Presa de la Chişinău discută astăzi absenţa liderilor moldoveni de la Ambasada Rusiei din Chişinău de la recepţia cu prilejul Zilei naţionale a Federaţiei Ruse. „Ziarul Naţional” publică opinia editorialistului Petru Bogatu. „Rusia e, în prezent, marele delicvent internaţional care trebuie evitat, dacă vrei să dovedeşti loialitate faţă de partenerii occidentali”, consideră Bogatu.
Un articol din „Panorama” publică detalii necunoscute până acum despre spusele preşedintelui comunist Vladimir Voronin şi ale deputatului Grigori Petrenco din cadrul plenarei comitetului central al PCRM ţinută cu uşile închise la care „grupul lui Tkaciuk” a fost exclus din executivul partidului.
Deputatul Petrenco ar fi formulat, potrivit publicaţiei, acuzaţii dure la adresa lui Voronin: pentru faptul că a declarat în cadrul unor emisiuni că comuniştii nu sunt împotriva Acordului de Asociere cu UE” şi nu se pot integra în ceva ce nu există (Uniunea vamală); de asemenea, că ar fi încuviinţat anterior crearea „gărzii de rezistenţă anti-fascistă „Antifa”, iar acum o dezaprobă.
Fără a oferi probe ale autenticităţii unor înregistrări de la plenară, publicaţia susţine că, potrivit lor, Petrenco ar fi spus că cei de la Moscova nu mai doresc să discute cu Vladimir Voronin nici o problemă, şi nici să se mai întâlnească. „Eu n-am vrut să spun asta, dar sunt nevoit. Vladimir Nicolaevici, regele e gol! Înainte eraţi locomotivă, iar acum sunteţi o ancoră!”, ar fi spus, citat textual, Petrenco la plenară. La rândul său, Vladimir Voronin a sugerat acuzator că Grigori Petrenco că ar „alerga” la Moscova fără ştirea sa pentru consultări şi că ar fi deconspirat conţinutul discuţiilor pe care şeful partidului le-a avut cu demnitari străini.
Scriitorul Nicolae Dabija scrie în editorialul său publicat de „Literatura şi Arta” că „…„eminenţa cenuşie” a partidului comuniştilor, adevăratul conducător din umbră al Republicii Moldova din cei zece ani de guvernare a lui Voronin, troţkistul Mark Tkaciuk […] se pregăteşte de război”. Potrivit autorului, „timp de aproape jumătate de an, acesta a încropit o organizaţie şovină care însumează până în prezent peste 6000 de tineri din Transnistria, Găgăuzia, Bălţi, Vulcăneşti, studenţi agresivi de la Universitatea Slavonă din Chişinău, de la Şcoala Antropologică a lui Tkaciuk ş.a. Ea îşi zice „Antifa”, care s-ar descifra „antifascism”. Fascismul pentru cei care fac parte din organizaţia lui Tkaciuk e o noţiune largă, care include Uniunea Europeană, România, SUA, NATO, unioniştii, toţi cei care se pronunţă contra intrării Republicii Moldova în Uniunea Euroasiatică a lui Putin, şi se vor în Uniunea Europeană…”. Dl Dabija mai susţine că „Mark Tkaciuk cu alţi doi ideologi ai partidului comuniştilor, Grigori Petrenko şi Iurie Muntean, detaşaţi formal de Voronin (ca să nu dea motive Comisiei Electorale Centrale să-i scoată partidul în afara legii mai înainte de alegerile din noiembrie 2014), ţin conferinţe în tabere paramilitare [… ] din Vulcăneşti, Tiraspol, Bălţi”…
Ion Preaşcă scrie în „Adevărul” că „Avia Invest, compania care a luat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău, are o nouă structură de proprietate. Acţionar majoritar, cu 95%, a ajuns firma Komaksavia din Moscova, ce are un capital statutar de numai 2.000 de euro”.
Potrivit autorului, „din lista acţionarilor a dispărut holdingul Kolomenski Zavod, ce deţinea 50% din acţiunile Avia Invest şi care făcea parte din grupul Transmasholding - cel mai mare producător de locomotive, vagoane şi material rulant feroviar din Rusia”. Dl Preaşcă îl citează în articol pe economistul Roman Chircă, potrivit căruia „Este suspect că totul se întâmplă la aproape un an de la decizia de transmitere în concesiune. În condiţiile în care până în prezent la Aeroportul Chişinău practic nu s-a făcut nimic, această schimbare ar trebui să provoace cel puţin îngrijorare la Guvern”.
Victoria Dodon analizează în „Adevărul” situaţia în care „ratificarea Acordului de Asociere cu UE în Parlamentul Moldovei depinde de rezistenţa fiecărui deputat în faţa presiunilor sau a tentaţiilor”. Autoarea precizează că „pentru ratificarea documentului sunt necesare 51 de voturi pentru, majoritate asigurată, aparent fără probleme, de deputaţii din Coaliţia Pro-Europeană (31 PLDM, 15 PD şi şapte PLR) împreună cu liberalii (cinci)”. Citat în articol, însă, politologul Leonid Litra spune că „în contextul tentativelor de corupere a deputaţilor, se creează impresia că în interiorul alianţei există parlamentari nemulţumiţi de faptul că s-ar putea să nu se regăsească în viitoarele liste electorale. Ei sunt cei mai vulnerabili”. De asemenea, dl Litra consideră că „ratificarea va demonstra cât de europeană şi de unită este coaliţia de guvernare şi dacă poate duce la bun sfârşit ceea ce a început“.
