Linkuri accesibilitate

Laureatei Premiului Nobel pentru Literatură i-a fost refuzat titlul de cetăţean de onoare al Berlinului.

Ziarul „Berliner Morgenpost” a fost primul care, în urmă cu cîteva zile, a difuzat ştirea că Senatul Berlinului (precum se numeşte parlamentul acestui land federal) a refuzat să-i acorde Hertei Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură (2009), titlul de „cetăţean de onoare”. Această ştire surprinzătoare a fost preluată imediat şi de alte publicaţii, fiind comentată în fel şi chip. Un răspuns limpede şi plauzibil la întrebarea de ce tocmai un land guvernat de către o coaliţie social-democrat/creştin-democrată în frunte cu un primar guvernator (funcţie echivalentă a unui prim-ministru de land) social-democrat refuză să-i acorde scriitoarei titlul de „cetăţean de onoare” nu s-a dat.

Deputatul creştin-democrat Michael Braun a declarat postului public de radio-televiziune RBB că însuşi primarul guvernator, Klaus Wowereit, s-ar fi opus propunerii care în urmă cu doi ani a fost înaintată Senatului de un grup de oameni de cultură. Deputatul Braun, relatează tot RBB, a reuşit să-i convingă şi pe reprezentanţii altor partide din Senat, creştin-democraţi, ecologişti şi post-comunişti (din Partidul Stîngii), să voteze în favoarea propunerii. Doar social-democraţii, care deţin majoritatea în parlamentul regional, s-au opus. În opinia lui Braun, acest gest „este regretabil. Ar fi prins bine oraşului să onoreze pe o femeie strălucită a literaturii universale“.

Purtătorul de cuvînt al Senatului, Richard Meng a spus ziarului „Berliner Morgenpost“ că discuţiile privind acordarea titlului sunt „confidenţiale“ şi ca atare, el nu este autorizat să facă alte declaraţii.

Potrivit ziarului „Süddeutsche Zeitung”, Herta Müller urmează să fie distinsă doar cu placheta „Ernst Reuter“. Această plachetă, care poartă numele primarului guvernator social-democrat al Berlinului Occidental din 1948, se conferă unor personalităţi cu merite deosebite în domeniul ştiinţific, economic, politic şi artistic.

Cei distinşi cu această plachetă nu se bucură de anumite facilităţi financiare sau materiale, pe cînd „cetăţenii de onoare” beneficiază de un loc de veci finanţat de land-ul Berlin şi un abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun. Totodată, deţinătorii titlului „cetăţean de onoare” îşi pot alege un artist care să le picteze portretul ce va fi expus la sediul primăriei centrale.

Titlul onorific a fost introdus în anul 1813. De atunci pînă astăzi a fost acordat unui număr de 116 de personalităţi. (Între aceştia s-au aflat şi cîţiva criminali de război şi însuşi Hitler. În urma unei directive a Comisiei aliate de control, emisă în anul 1946, criminalilor nazişti le-a fost retras automat titlul onorific.)

Potrivit directorului Casei Literaturii din Berlin, Ernest Wichner, şi el originar din România ca şi Herta Müller, cauza pentru decizia paradoxală a Senatului ar fi rivalităţile politice existente între fracţiunea social-democrată şi cea creştin-democrată. Refuzul social-democraţilor, a declarat Wichner pentru Deutschlandradio Kultur, nu este nimic altceva decît un gest de gelozie sau supărare faţă de propria lipsă de fantezie că nu le-a venit lor ideea de a înainta propunerea. Dacă poetul şi şansonetistul, Wolf Biermann, un fost disident est-german, a primit titlul „cetăţean de onoare al Berlinului”, a conchis Wichner, atunci l-ar merita şi Herta Müller.

XS
SM
MD
LG