Linkuri accesibilitate

Arhivele KGB-Mitrohin deschise cercetătorilor la Cambridge


O copie de document din arhiva KGB, făcută de Vasili Mitrohin, astăzi la Centrul arhivistic de la Cambridge

O copie de document din arhiva KGB, făcută de Vasili Mitrohin, astăzi la Centrul arhivistic de la Cambridge

Svetlana Lohova specialistă în istoria serviciilor secrete sovietice răspunde întrebărilor lui Glenn Kates, corespondentul Europei Libere.

Vasili Mitrohin a fost arhivist la KGB si timp de peste zece ani a adunat cu acribie mii de documente ale temutei organizatii din perioada sovietică şi apoi, timp de opt ani, le-a organizat intr-un fel propriu, înainte de de a fugi in Rusia in 1992 şi a se stabili in Marea Britanie.

Arhiva KGB/Mitrohin de la Cambridge

Arhiva KGB/Mitrohin de la Cambridge

Centrul arhivistic Churchill de la Cambridge a dat publicităţii acum, pentru prima data, o parte din documentele KGB-ului din colectia lui Mitrohin. Svetlana Lohova este specializată în istoria serviciilor secrete sovietice si, într-un interviu cu corespondentul Europei Libere, Glenn Kates, ea spune ca documentele date acum publicitatii de Centrul de la Cambridge vor putea sa arunce o lumina noua asupra modului de funcţionare a serviciilor secrete sovietice, fiind o sansa extraordinara pentru cercetători si istorici.

Mare parte a documentelor se refera la asa numitul grup „Cambridge 5”, o reţea de spionaj sovietica care a actionat in Marea Britanie in timpul si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Patru din cei din grup sunt cunoscuti: Kim Philby, Donald Duart Maclean, Guy Burgess şi Anthony Blunt. Nu se cunoaşte incă sigur identitatea celui de-al cincelea membru, dar istoricii susţin ca grupul de spioni sovietici a fost format din cinci bărbaţi, recrutaţi pe perioada studiilor de la Cambridge. Majoritatea dintre ei au fugit, mai devreme sau mai tirziu, dupa zeci de ani de spionaj, in Uniunea Sovietică. Corespondentul nostru Glenn Kates a intrebat-o pe Svetlana Lohova, care a lucrat cu Mitrohin cum lucra KGB-ul cu agentii săi, cit de complicata era colaborarea avind in vedere caracterul agentilor?

Foto de arhivă a lui Vasili Mitrohin

Foto de arhivă a lui Vasili Mitrohin

Svetlana Lohova: „Trebuiau să obţin informaţia de unde se putea. Asa ca oamemii care aveau acces, asa precum cei din grupul Cambridge 5 – mai ales trei dintre ei – spre cele mai inalte sfere a serviciilor secrete, ajunseseră acolo datorită educaţiei lor si pozitiei lor în societate; ofiterii KGB trebuiau să îi ia aşa cum sunt. De exemplu, Melita Norwood, care a spionat in Marea Britanie pentru KGB din 1937 si pina in 1972 şi care era considerata chiar mai importanta decit Philby, era o persoana extrem de discretă. O secretara cu aspect de bunicuţă, care pe tacute ani şi si ani de zile a furnizat informatii foarte importante despre industria britanica, inclusiv despre energia atomică.

Cu grupul „Cambridge 5” una din probleme era de exemplu Maclean, care divulga fara să vrea că este spion sovietic – iubitilor lui, familiei lui. Sigur ca sovieticilor le era mai simplu să aiba nişte agenţi mai puţin zgomotoşi şi care să îşi facă treaba, dar pe de altă parte trebuiau să obţină informaţia de unde se putea şi trebuiau să încerce să controleze oameni care erau, de fapt de necontrolat…

Ce spun aceste arhive despre modul in care putem să ne aşteptăm cpă funcţioneaza serviciile secrete ruseşti acum?

Svetlana Lohova: „Cred că cel mai important lucru pe care aceste arhive îl arată este importanța data inteligenţei umane. Intr-o lume in care se colecteaza o cantitate enorma de informatii – daca lăsăm de o parte componenta morala si cea a respectului drepturilor omului si vorbim numai despre cit de utile sunt aceste date – punem spune, de exemplu, ca deşi aceste date existau, nu s-a putut impiedica atacul asupra maratonului de la Boston, de exemplu. Si in acest caz americanii au realizat carenţele sistemului lor. Pina la actuala criza a existat o colaborare intre ruşi si americani in Cecenia, de exemplu. Pentru că americanii au realizat că ruşii au cunoştinte pe teren, ştiu regiunea, au agentii lor acolo şi daca ar fi să mai fie pus la cale un nou atac asemanator, atunci ruşii ar avea informatia primii…”

Credeti că în actuala situaţie în care exista attea date adunate oricum, se mai poate vorbi de o atentie acordata de agentiile de spionaj, inteligentei umane, factorului uman? Istoricul serviciilor secrete soveitice raspunde:

Svetlana Lohova: „Cred ca americanii merg pe varianta colectarii de date, in timp ce rusii au pus intotdeauna accent pe factorul uman. Au vrut intotdeauna să îşi plaseze spionii pe teren, in anumite locuri. Faptul că au ştiut să manipuleze psihologia umana si sa-şi recruteze agentii din medii atit de diferite, cred ca asta a fost foarte important atit pentru agentii sovietici cît şi pentru cei ruşi si pentru succesul operaţiunilor lor.

Mitrokin a spus el însuşi că documentele sale ar trebui la un moment dat sa fie facute publice. Credeti ca vor fi beneficii mai mari ale publicării lor?

Svetlana Lohova: „Singurul loc din lume unde poti accesa arhivele KGB-ului este Colegiul Churchill din Cambridge şi nu Moscova. Si asa că eu si ceilalti istorici ştim ca aici este singurul loc unde putem sa intram in arhivele KGB-ului si ca avind acces la aceste arhive vom putea studia mai bine serviciile secrete. Pentru că fara a intelege modul in care funcţionau serviciile secrete va fi foarte greu de înţeles corect politica sovietica si modul de gindire sovietic din perioada Razboiului Rece, dar si inainte de el…”

XS
SM
MD
LG