Linkuri accesibilitate

Bulgaria suspendă construcția gazoductului South Stream


Proiectul „trebuie reevaluat în lumina priorităților de securitate energetică ale UE”.



Premierul Bulgariei, Plamen Oreșarski, a anunțat că țara sa suspendă lucrările la proiectul gazoductului rusesc South Stream criticat de Uniunea Europeană și Statele Unite.

Premierul bulgar a anunțat suspendarea lucrărilor la proiectul South Stream în urma unei întrevederi la Sofia cu o delegație de senatori americani condusă de fostul candidat prezidențial republican, John McCain.

Oreșarski a dat asigurări că Bulgaria nu va relua lucrările asupra proiectului până nu înlătură toate îngrijorările și primește încuviințarea Comisiei Europene.

Într-o mișcare care poate aprofunda animozitățile cu Rusia, Comisia Europeană a cerut săptămâna trecută Bulgariei să suspende construcția care urma să înceapă luna aceasta. Comisia a spus că Sofia nu s-a conformat procedurilor europene de acordare a contractelor publice. O purtătoare de cuvânt, Sabine Berger a adăugat că proiectul „trebuie reevaluat în lumina priorităților de securitate energetică ale UE”.

Conducta South Stream a fost proiectată de Rusia să transporte gaze către Europa, ocolind Ucraina, prin Marea Neagră. Traseul pe uscat trece prin Bulgaria, Serbia, Croația, Ungaria, Slovenia și Austria, până la granița cu Italia. Proiectul prevedea transportarea a 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, începând cu 2018.

Conflictul din Ucraina a forțat Uniunea Europeană să înceapă regândirea politicilor energetice, așa încât să nu mai depindă atât de mult de Rusia și concernul rus de stat, Gazprom.

Dar Bulgaria a fost prinsă pe picior greșit. Țara depinde aproape integral de livrările din Rusia, primind gaze prin conducta care trece prin Ucraina și Republica Moldova. Cu proiectul South Stream, Bulgaria încearcă să evite o nouă întrerupere a livrărilor ca cea din 2009 cauzată de disputa ruso-ucraineană despre prețul gazelor.

Prima reacție a Sofiei la cererea Comisiei Europene să sisteze construcția a fost tăioasă. Ministrul Energiei, Dragomir Stoinev a spus că Bulgaria consideră „inacceptabil că unele țări beneficiază direct de gaze naturale rusești, iar altele trebuie să fie ostatece” ale conflictului dintre Moscova și Kiev, o aluzie la faptul că, de aproape trei ani, Rusia furnizează gaze direct în Germania prin conducta Nord Stream.

Obiecțiilor europene despre acordarea netransparentă a contractelor de construcție a conductei în Bulgaria li s-au alăturat și cele americane. „Înțeleg că există probleme cu gazoductul South Stream”, spus la Sofia duminică senatorul american John McCain. „Desigur, ne-am dori o implicare a Rusiei cât mai mică”, a spus McCain.

Porțiunea bulgărească a gazoductului urma să fie construită de un consorțiu în frunte cu Stroitransgaz, companie rusească aparținând omului de afaceri Genadi Timcienko, care se află pe lista rușilor sancționați de Statele Unite din cauza anexării Crimeii de către Rusia.

Într-o declarație difuzată vineri, ambasadoarea americană la Sofia, Marcie B. Ries a spus că Statele Unite sunt „profund îngrijorate” de alegerea făcută de bulgari și că „acum nu este timpul unei relații obișnuite cu Rusia”. „Sfătuim firmele bulgărești să evite colaborarea cu entități sancționate de Statele Unite”, se mai spune în declarație.

La Moscova, ministerul Energiei a spus că nu a primit o notă oficială din partea Bulgariei despre suspendarea lucrărilor la South Stream. Un purtător de cuvânt a spus că Rusia planifică să abordeze subiectul diseară, la convorbiri cu Guenther Oettinger, comisarul european pentru energie. Oettinger se întâlnește din nou cu oficiali ruși și ucraineni la Bruxelles pentru a încerca să rezolve disputa între Kiev și Moscova în jurul datoriei ucrainene și prețului gazelor rusești pentru consumatorii ucraineni.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG