Linkuri accesibilitate

Invitata serii este Rodica Mahu, redactor-șef la „Jurnal de Chișinău”.



„Comentatorul Mircea V. Ciobanu conturează profilul alegătorului din Republica Moldova, referindu-se la imaginea sa desprinsă din sondaje, cităm: „Dăm vina pe oglinda lui Barbăroşie şi Jigău (vânduţi ruşilor, comuniştilor, americanilor, evreilor şi mafiei de la guvernare). Pentru că, acolo unde aşteptam să vedem chipul graţios pogorât de pe podiumul modelelor de top, descoperim o făptură ireală ca la Bosch, imposibilă ca la Dali şi disproporţionată ca la Picasso. E portretul nostru sintetic, portretul alegătorului din Republica Moldova, conchide Mircea V. Ciobanu şi ne aminteşte că Obiceiuri democratice de a alege liber şi conştient nu am avut. Toată „tradiţia istorică” a democraţiei noastre o găsim la Negruzzi. „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau!” – voinţa lui Alexandru Lăpuşneanu a crescut generaţii întregi de „politicieni”, pentru care faptul că „voi nu mă vreţi...” nu prea conta. De unde atunci tradiţia alegerii? Ca atitudine şi ca expresie era, prin excelenţă, vot „de stânga”. Un fel de „limpezire” a adus-o factorul geopolitic. Partid „de stânga” însemna pro-rus, pro URSS, pro uniuni vamale euroasiatice, iar „de dreapta”, respectiv: proeuropean, prooccidental, proamerican. O încercare de a face un partid social-democrat proeuropean s-a prăbuşit. După cum a sucombat şi un partid creştin-democrat devenit… pro-asiatic. Dar nu se poate, jumătate de Europă e de stânga. Astfel, factorul geopolitic nu limpezeşte, ci complică. Ştiţi de ce Angela Merkel iese învingătoare de atâtea ori?, se întrebă Mircea Ciobanu. Răspunsuri ar fi mai multe, dar esenţa e aici: cancelarul ştie ce doresc nemţii, iar nemţii chiar ştiu ce vor! Atunci când există un parcurs naţional limpede, i se asociază până şi oponenţii politici. Iar alegătorul neamţ participă, împreună cu politicienii pe care i-a votat, la construirea destinului, nu îl aşteaptă adus pe tavă de şeful cabinetului de miniştri.

Elena Barban, profesoară de limba şi literatura română la Liceul „G.A. Gaidarji” din Comrat, a declarat pentru Nadine Chilianu că elevii ei din clasa a XII-a sunt pregătiţi să susţină examenele de Bac în măsură de 90%. „Discipolii mei ştiu că vor fi supravegheaţi de camerele de luat vederi şi acceptă acest fapt deja ca ceva firesc şi normal. Experienţa anului trecut le-a fost de învăţătură”, conchide cadrul didactic din Comrat. Casa preotului Anatolie Cristea din comuna Goteşti, Cantemir, paroh la bisericile din Badicul Moldovenesc şi Ghioltosu, Cantemir, subordonat Mitropoliei Basarabiei, atrage atenţia cu mult înainte de a intra în localitate, şi nu pentru că ar fi prea mare ori prea luxoasă, ci pentru că proprietarul a ales s-o acopere în culorile naţionale. Acoperişul tricolor poate fi văzut de departe. Oamenii din sat îl caracterizează ca fiind un om deosebit de cult, muncitor şi săritor la nevoie. „Dacă omul e sărac, nu va lua de la el bani pentru înmormântări ori pentru alte servicii”, îl caracterizează directoarea liceului „Vasile Pârvan” din Goteşti, Olga Sinegur. Heraldistul Silviu Tabac a declarat pentru Jurnal că, din punctul său de vedere, în cazul dat, nu e vorba de profanare”.”
XS
SM
MD
LG