autonomie universitară, în condiţiile în care salariile sunt stabilite prin acte normative, taxele pentru servicii şi studii trebuie să fie aprobate de guvern sau de Ministerul Educaţiei. Nu cred că avem atâta autonomie câtă este descrisă şi despre câtă autonomie se vorbeşte. Da, se încearcă, căutăm soluţii, dar deocamdată sunt mai mult declarative. Şi viziunea mea personală este că, în urma implementării noului Cod al Educaţiei, universităţile vor avea doar de pierdut cu referinţă la ceea ce noi numim autonomie universitară.”

Europa Liberă: Ce veţi pierde? Pentru că vi s-a oferit acum un an şi ceva autonomie financiară.

Grigore Belostecinic: „Întreaga autonomie financiară care ni s-a oferit nouă în plus, după aprobarea hotărârii de guvern, ţine de faptul că ni s-a permis să plasăm resursele financiare, temporar libere, pe conturi în băncile comerciale şi să le plasăm pe conturi depozitare. Este unica libertate economică şi financiară pe care am obţinut-o, în urma acestei declarate reforme în învăţământul superior. În rest, absolut nimic nu s-a schimbat.”

Europa Liberă: Dar o veritabilă autonomie universitară, în percepţia dumneavoastră, ce ar însemna?

Grigore Belostecinic: „Libertatea academică, a personalului didactic, financiară, organizatorică. Tot ceea ce constituie viaţa unei universităţi să se ţină de universitate şi organele de conducere care îi aparţin. Mă refer la senat, pentru că vorbim despre deciziile care se iau într-o universitate, nu le ia o singură persoană, nu le ia rectorul. Organul suprem de conducere într-o universitate este senatul universităţii, care este reprezentat de persoane ce deţin funcţii în universitate. În plus, cea mai mare parte a membrilor senatului sunt aleşi din subdiviziunile noastre şi ei reflectă, într-un fel, interesele şi dreptul decizional cu referinţă la toate componentele autonomiei universitare.”

Europa Liberă: Ani la rând tot se vorbeşte despre şomerii cu mapă, aşa li se spune celor care pe bandă rulantă obţin studii superioare. Dumneavoastră credeţi că astăzi se mai pregătesc şomeri în instituţiile de învăţământ superior?

Grigore Belostecinic: „Şomeri s-au pregătit şi se vor pregăti întotdeauna. Or, până la urmă, are loc o selecţie a celor care doresc să obţină ceva în viaţă şi a celor care nu doresc să obţină nimic sau nu fac nimic fiind la facultate. Dar nu trebuie să generalizăm acest lucru că, uite, universităţile pregătesc şomeri în Republica Moldova. Nu ştiu, sincer să spun, care sunt domeniile care solicită forţă de muncă şi noi să zicem: „Da, noi suntem gata, de mâine începem să pregătim specialişti în număr mai mare la anumite specialităţi”. Noi am vorbit foarte mult că nu merg studenţii la domeniul de formare personală şi ştiinţele educaţiei. Un timp oarecare au mers încolo mult mai mulţi decât mergeau anterior şi nu mai pot fi angajaţi în câmpul muncii. Dacă la specialităţile de profil economic numărul de studenţi care îşi fac studii în toate universităţile a scăzut în ultimii ani de cinci ori, atunci la profilul ştiinţele educaţiei a crescut de patru ori. Dacă anual absolvesc în jur de 3 000 de studenţi la ştiinţele educaţiei, se angajează efectiv în câmpul muncii în jur de 500. Vreau să vă întreb şi eu în ce

Mizăm foarte mult că la un moment dat va începe creşterea economică a Republicii Moldova, vor fi create noi locuri de muncă şi nu trebuie să pierdem întregul nostru potenţial pe care l-am format zeci de ani.

domeniu să pregătim mai mult? În medicină? Să încercăm să angajăm în municipiul Chişinău o persoană într-o instituţie medicală şi veţi vedea cu câte piedici ne vom confrunta. Doar poate în mediul rural, acolo unde uneori nu se ajung cadre medicale de acest profil. În sfera producţiei, care este situaţia în industria Republicii Moldova? E la fel. Dar aceasta nu înseamnă că noi nu trebuie să pregătim cadre, noi trebuie să avem o societate pregătită. Mizăm foarte mult că la un moment dat va începe creşterea economică a Republicii Moldova, vor fi create noi locuri de muncă şi nu trebuie să pierdem întregul nostru potenţial pe care l-am format zeci de ani, să-l pierdem din cauza că la moment nu sunt solicitaţi pe piaţa muncii un anumit număr de specialişti.”

Europa Liberă: Dar totuşi care e explicaţia dumneavoastră pentru acei tineri care se bat pe aceleaşi specializări pentru care nu mai există demult loc pe piaţa muncii? Contabilitatea, de exemplu.

Grigore Belostecinic: „Dumneavoastră sunteţi informată greşit. Contabilitatea este un domeniul foarte solicitat pe piaţa muncii. Fiecare al doilea agent economic trebuie să aibă o persoană responsabilă pentru a duce contabilitatea. Dacă vorbim de ASEM, noi nu pregătim pur economişti, aşa cum îşi imaginează cineva. Noi suntem o instituţie care pregătește specialişti pentru domenii concrete. De exemplu, în ASEM avem o pondere foarte mare în domeniul tehnologiilor informaţionale. Suntem printre puţinele universităţi care pregătim cadre la cinci specialităţi de profilul tehnologiilor informaţionale...”

Europa Liberă: Pentru aceşti specialişti şi oferta este mai mare.

Grigore Belostecinic: „Informatică aplicată, tehnologii informaţionale, cibernetică şi informatică economică şi securitate informaţională. Avem cinci specializări doar la ciclul unu – licenţă şi câteva la programe de masterat. Să-mi spună cineva că nu este un domeniu de perspectivă pentru Republica Moldova, cel al tehnologiilor informaţionale, pentru care noi pregătim cadre. Un an în urmă am început să pregătim cadre în domeniul tehnologiei şi managementului în alimentaţie publică, avem o reţea foarte dezvoltată de instituții de alimentaţie publică. Şi am dezvoltat mai întâi o bază tehnico-materială corespunzătoare şi doar după aceasta ne-am permis înmatricularea tinerilor. Deja în acest an am organizat un concurs naţional al tinerilor culinari şi toată lumea s-a mirat de condiţiile bune în care a avut loc acest concurs. Pregătim cadre în domeniul turismului pe care mizăm, la fel, foarte mult. Este o explozie a numărului de doritori care vor să vină la contabilitate, marketing şi logistică. Să zică cineva că nu are nevoie economia Republicii Moldova de specialişti în marketing şi în logistică. Avem o singură specialitate azi de profil pur economic, care se numeşte economia generală şi la care studiază în jur de 150 de studenţi din întreaga Academie de Studii Economice din Moldova. În rest, sunt domenii concrete pentru care pregătim cadre, inclusiv pentru sistemul financiar.”

Europa Liberă: Dar aveţi specialităţi care nu sunt căutate astăzi pe piaţa muncii?

Grigore Belostecinic: „Da, avem specialităţi care nu sunt solicitate. Dar noi trebuie să avem şi o responsabilitate socială, să pregătim cadre în acest domeniu, chiar dacă nu ne este convenabil din punct de vedere economic.”

Europa Liberă: Care sunt acestea?

Grigore Belostecinic: „În domeniul statistică şi previziune economică avem o mulţime de structuri, fie Departamentul de Statistică, structurile raionale care se confruntă cu o lipsă acută de specialişti în domeniu. Şi anual dacă suntem în stare să formăm o grupă din 10-15 persoane, ne este foarte dificil să facem lucrul acesta. Pregătirea lor este destul de complicată, este nevoie de cunoştinţe matematice profunde. Dar noi înţelegem că este un element de responsabilitate socială și pregătim cadre în acest domeniu. Sau un program de masterat în domeniul demografiei şi economiei populaţiei. Suntem singura universitate din Republica Moldova care pregăește cadre în acest domeniu şi cu mare greu formăm o grupă academică. Asistenţă socială sau management social sunt specialităţi care nu prea sunt solicitate de pretendenţii la studii, dar noi considerăm că sunt necesare pentru Republica Moldova. Și suntem datori să pregătim cadre şi pentru aceste domenii, chiar dacă nu ne sunt convenabile din punct de vedere economic. Mai solicitate sunt specialităţile contabilitate, finanţe şi bănci, relaţii economice internaţionale. Noi însă nu putem miza doar pe aceste domenii, trebuie să ne diversificăm portofoliul de

Anul acesta vom deschide un prim programul MBA în Republica Moldova în cadrul ASEM în comun cu Universitatea din Statele Unite ale Americii, prin care absolvenţii vor putea obţine diplome duble – diploma ASEM şi diploma pe care o va elibera universitatea americană.

activităţi. De aceea am spus că am început să investim şi în alte domenii. Anul acesta vom deschide un prim programul MBA în Republica Moldova în cadrul ASEM în comun cu Universitatea din Statele Unite ale Americii, prin care absolvenţii vor putea obţine diplome duble – diploma ASEM şi diploma pe care o va elibera universitatea americană. Este o primă încercare şi aici. Nouă permanent ni se aduc reproşuri că în Moldova nu avem dezvoltate şcoli de afaceri, şcoli de business. Iată, noi am făcut şi acest lucru, vom vedea cum va merge. Totul depinde de numărul celor care vor dori să aplice la acest programe de masterat – administrarea afacerilor – cu predare în limba engleză, respectând toate rigorile care sunt înaintate şi în alte state – vechime în muncă de cel puţin trei ani, cunoaşterea perfectă a limbii engleze. Vom implica în procesul de predare-învăţare preponderent persoane din activităţi practice, sectorul real al economiei şi care au reuşit să treacă inclusiv stagierea în afara Republicii Moldova. Este şi acesta un element de noutate pentru noi, dar pe care trebuie să-l facem. Este pentru prima dată când lansăm un asemenea program de masterat.”

Europa Liberă: Universităţile din Moldova ar putea deveni tot atât de atractive ca cele din străinătate? Pentru că ştiţi că acum chiar este la modă sau este o necesitate, poate, ca mulţi copii din Moldova să meargă să-şi facă studiile peste hotare.

Grigore Belostecinic: „Este bine că merg să-şi facă studiile peste hotare. Ar fi şi mai bine să revină şi să lucreze aici, în Republica Moldova. Dar noi nu trebuie să stimulăm această plecare masivă a tinerilor la studii în străinătate.”

Europa Liberă: Dar ei aleg, ei cred că acolo se face mai bună carte...

Grigore Belostecinic: „Nici nu trebuie să stopăm, dar nici nu trebuie să stimulăm. Dar noi stimulăm această plecare la studii peste hotare, inclusiv prin declaraţiile pe care şi le permit să le facă unii demnitari de stat, persoane influente sau, deseori, mass-media, care nu cunosc situaţia reală din universităţi. Doar vorbesc despre lipsă de calitate, că producem şomeri, profesori care iau mită, doar momente negative, diplome care se vând şi se cumpără. Şi în cazul acesta cu adevărat riscăm să devenim o ţară fără universităţi. Noi am anticipat aceste evoluţii posibile mai mulţi ani în urmă. Și întotdeauna i-am atenţionat pe cei care erau la guvernare că trebuie ceva să facem cu universităţile, să schimbăm imaginea lor în societate, să-şi asume şi ei responsabilitatea pentru ceea ce declară despre universităţile noastre. A propos, cei care ne vizitează din afara Republicii Moldova foarte înalt apreciază toate eforturile noastre. Spun aceasta cu deplină sinceritate. Vizitând ASEM, zic că suntem cu adevărat o universitate modernă, că am făcut investiţii, avem condiţii, studenţi foarte bine pregătiţi. Ne subapreciem categoric, zic cu deplină certitudine. Și, spre regret, deseori vorbesc despre ceea ce este rău în universităţi persoane care nu au nicio tangenţă cu universitatea, nu au absolvit nimic şi nu cunosc realităţile. Riscăm cu adevărat să rămânem un stat fără un sistem de învăţământ superior bine dezvoltat şi atractiv nu pentru cei din afara Republicii Moldova, dar şi pentru cetăţenii Republicii Moldova. Şi această tendinţă devine deja una simţită. Atunci când sunt întrebat de cineva dacă merită să meargă la studii în afara Republicii Moldova, eu, de obicei, le zic aşa: la licenţă probabil că nu se merită. Rămâneţi să o faceţi aici, în Republica Moldova. Veţi dori să faceţi un masterat suplimentar după absolvirea licenţei, puteţi pleca şi în afara ţării.”

Europa Liberă: Faptul că s-a renunţat la cota prevăzută pentru procentul rural-urban este o justificare?

Grigore Belostecinic: „Da, noi o susţinem. Nu am avut cu nimeni divergenţe. La momentul când a fost iniţiată această procedură, a fost una binevenită, în măsura în care s-a dorit să susţinem accesul la studii universitare al celor care provin din localităţile rurale. Or, în mediul rural situaţia este un pic alta decât în oraşe, mă refer la condiţii, studii, calitate şi ei poate meritau să aibă unele avantaje. Dar timpurile au trecut şi este binevenită această modificare.”

Europa Liberă: Grupe cu predare în limba rusă aveţi?

Grigore Belostecinic: „Nu este o problemă. Chiar dacă nu organizăm admiterea în grupe cu predarea în limba rusă şi în limba română, cum făceam în anii precedenţi, având o cotă pentru cei care vor veni în grupele cu predare în limba rusă. Anul acesta avem un concurs general, vor fi înmatriculaţi toţi în ordinea descreşterii mediei de concurs. Dar fiecare pretendent la studii în cerere va indica limba în care doreşte să-şi facă studiile. Limbile română, rusă, engleză sau franceză sunt limbi în care sunt organizate studiile în Academia de Studii Economice din Moldova.”

Europa Liberă: Sunteţi reformator?

Grigore Belostecinic: „Prin fire, categoric da. Reforma înseamnă, în primul rând, o schimbare. În învăţământ s-au făcut foarte multe schimbări pe parcursul ultimilor ani. Reformele care se fac în educaţie trebuie să fie un pic mai specifice, în comparaţie cu alte domenii. Ele trebuie să fie făcute cu dragoste faţă de copii, şi cu stimă şi respect faţă de cei care activează în acest domeniu.”

XS
SM
MD
LG